Inflație16 nov. 2026
BNR revizuiește în sus prognoza de inflație - scumpirea energiei și carburanților împinge traiectoria, cu reintrare în țintă abia în T1 2028
BNR a ridicat prognoza de inflație pe fondul scumpirii energiei și carburanților , iar banca centrală nu mai vede o scădere a inflației până la finalul anului, potrivit Digi24 . Mesajul-cheie pentru economie este că șocul de preț vine din zona ofertei (energie/combustibili), ceea ce limitează eficiența unei înăspriri rapide a politicii monetare. BNR se așteaptă ca rata anuală a inflației să urce ușor până la sfârșitul anului, după care să scadă aproape continuu și să revină în intervalul țintei în primul trimestru din 2028. Mugur Isărescu a spus că prețurile de sărbători ar putea rămâne relativ stabile sau să aibă „creșteri normale”, fără „scumpiri exagerate”. „Guvernatorul a precizat că BNR nu se mai așteaptă la o scădere a inflației până la sfârșitul anului, în principal din cauza evoluției prețurilor produselor petroliere și ale energiei.” De ce s-a schimbat prognoza: energia se transmite în costuri și prețuri Guvernatorul BNR a explicat că tensiunile de pe piețele energiei și gazelor naturale se văd în costurile de producție și, ulterior, în prețurile din întreaga economie. „Revizuirea în sus a traiectoriei prognozate față de exercițiul anterior este determinată de o reevaluare ascendentă amplă a prețului energiei. Normal, când se duce prețul la energie, se duce în toate părțile.” Prognoza a fost construită pe date disponibile până la 1 noiembrie, când petrolul depășea 100 de dolari pe baril. Între timp, cotația a coborât spre 90 de dolari, însă Isărescu a avertizat că persistă incertitudini privind evoluția prețurilor. BNR anticipează și o scădere a „inflației de bază” (componenta asupra căreia politica monetară poate acționa mai direct), dar la un nivel mai ridicat decât se estima anterior, tot pe fondul energiei și carburanților. În interiorul inflației de bază, serviciile rămân componenta cu cele mai persistente creșteri. De ce nu a crescut dobânda-cheie: deficit de cerere și inflație din ofertă În acest context, BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, deși inflația a urcat la 6,94% în octombrie. Isărescu a motivat decizia prin faptul că economia are deja un deficit important de cerere, iar dinamica prețurilor este influențată puternic de factori de ofertă, în special energia. „Economia are deja un deficit major de cerere. Era greu de explicat că trebuie să îl reducem pentru o mișcare eventual marginală, în condițiile în care evoluția prețurilor depinde atât de mult de factori din partea ofertei și, în special, de prețul energiei.” Context economic: consum mai slab, investiții susținute de fonduri UE BNR indică o slăbire a consumului populației în trimestrul al doilea din 2026, pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al restrângerii creditării. Investițiile au compensat parțial, mai ales cele finanțate din fonduri europene, în timp ce investițiile străine directe nu au avut o contribuție similară. Totodată, Isărescu a spus că deficitul de cont curent nu s-a redus odată cu deficitul bugetar, așa cum anticipa banca centrală, însă analizele BNR arată că economia nu a suferit o deteriorare a competitivității prin preț. În perioada următoare, traiectoria inflației rămâne sensibilă la evoluțiile din energie și combustibili, iar BNR își calibrează politica monetară într-un context în care presiunile vin mai ales din costuri, nu dintr-o cerere excesivă. [...]