Știri
Știri din categoria Inflație

România revine pe primul loc la inflație în UE, cu 7% în octombrie, un nivel care menține presiunea pe costurile companiilor și pe puterea de cumpărare, într-un context în care inflația a urcat și la nivel european, potrivit Agerpres, pe baza datelor Eurostat.
La nivelul Uniunii Europene și al zonei euro, rata anuală a inflației a crescut în octombrie la 4%, de la 3,8% în luna precedentă. În clasamentul statelor membre, România a avut cea mai ridicată rată anuală, urmată de Lituania (6,1%) și Bulgaria (5,9%). La polul opus s-au situat Suedia (0,6%), Cehia (2,1%) și Danemarca (2,1%).
Dinamicile lunare arată o accelerare mai largă: față de septembrie 2026, inflația anuală a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în două și a crescut în 16, inclusiv în România, unde a urcat de la 6,5% la 7% (metodologia armonizată la nivel european).
În paralel, datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică indicau pentru România o rată anuală a inflației de 6,9% în octombrie, în creștere de la 6,6% în septembrie. INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri au fost la servicii (11,23%), urmate de mărfurile nealimentare (7,66%) și de cele alimentare (3,07%).
Pe termen scurt, presiunea s-a văzut și în evoluția lunară: în octombrie, prețurile au fost mai mari cu 0,82% față de septembrie 2026. Rata inflației de la începutul anului (octombrie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 6,3%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni a fost 9%.
Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 6,1% (de la 5,5% anterior) și anticipează o coborâre la 3,4% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în august de guvernatorul Mugur Isărescu.
Totuși, în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026, BNR avertiza că inflația anuală va crește până la finalul lui 2026 și ar urma să depășească nivelul de 6,1% din prognoza din august, invocând scumpirea combustibililor și energiei, majorarea cotațiilor materiilor prime și evoluția cursului de schimb.
Recomandate

România rămâne outlierul inflației în UE, cu implicații directe pentru costurile firmelor și puterea de cumpărare , în condițiile în care rata anuală a inflației la nivelul Uniunii a coborât la 2,9% în iunie, dar România a avut din nou cea mai ridicată valoare, de 9,2%, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . În iunie, cele mai mici rate anuale ale inflației din UE au fost în Suedia (1%), Cehia (1,1%) și Danemarca (1,8%). La polul opus, după România (9,2%), au urmat Lituania (5,4%) și Bulgaria. Față de mai 2026, inflația anuală a scăzut în 22 de state membre (inclusiv în România, de la 9,7% la 9,2%), a rămas stabilă în trei țări și a crescut în două state membre. Diferența față de zona euro și structura presiunilor pe prețuri În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut la 2,8% în iunie, de la 3,2% în mai. Contribuțiile principale la inflația anuală din zona euro au venit din: servicii (1,51 puncte procentuale); energie (0,77 puncte procentuale); alimente, alcool și țigări (0,29 puncte procentuale). Ce arată datele INS pentru România: servicii și bunuri nealimentare, în prim-plan Pentru România, Agerpres amintește că datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) indicau o scădere a inflației anuale de la 10,9% în mai la 10,4% în iunie (10,42% față de luna similară a anului precedent, conform analizei INS). INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri au fost la: servicii: 13,67%; mărfuri nealimentare: 12,29%; mărfuri alimentare: 5,75%. La alimente, INS menționează scumpiri importante la cafea (19,9%), ouă (13,66%) și lapte de vacă (12,13%), iar pentru grupa „zahăr, produse zaharoase și miere de albine” o creștere de 9,44%. Prognoza BNR și condițiile de risc Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 5,5%, de la 3,9% anterior, și anticipează 2,9% la sfârșitul lui 2027. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a spus că proiecțiile depind de ipoteze legate de implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și de revenirea la „un minimum de stabilitate politică și guvernamentală”, inclusiv existența unui Guvern. „S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”, a transmis guvernatorul BNR. [...]

Inflația anuală a coborât la 8,2% în iulie 2026, pe fondul temperării scumpirilor la electricitate , după ce efectul eliminării plafonării s-a estompat, potrivit Economedia , care citează date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Scăderea este de 2,2 puncte procentuale față de iunie și reprezintă prima corecție de această amplitudine din ultimele 12 luni. Mai precis, rata anuală a inflației (iulie 2026 față de iulie 2025) a fost 8,16%. Principalul factor indicat este energia: tariful energiei electrice a avut în iulie o majorare anuală de 3,39%, după încetarea efectului de bază asociat eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor. Unde rămân presiunile: serviciile trag în sus Deși inflația totală a coborât, cele mai mari creșteri de prețuri într-un an s-au înregistrat la servicii, cu +13,67%. În același interval, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 7,93%, iar cele ale mărfurilor alimentare cu 5,03%. Pe dinamica recentă, în iunie 2026 inflația anuală scăzuse la 10,4%, după 10,9% în mai și 10,7% în aprilie. Ce s-a scumpit cel mai mult în ultimul an INS indică, pe componente, câteva vârfuri de scumpire care mențin presiunea asupra bugetelor: Alimente : cafea (+19,47%), ouă (+13,9%), carne de bovine (+11,67%), lapte de vacă (+11,28%). Mărfuri nealimentare : motorină (+30,7%), benzină (+23,15%), grupa combustibililor (+16,87%), energie termică (+10,70%). Servicii : chirii (+42,48%), apă/canal/salubritate (+15,99%), reparații auto (+13,85%), igienă și cosmetică (+14,10%). La capitolul ieftiniri, sunt menționate scăderi anuale la cartofi (-13,68%) și fructe proaspete (-13,82%), precum și la făină (-4,3%) și mălai (-4,92%). Context: efectul plafonării la electricitate se „închide” în comparațiile anuale Schema de plafonare-compensare pentru electricitate a încetat la 30 iunie 2025, iar de la 1 iulie 2025 consumatorii au revenit la prețurile din piață. INS notează că, timp de un an după eliminarea schemei, tariful energiei electrice a atins și niveluri de peste 50% an/an, însă în iulie 2026 creșterea anuală s-a redus la 3,39%, ceea ce a contribuit la scăderea inflației totale. În paralel, Banca Națională a României (BNR) anticipează o „corecție descendentă substanțială” a inflației în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, potrivit comunicatului care a însoțit decizia din 10 august de menținere a dobânzii-cheie la 6,50% pe an. [...]

Puterea de cumpărare a salariului mediu a continuat să scadă , deși câștigul salarial mediu net a urcat la 5.717 lei în septembrie 2026, potrivit datelor citate de Digi24 . Pe fondul inflației, salariul real (indicatorul care arată ce poți cumpăra efectiv cu venitul) a fost cu 1,5% mai mic decât în septembrie 2025, marcând a 15-a lună consecutivă de scădere anuală. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că salariul mediu net a crescut cu 5% față de aceeași lună a anului trecut, însă ritmul nu a acoperit creșterea prețurilor. În termeni lunari, față de august 2026, salariul mediu net a avansat cu 0,5%, dar puterea de cumpărare a scăzut cu 0,3% (indicele câștigului salarial real a fost 99,7%). Câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.532 lei, cu 35 de lei (0,4%) peste nivelul din august. Unde se câștigă cel mai mult și cel mai puțin Diferențele între sectoare rămân mari. Cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost raportate în: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.513 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 13.336 lei. La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.982 lei; pescuit și acvacultură: 3.005 lei. Potrivit datelor prezentate, diferența dintre sectorul cu cel mai ridicat salariu mediu și cel cu cel mai mic a depășit 10.500 lei. Mișcări lunare: creșteri puternice în energie, scăderi în jocuri de noroc Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net față de august au fost consemnate în: extracția petrolului brut și a gazelor naturale: +13,4%; fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului: +12,7%. În același timp, cea mai mare scădere a fost în activitățile de jocuri de noroc și pariuri, unde salariul mediu net s-a redus cu 9,3%. Sectorul bugetar: scăderi în sănătate și administrație, ușor plus în educație În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a scăzut în septembrie (față de luna precedentă) cu 0,5% în sănătate și asistență socială și cu 0,2% în administrația publică. În învățământ, salariul mediu net a crescut cu 1% față de august. În ansamblu, datele indică faptul că, deși salariile nominale continuă să urce, presiunea inflației menține veniturile reale pe un trend descendent, cu efect direct asupra consumului și asupra costului vieții pentru gospodării. [...]

Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Digi24 . Cele mai mari creșteri de prețuri din ultimul an au fost la energia electrică (55,49%), chirii (43,56%) și motorină (36,85%), ceea ce mută presiunea inflaționistă spre costuri recurente pentru gospodării și companii. INS arată că, față de mai 2025, rata anuală a inflației a fost 10,85%, cu cele mai mari creșteri la servicii (13,53%). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%. Unde s-au concentrat scumpirile: energie, combustibili și chirii În zona mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune, cu o creștere de 55,49%, pe fondul eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor la electricitate. La combustibili, INS indică majorări de 30,55% la benzină și 36,85% la motorină. Energia termică a urcat cu 10,70%, iar gazele au crescut cu 1,53% în intervalul mai 2026 – mai 2025. La servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere, de 43,56%. Alte scumpiri importante: apă, canal și salubritate (15,35%), reparații auto (15,31%), servicii de igienă și cosmetică (14,72%), confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte (14,81%), asistență medicală (12,81%). În aceeași categorie, tarifele serviciilor aeriene au scăzut cu 9,92% față de mai 2025 și cu 7,08% față de aprilie 2026. Alimente: creșteri la cafea și ouă, dar și ieftiniri la cartofi și făină La alimente, cele mai mari scumpiri au fost la cafea (21,12%), ouă (14,12%) și carne de bovine (11,58%). INS mai notează creșteri la lapte de vacă (11,98%), pâine (8,18%), fructe proaspete (7,04%) și carne de pasăre (6,88%). În același timp, au existat și ieftiniri față de mai 2025 la cartofi (-11,32%), făină (-4,38%), mălai (-5,27%), fasole boabe și alte leguminoase (-3,08%) și zahăr (-1,32%). Untul a fost mai ieftin cu 0,11%. Context de reglementare și așteptări: BNR a ridicat prognoza pentru finalul lui 2026 INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor la energia electrică (O.U.G. nr. 6/2025). Pentru gazele naturale, plafonarea prețului pentru consumatorii casnici a încetat de la 1 aprilie și a fost înlocuită cu un nou mecanism de protejare, prevăzut în OUG 12/2026. Pe partea de anticipații, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,5% (de la 3,9% anterior) și estimează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu. [...]

Inflația din România rămâne alimentată de servicii și carburanți , iar diferența față de Ungaria – unde inflația anuală a coborât la 1,6% – pune presiune pe costurile companiilor și pe puterea de cumpărare, potrivit Ziarul Financiar . În septembrie, România a avut o inflație anuală de 6,6%, de circa patru ori peste nivelul din Ungaria. România: scumpirile vin din servicii și energie, nu din alimente După o scădere rapidă în vară (de la 10,4% în iunie la 6,2% în august), inflația a urcat din nou în septembrie la 6,6%, pe măsură ce s-au estompat efectele unor factori temporari (eliminarea plafonului la energie și majorările de TVA și accize din anul trecut), conform datelor INS citate de publicație. Structura scumpirilor indică o presiune persistentă în zone greu de „răcit” rapid prin politici monetare: serviciile s-au scumpit cu 11% într-un an; carburanții au accelerat: motorina este cu 37,6% mai scumpă decât acum un an, iar benzina cu 28,4% ; chiriile au urcat cu 39% . În schimb, alimentele au avut o dinamică mai temperată, cu o creștere medie de 3% , iar unele produse s-au ieftinit (fructe proaspete -16%, cartofi -3,6%, făină -3%). La polul opus, cafeaua s-a scumpit cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%. Un element-cheie pentru consum și pentru costurile firmelor este că salariile nu țin pasul cu inflația : salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% față de anul trecut, iar câștigul real a scăzut pentru a 14-a lună la rând. Ungaria: de la vârf de 26% la 1,6%, pe fondul stabilizării forintului În Ungaria, inflația anuală a ajuns la 1,6% în septembrie, după ce în 2022–2023 urcase spre 26% , cel mai ridicat nivel din UE la acel moment, notează ZF. Publicația pune explozia de atunci pe seama cheltuielilor electorale, deficitelor, deprecierii forintului (care a scumpit importurile de energie) și a eșecului primelor măsuri antiinflație. Ulterior, guvernul a ajustat măsurile, iar executivul condus de Péter Magyar le-a păstrat, într-un context în care forintul s-a apreciat de la începutul anului și este „cel mai bun performer din regiune”, potrivit articolului. Banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Ce urmează: dobânzi neschimbate și risc de inflație mai sus până la final de an BNR a menținut pe 8 octombrie dobânda-cheie la 6,50% și estimează că inflația va urca până la finalul anului, pe fondul scumpirii carburanților, energiei și altor materii prime, inclusiv agroalimentare, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta din acest an. Economiștii citați de ZF nu se așteaptă la o reducere a dobânzii înainte de primăvara lui 2027. În proiecțiile FMI menționate în articol, România ar urma să aibă o inflație de 8,2% în 2026 și 4,1% în 2027 , printre cele mai ridicate din UE, în timp ce pentru Ungaria FMI vede 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027 . [...]

România rămâne liderul nedorit al inflației în UE, chiar dacă ritmul anual a coborât la 6,2% în august , potrivit HotNews , care citează o analiză BestBrokers . Scăderea de la 8,2% în iulie la 6,2% în august este descrisă ca posibil „cel puțin parțial” legată de măsurile recente de austeritate, însă nivelul rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Analiza BestBrokers (bazată pe date IPC/indicele prețurilor de consum pentru august 2026) plasează România pe locul 24 la nivel global, într-un eșantion de 93 de țări pentru care existau date disponibile. Autorii spun că au folosit informații de la birourile naționale de statistică și de la Trading Economics. De ce contează: dezinflație rapidă, dar insuficientă pentru a ieși din „topul” UE Pentru economie și companii, mesajul este dublu: pe de o parte, o temperare a inflației poate reduce presiunea pe costuri și pe bugetele gospodăriilor; pe de altă parte, faptul că România rămâne pe primul loc în UE sugerează că ajustarea prețurilor este încă mai dificilă decât în restul blocului comunitar, cu efecte asupra consumului și a deciziilor de preț din retail, servicii și industrie. În text este menționat explicit că România a avut în august o inflație anualizată de 6,2%, iar scăderea față de iulie este caracterizată drept „bruscă”. Contextul comparației: unde sunt cele mai mari presiuni în lume și în Europa La nivel global, cele mai ridicate rate ale inflației din august sunt în Argentina (33,5%) și Turcia (31,51%), conform concluziilor cheie ale analizei. În Europa (într-un grup de 43 de țări analizate), Ucraina este indicată cu cea mai mare rată (8,1%), urmată de Kosovo (7,3%), România (6,2%) și Lituania (6,1%). Autorii notează și cazuri de inflație foarte redusă sau chiar scădere a prețurilor: Costa Rica este menționată ca singura țară cu deflație față de august 2025 (minus 0,17%), iar Benin (0,1%) și Suedia (0,3%) au creșteri „nesemnificative”. Metodologie și surse de date BestBrokers precizează că a analizat 93 de țări cu date IPC disponibile pentru luna august, folosind cifre din statisticile naționale și Trading Economics. În articol este inclus și un link către documentul INS privind datele pentru august. [...]