Știri
Știri din categoria Inflație

Scumpirea accelerată a carburanților împinge inflația anuală a Rusiei peste 6%, pe fondul unor probleme de aprovizionare și al discuțiilor din guvern despre măsuri de sprijin pentru piața de combustibili, potrivit Meduza, care citează date Rosstat.
În iunie 2026, prețurile de consum la benzină în Rusia au crescut cu 6,88% față de luna precedentă. Comparativ cu iunie 2025, benzina este mai scumpă cu 19,90%. Pe segmente, Rosstat indică scumpiri lunare de 7,3% pentru AI-92, 6,7% pentru AI-95 și 3,1% pentru AI-98. Motorina s-a scumpit în iunie cu 7,1%.
Pe partea de inflație, Rosstat arată că rata anuală a urcat la 6,02% în iunie, de la 5,31% în mai. În iunie, prețurile de consum au crescut cu 0,87%, iar de la începutul anului cu 4,19%. RBC notează că depășirea pragului de 6% este o premieră din ianuarie 2026, când inflația anuală era 6,58%.
RBC mai relatează că guvernul și instituțiile de profil discută un nou set de măsuri pentru susținerea pieței, între care:
Reuters estimează că producția de benzină din Rusia, după atacuri cu drone ucrainene asupra rafinăriilor, a coborât la 65% din consumul sezonier mediu. Pe 10 iulie, vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut existența unui deficit, care duce la cozi și la funcționarea „instabilă” a unor benzinării.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a susținut că loviturile asupra rafinăriilor urmăresc să creeze o „atmosferă nervoasă” în țară.
Recomandate

BNR vede inflația la 10,3% la mijlocul lui 2026, iar asta menține presiunea pe costurile de finanțare și pe curs. În minuta ședinței de politică monetară din 15 mai, citată de Digi24 , banca centrală arată că noua traiectorie a inflației este mai ridicată decât în prognoza anterioară și avertizează că riscurile pentru leu/euro rămân „ridicate”, pe fondul deficitelor mari și al incertitudinilor interne și externe. BNR estimează că rata anuală a inflației va urca la 10,3% la jumătatea anului curent și va coborî la 5,5% în decembrie 2026 , față de proiecția precedentă de 9,8%, respectiv 3,9%. În plus, banca centrală indică reintrarea în intervalul țintei abia în trimestrul III 2027 , cu un trimestru mai târziu decât anticipa anterior. De ce contează: cursul și finanțarea economiei rămân vulnerabile Consiliul de Administrație al BNR leagă riscurile pentru curs de mai mulți factori, între care fluctuațiile aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu , „deficitele gemene încă mari” și situația politică internă. În acest cadru, banca centrală pune accent pe stabilitatea politică și pe continuarea corecției fiscale, în linie cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, cu efecte așteptate inclusiv asupra primei de risc suveran și, implicit, asupra costurilor de finanțare din economie. „Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate (...). Din această perspectivă, a fost subliniată în mod repetat importanţa stabilităţii politice şi guvernamentale, precum şi necesitatea continuării corecţiei fiscale (...), cu implicaţii favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanţare a economiei.” Ce a împins inflația peste așteptări În discuțiile privind evoluția recentă, BNR notează că inflația a crescut în martie, iar datele pentru aprilie arată o accelerare la 10,71% , în principal pe fondul scumpirilor la: gaze naturale și combustibili; prețuri administrate; chirii pentru locuințele de stat (menționate ca majorare considerabilă). În același timp, inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și pe cele administrate) a coborât lent la 8,2% în martie 2026 , de la 8,5% în decembrie 2025, aproape exclusiv pe seama alimentelor procesate. Context macro: economie în scădere, piața muncii se „detensionează” Minuta consemnează o dinamică economică slabă: după contracția din trimestrul IV 2025, datele preliminare indică o scădere minoră în termeni trimestriali în trimestrul I 2026 (minus 0,2%) și o comprimare de 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal din cauza consumului privat. Pe piața muncii, BNR observă reducerea efectivului de salariați și o temperare a intențiilor de angajare, dar avertizează că evoluția viitoare a costurilor cu forța de muncă rămâne incertă, inclusiv în contextul majorării salariului minim de la 1 iulie 2026 și al unor dezechilibre între cerere și ofertă în anumite sectoare. La ce să se uite companiile și consumatorii în perioada următoare BNR indică drept surse principale ale deteriorării perspectivei inflației scumpirea combustibililor, pe fondul creșterilor ample ale prețului petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, peste care se suprapun efecte de bază nefavorabile pe segmentul energie. În același timp, banca centrală menționează și factori interni care pot alimenta presiunile pe termen scurt, inclusiv liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și eliminarea la mijlocul anului a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază , în timp ce măsurile temporare de protecție energetică ar urma să ofere doar o contrapondere limitată. [...]

România rămâne liderul nedorit al inflației în UE, chiar dacă ritmul anual a coborât la 6,2% în august , potrivit HotNews , care citează o analiză BestBrokers . Scăderea de la 8,2% în iulie la 6,2% în august este descrisă ca posibil „cel puțin parțial” legată de măsurile recente de austeritate, însă nivelul rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Analiza BestBrokers (bazată pe date IPC/indicele prețurilor de consum pentru august 2026) plasează România pe locul 24 la nivel global, într-un eșantion de 93 de țări pentru care existau date disponibile. Autorii spun că au folosit informații de la birourile naționale de statistică și de la Trading Economics. De ce contează: dezinflație rapidă, dar insuficientă pentru a ieși din „topul” UE Pentru economie și companii, mesajul este dublu: pe de o parte, o temperare a inflației poate reduce presiunea pe costuri și pe bugetele gospodăriilor; pe de altă parte, faptul că România rămâne pe primul loc în UE sugerează că ajustarea prețurilor este încă mai dificilă decât în restul blocului comunitar, cu efecte asupra consumului și a deciziilor de preț din retail, servicii și industrie. În text este menționat explicit că România a avut în august o inflație anualizată de 6,2%, iar scăderea față de iulie este caracterizată drept „bruscă”. Contextul comparației: unde sunt cele mai mari presiuni în lume și în Europa La nivel global, cele mai ridicate rate ale inflației din august sunt în Argentina (33,5%) și Turcia (31,51%), conform concluziilor cheie ale analizei. În Europa (într-un grup de 43 de țări analizate), Ucraina este indicată cu cea mai mare rată (8,1%), urmată de Kosovo (7,3%), România (6,2%) și Lituania (6,1%). Autorii notează și cazuri de inflație foarte redusă sau chiar scădere a prețurilor: Costa Rica este menționată ca singura țară cu deflație față de august 2025 (minus 0,17%), iar Benin (0,1%) și Suedia (0,3%) au creșteri „nesemnificative”. Metodologie și surse de date BestBrokers precizează că a analizat 93 de țări cu date IPC disponibile pentru luna august, folosind cifre din statisticile naționale și Trading Economics. În articol este inclus și un link către documentul INS privind datele pentru august. [...]

Scăderea inflației la 6,2% în august reduce presiunea pe costuri, dar menține riscuri pentru consum și bugete , în condițiile în care ieftinirea alimentelor a tras în jos indicele, iar carburanții rămân principala sursă de scumpiri, potrivit Euronews , care citează declarațiile ministrului interimar al Economiei, Alexandru Nazare . Inflația anuală a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și de la peste 10% în iunie. Nazare descrie evoluția drept „cea mai rapidă decelerare” din ultimii ani, dar avertizează că nivelul rămâne ridicat și că populația resimte în continuare scumpirile cumulate și pierderea de putere de cumpărare. Ce a tras inflația în jos: alimentele și efectul statistic Ministrul indică o temperare a presiunilor inflaționiste pe fondul măsurilor de corecție fiscală și al reducerii cererii interne. O parte din scădere ar avea și o explicație statistică: ieșirea din calcul a unor scumpiri din vara anului trecut. Un semnal important invocat este dinamica alimentelor: în august, prețurile alimentelor ar fi scăzut cu 0,7% față de luna precedentă. Totodată, Nazare afirmă că, fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară și că legumele și fructele sunt „mai ieftine decât acum un an”. Unde rămâne presiunea: carburanții În contrapondere, presiunea asupra prețurilor ar veni în continuare în principal din zona carburanților. Nazare susține că benzina și motorina sunt singurele categorii care încă înregistrează creșteri de două cifre, pe fondul evoluțiilor de pe piața internațională a petrolului. Legătura cu politica fiscală: deficit mai mic, investiții mai mari Nazare leagă dezinflația de ajustarea finanțelor publice și afirmă că deficitul bugetar din primele șapte luni ale anului este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. În viziunea sa, reducerea deficitului trebuie să continue, iar creșterea economică să se mute treptat de la consum susținut prin datorie către investiții. Deși ritmul scumpirilor încetinește, ministrul subliniază că asta nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare. El mai spune că media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar evoluțiile la petrol, costurile de finanțare și nivelul încă ridicat al prețurilor rămân factori relevanți pentru economie. [...]

Scăderea inflației la 6,2% în august și reducerea deficitului pun presiune pe continuarea corecției fiscale , în condițiile în care șocul din prețurile la carburanți poate eroda rapid câștigurile recente, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că România „nu își permite să revină la dezechilibrele” din care a pornit și cere menținerea disciplinei bugetare. Nazare afirmă că, în ultimele luni, România a înregistrat „cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani” și o scădere accentuată a deficitului, dar avertizează că populația nu resimte pe deplin îmbunătățirea indicatorilor din cauza contextului internațional care a împins în sus prețurile la combustibili. Ce arată datele invocate de Ministerul Finanțelor Ministrul indică o decelerare rapidă a inflației anuale, cu o dinamică puternică în trei luni consecutive: 6,2% în august 8,2% în iulie peste 10% în iunie El susține că, spre deosebire de episoadele anterioare, scăderea nu ar proveni din „plafonări administrative”, ci dintr-o „corecție reală” a echilibrelor economice. O parte din reducere ar avea, totuși, o explicație statistică (ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut), iar restul ar ține de fundamente: cerere internă temperată, deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici. Nazare mai afirmă că, fără componenta combustibililor, prețurile de consum ar fi scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară, iar prețurile alimentelor ar fi coborât cu 0,7% într-o singură lună. În același timp, presiunea rămasă ar veni „aproape integral” din piața externă a petrolului, benzina și motorina fiind singurele capitole cu creșteri de două cifre, potrivit ministrului. De ce contează deficitul: dobânzile „mănâncă” spațiul bugetar Pe partea de finanțe publice, Nazare spune că în primele șapte luni ale acestui an deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice ar fi crescut cu 15 miliarde de lei. Un element central al mesajului său este costul datoriei: aproape jumătate din deficitul din acest an, „aproximativ 3% din PIB”, ar reprezenta plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți. În această logică, reducerea costurilor de finanțare ar elibera resurse pentru cheltuieli productive (infrastructură, educație, sănătate), însă ministrul nu oferă în material un calendar sau măsuri punctuale suplimentare. Riscul imediat: dezinflația nu înseamnă ieftinire, iar șocul la combustibili rămâne Nazare subliniază că o inflație de 6,2% rămâne ridicată și că scăderea din august nu înseamnă revenirea prețurilor la nivelurile anterioare, ci doar încetinirea ritmului de creștere. El indică și faptul că media inflației pe ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, ceea ce se vede „în facturi și la raft”. În acest context, ministrul cere continuarea „eforturilor de corecție”, pe care le leagă de disciplină la cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice „dinspre consum pe datorie către investiții”, pentru a evita reapariția dezechilibrelor. [...]

Deflația din supermarketurile din Ungaria se adâncește , cu prețurile din magazinele alimentare și mixte în scădere din februarie, ceea ce schimbă direct presiunea pe bugetele gospodăriilor și pe strategiile comercianților, potrivit Ziarul Financiar . În iulie, nivelul prețurilor din magazinele alimentare maghiare și din cele mixte a scăzut cu 2,3% în ritm anual, iar tendința „probabil că s-a prelungit în august”, notează publicația. Indicatorul folosit pentru această „inflație din magazine” este calculat de Portfolio.hu și nu este publicat separat de Oficiul Central de Statistică. În paralel, inflația generală a coborât la minime istorice: în iulie, indicele general al prețurilor de consum a arătat o creștere anuală de 1,2%, în timp ce prețurile alimentelor au scăzut cu -1,1%. Pentru august, cele mai recente date citate indică o inflație generală de 1,3% și o scădere a prețurilor alimentelor de -1,4% în termeni anuali. De ce „inflația din magazine” nu este același lucru cu inflația alimentelor Diferența, potrivit explicațiilor din articol, vine din structura vânzărilor: pe lângă alimente, cifra de afaceri a marilor supermarketuri, a magazinelor de discount și a magazinelor mixte include și produse nealimentare, precum produse de uz casnic, articole de toaletă, băuturi alcoolice, îmbrăcăminte și alte bunuri. Pe această bază, „inflația din magazine” a trecut în teritoriu negativ din februarie, după ce în ianuarie era încă pozitivă, la 0,5%, ajungând la deflație până în iulie. Ce ține prețurile jos: marje plafonate și forint mai puternic Din perspectiva politicilor publice, dinamica este relevantă deoarece guvernul nu a decis încă soarta plafonării marjelor comerciale, iar momentul retragerii limitelor rămâne neclar. Totuși, Banca Centrală a Ungariei (MNB) a avertizat încă din iunie că eliminarea imediată a restricțiilor privind marjele nu ar împinge inflația peste ținta de 3% a instituției, pe motiv că retailerii „s-au adaptat în mare măsură” și nu există o presiune generală evidentă de creștere a prețurilor. Un alt factor important este aprecierea forintului, care ieftinește importurile, materiile prime și energia exprimate în moneda locală, reducând costurile companiilor. În Ungaria, acest canal este cu atât mai relevant cu cât prețurile multor bunuri de consum și industriale, ale energiei și ale materiilor prime folosite în industria alimentară depind direct sau indirect de cursul de schimb. Contrastul: serviciile se scumpesc În timp ce prețurile din retailul alimentar și mixt scad, prețurile serviciilor au crescut cu 5% „luna trecută”, contribuind la o inflație generală de 1,3%, conform articolului. Această divergență sugerează că dezinflația nu este uniformă în economie, chiar dacă coșul de cumpărături din supermarketuri arată, în prezent, o presiune mai mică asupra consumatorilor. [...]

Accelerarea inflației la 3,3% în zona euro crește presiunea pentru dobânzi mai mari , ceea ce poate scumpi finanțarea pentru companii și state în perioada următoare, potrivit Ziarul Financiar . Datele vin pe fondul unui nou șoc energetic legat de tensiunile din Orientul Mijlociu, care reaprinde temerile investitorilor privind o inflație mai persistentă. Eurostat a publicat o estimare preliminară care arată că inflația anuală din zona euro a urcat la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie. Nivelul este în linie cu prognoza economiștilor consultați de Reuters, conform materialului. Ce urmează la BCE: încă o majorare a dobânzii Banca Centrală Europeană este așteptată să majoreze săptămâna viitoare dobânda cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,5%, ceea ce ar fi a doua creștere a costurilor de împrumut „din 2023 încoace”, notează publicația, care citează Financial Times. Economiștii de la Oxford Economics anticipează că accelerarea inflației face această decizie foarte probabilă: „În condiţiile în care inflaţia continuă să accelereze, BCE este aproape sigură că va majora dobânda la şedinţa de săptămâna viitoare.” August a fost a șasea lună consecutivă în care inflația din zona euro a rămas peste ținta de 2% pe termen mediu a BCE. Energia împinge din nou prețurile în sus În timp ce inflația de bază (care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei) a scăzut la 2,4%, de la 2,5% în iulie, componenta energetică a accelerat puternic: de la 10,3% în iulie la 14,3% în august. Potrivit articolului, acesta este cel mai rapid ritm de creștere a prețurilor din energie de la începutul lui 2023, în contextul crizei energetice europene declanșate după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Publicația mai arată că prețurile petrolului au crescut cu peste 15% de la începutul lunii august, pe fondul restricțiilor persistente ale transporturilor maritime prin Strâmtoarea Hormuz . Reacția piețelor: randamente în urcare, costuri mai mari de finanțare Evoluțiile au alimentat temerile investitorilor că economia globală ar putea intra într-o perioadă prelungită de inflație și au împins în sus randamentele obligațiunilor, potrivit materialului. Ziarul Financiar notează că, marți, costurile de împrumut ale Marii Britanii au atins cel mai ridicat nivel din 2008, iar randamentele obligațiunilor japoneze au urcat la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1990. Pentru companii și guverne, combinația dintre inflație mai ridicată și dobânzi în creștere înseamnă, în practică, un mediu mai scump de finanțare și o presiune suplimentară asupra planurilor de investiții și a bugetelor publice, dacă tendința se menține. [...]