Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Tranzacția de circa 110 miliarde de dolari (aprox. 506 miliarde lei) intră în filtrul de concurență al UE, după ce Paramount a solicitat aprobarea pentru preluarea Warner Bros. Discovery, potrivit Profit. Miza imediată este decizia Comisiei Europene, care poate condiționa fuziunea de vânzări de active sau poate deschide o investigație aprofundată, dacă vede riscuri serioase pentru concurență.
Comisia Europeană, în rolul său de autoritate de concurență a Uniunii Europene, are termen până la 7 iulie să aleagă una dintre cele trei opțiuni: aprobarea fără condiții, impunerea de măsuri corective sau declanșarea unei investigații aprofundate.
În acest context, surse citate anterior de Reuters au indicat că Paramount ar fi dispusă să renunțe la unele canale TV mai mici, inclusiv anumite branduri dedicate copiilor, pentru a răspunde eventualelor preocupări ale autorităților de reglementare.
În Statele Unite, autoritățile antitrust „par înclinate” să aprobe tranzacția, conform sursei. Publicația Semafor este citată cu informația că reprezentanții companiilor au avut luna trecută o întâlnire de aproximativ două ore cu oficiali ai Departamentului de Justiție al SUA, iar semnalele ar fi fost favorabile.
Companiile se așteaptă ca acordul să fie finalizat în trimestrul al treilea al anului, după obținerea aprobărilor de reglementare.
Paramount Skydance a sindicalizat un împrumut-punte și a obținut finanțare permanentă de la un grup de bănci pentru achiziția planificată, într-o tranzacție evaluată la aproximativ 111 miliarde de dolari (aprox. 511 miliarde lei). Potrivit unui document depus la Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC), facilitatea de împrumut-punte a fost distribuită unui grup de 18 bănci.
Angajamentele totale de finanțare prin datorie au fost reduse la 49 de miliarde de dolari (aprox. 225 miliarde lei), de la 54 de miliarde de dolari (aprox. 248 miliarde lei) anterior. Pachetul de finanțare permanentă include, între altele:
După finalizarea fuziunii, noua companie ar urma să aibă o datorie netă de aproape 80 de miliarde de dolari (aprox. 368 miliarde lei). La sfârșitul anului trecut, Paramount avea datorii nete de 10,36 miliarde de dolari (aprox. 48 miliarde lei), iar Warner Bros Discovery de aproximativ 29 de miliarde de dolari (aprox. 133 miliarde lei).
Acordul include și clauze relevante pentru riscul de reglementare și de execuție: o taxă de reziliere de șapte miliarde de dolari (aprox. 32 miliarde lei) dacă fuziunea nu primește aprobările necesare, iar Paramount a acceptat să plătească 2,8 miliarde de dolari (aprox. 13 miliarde lei) datorate de WBD către Netflix pentru renunțarea la acordul lor.
Dacă va fi finalizată, tranzacția ar reprezenta una dintre cele mai mari consolidări din istoria industriei media și de divertisment. News.ro notează că există critici, inclusiv din partea unor personalități de la Hollywood, care avertizează că fuziunea ar putea duce la pierderi de locuri de muncă în industria filmului și televiziunii.
Separat, sursa arată că, deși acționarii au susținut tranzacția, au respins simbolic pachetul de compensații pentru CEO-ul David Zaslav, care ar putea ajunge până la aproape 900 de milioane de dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) după finalizarea vânzării; votul nu este obligatoriu, dar indică nemulțumirea investitorilor față de dimensiunea plăților.
Recomandate
Holcim își oferă la vânzare fabrica de BCA din Adjud ca remediu antitrust pentru a obține aprobarea Comisiei Europene în achiziția Xella de 1,85 miliarde de euro (aprox. 9,25 miliarde lei), potrivit Economedia , care citează surse Reuters. Decizia autorității europene este așteptată până la 12 iunie, iar aprobarea ar fi „iminentă”, conform acelorași surse. Holcim a transmis că a înaintat Comisiei Europene un pachet de angajamente care include cedarea activității sale independente de producție a betonului celular autoclavizat (BCA) din Adjud, sub rezerva unui „test de piață” realizat de autoritatea de concurență. Miza este reducerea îngrijorărilor privind concurența, în contextul suprapunerii dintre operațiunile Holcim și cele ale Xella, unul dintre cei mai mari producători europeni de BCA și materiale pentru zidărie. De ce contează: semnal despre zona de risc concurențial în România Faptul că Holcim propune vânzarea fabricii de la Adjud ca singur activ cedat pentru „undă verde” de la Bruxelles sugerează că segmentul BCA este punctul sensibil identificat de autorități în evaluarea tranzacției, inclusiv pe piața românească. În practică, un astfel de remediu poate redesena echilibrul concurențial local în BCA, prin intrarea unui nou proprietar pe un activ industrial existent. Tranzacția Holcim–Xella: parametri și rațiune economică Achiziția Xella a fost anunțată în octombrie 2025 și este evaluată la 1,85 miliarde de euro (aprox. 9,25 miliarde lei). Holcim a indicat că prețul echivalează cu aproximativ 8,9 ori EBITDA estimată a Xella pentru 2026 și că tranzacția ar urma să aibă o contribuție pozitivă la profit încă din primul an după finalizare. La momentul anunțului, directorul general al Holcim, Miljan Gutovic, a susținut că Xella completează portofoliul grupului pe piața europeană a zidăriei, estimată la peste 12 miliarde de euro. Cine este Xella și ce aduce în grup Xella, cu sediul în Duisburg (Germania), are peste 4.000 de angajați și operează pe 21 de piețe europene. Compania este cunoscută pentru mărcile Ytong, Silka, Hebel și Multipor și estimează pentru 2025 vânzări de aproximativ 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei). Context local: ce active are Holcim în România În România, Holcim operează: două fabrici de ciment (Câmpulung și Aleșd); fabrica de BCA de la Adjud (activul propus spre vânzare); cinci fabrici de prefabricate prin Somaco Grup Prefabricate; o unitate de măcinare și producție de nisip de calcar la Turda; o rețea națională de stații de betoane, agregate, terminale de ciment și facilități pentru gestionarea și pretratarea deșeurilor. Dacă tranzacția va fi aprobată în forma actuală, Holcim ar urma să își consolideze poziția în materialele pentru zidărie și în soluțiile de construcții sustenabile, pe fondul orientării către segmente considerate mai profitabile decât producția tradițională de ciment. [...]
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra preluării propuse a Ceconomy (proprietarul MediaMarkt și Saturn) de către JD.com, pe baza Regulamentului UE privind subvențiile străine , un semnal că tranzacțiile cu potențial sprijin de stat din afara Uniunii pot intra sub un control mai dur, chiar și după avize naționale de concurență, potrivit Profit . De ce contează: riscul ca subvențiile „din afara UE” să distorsioneze achiziția Executivul comunitar spune că are „îngrijorări preliminare” că JD.com ar fi putut beneficia de subvenții străine care pot denatura piața internă a UE. În evaluarea preliminară, Comisia indică drept exemple finanțare preferențială, stimulente fiscale și granturi acordate de entități posibil atribuibile Republicii Populare Chineze. Miza investigației este dacă astfel de sprijin ar fi permis JD.com să ofere condiții care să distorsioneze procesul de negociere pentru achiziția Ceconomy și dacă, ulterior tranzacției, entitatea rezultată ar putea adopta strategii de investiții și afaceri cu efect asupra concurenței în UE. Dimensiunea operațiunii: rețea de circa 1.000 de magazine și 50.000 de angajați Prin mărcile MediaMarkt și Saturn, JD.com ar obține acces la unul dintre cele mai mari magazine online de electronice din Europa și la o rețea de aproximativ 1.000 de magazine în mai multe țări europene. Aproximativ 50.000 de persoane lucrează la cele două lanțuri. Ceconomy a raportat vânzări anuale de 22,4 miliarde de euro (aprox. 112 miliarde lei) în anul financiar 2023/24, din care 5,1 miliarde de euro (aprox. 25,5 miliarde lei) au provenit din magazinele online. Ce verifică acum Comisia și care este calendarul În investigația aprofundată, Comisia va evalua în special: dacă potențialele subvenții străine au influențat rezultatul procesului de achiziție, permițând JD.com să ofere un preț ridicat și să susțină activitățile economice și planul de creștere al Ceconomy prin propriile capacități tehnologice și logistice; dacă subvențiile ar putea îmbunătăți poziția concurențială a entității rezultate și ar putea avea un impact negativ asupra pieței interne în activitățile de după tranzacție. Comisia are la dispoziție 90 de zile lucrătoare, până la 2 octombrie 2026, pentru a lua o decizie. Deschiderea investigației aprofundate nu anticipează rezultatul final. Context: aprobarea națională există, dar nu închide dosarul la nivel UE Tranzacția, anunțată vara trecută, a fost aprobată de Oficiul Federal german al Cartelurilor în septembrie. Investigația Comisiei este însă derulată în temeiul Regulamentului privind subvențiile străine, un cadru distinct de controlul clasic al concurenței. [...]
Comisia Europeană a aprobat înființarea unei firme mixte PPC–Metlen , o tranzacție de tip concentrare economică ce deschide calea pentru dezvoltarea și operarea unor instalații de stocare a energiei în baterii (BESS) în România, Bulgaria și Italia, potrivit Economica . Decizia contează în special prin efectul de deblocare a investițiilor într-o zonă critică pentru integrarea energiei regenerabile și stabilizarea rețelelor. Executivul comunitar a concluzionat că tranzacția notificată „nu ar ridica probleme de concurență”, invocând poziția combinată limitată a companiilor pe piețele relevante. Evaluarea a fost făcută prin procedura simplificată de examinare a concentrărilor economice. În luna martie, PPC și Metlen au semnat un acord de tip joint-venture (asociere) pentru o societate mixtă în care fiecare parte va deține 50%. Obiectivul este dezvoltarea, construcția și operarea unui portofoliu de proiecte BESS (sisteme de stocare a energiei în baterii) cu o capacitate de până la 1.500 MW / 3.000 MWh în cele trei țări, dintre care 1.000 MW sunt preconizați să fie implementați în următoarele 12 luni. Din perspectivă operațională, aprobarea Comisiei Europene reduce riscul de blocaj de reglementare pentru compania mixtă și permite trecerea la faze de implementare, într-un segment unde viteza de execuție este esențială pentru conectarea noilor capacități regenerabile și pentru echilibrarea sistemelor energetice. Informațiile au fost relatate și de Economedia , care citează un comunicat al Comisiei, preluat de Agerpres. [...]
Motorola Solutions pariază pe o piață americană nou dereglementată a securității aeriene , prin achiziția companiei israeliene D-Fend Solutions pentru 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), într-o tranzacție care ar urma să se închidă în trimestrul IV din 2026, potrivit The Jerusalem Post . Acordul vizează un jucător specializat în sisteme anti-dronă, cu operațiuni în peste 30 de țări și venituri așteptate în 2026 de 185 milioane de dolari (aprox. 851 milioane lei). Miza principală, dincolo de extinderea portofoliului, este schimbarea de reglementare din SUA care deschide piața pentru astfel de tehnologii la nivel local. De ce contează: Safer Skies Act mută competențe către autorități locale Motorola își leagă explicit intrarea în această zonă de „Safer Skies Act”, adoptată ca parte a National Defense Authorization Act pentru 2026. Legea autorizează forțele locale de ordine să detecteze și să urmărească drone neautorizate și să dezactiveze sau să distrugă „amenințări credibile” în spațiul aerian al SUA, o zonă care anterior era controlată exclusiv la nivel federal. În acest context, tranzacția poziționează Motorola pentru a vinde soluții către un segment mai larg de clienți interni – poliție locală și alte structuri – într-o piață descrisă de publicație ca fiind „nou dereglementată” și cu potențial de creștere. Ce cumpără Motorola: tehnologie „non-kinetică” pentru preluarea controlului dronelor D-Fend dezvoltă tehnologii „non-kinetice” (adică fără distrugere fizică) pentru contracararea dronelor și a altor amenințări aeriene. Compania, fondată în 2017, folosește un sistem „cyber-centric” numit EnforceAir, care detectează și „deturnează” dronele prin exploatarea frecvențelor radio, în loc să le doboare. Potrivit articolului, această abordare este considerată utilă în locuri unde metodele tradiționale sunt riscante sau inacceptabile, precum: aeroporturi, infrastructură critică, zone urbane aglomerate. Declarațiile conducerii: investiție în „provocarea pe termen scurt” Greg Brown, președinte și CEO al Motorola, a indicat că tehnologiile de „mitigare” a dronelor sunt o provocare majoră pe termen scurt care necesită investiții. „Dronele neautorizate ne-au transformat cerul într-un peisaj de risc imprevizibil, unde simpla detectare nu mai este suficientă.” La rândul său, CEO-ul și cofondatorul D-Fend, Zohar Halachmi, a spus că integrarea în Motorola ar accelera misiunea companiei, prin acces la expertiza și relațiile comerciale ale grupului în zona de siguranță publică, sector federal și companii. Context: cererea crește pe fondul războiului cu drone Materialul notează că evoluția conflictelor moderne este tot mai mult influențată de utilizarea dronelor, iar soluțiile de contracarare au fost „puține” în teatre precum Ucraina și Liban. În acest cadru, achiziția poate fi citită și ca o mișcare de consolidare într-un segment în care cererea operațională se extinde rapid, inclusiv în afara mediului militar. Tranzacția este anunțată ca fiind în curs de finalizare, cu termen estimat trimestrul IV 2026; articolul nu oferă detalii suplimentare despre condiții sau aprobări necesare. [...]
ebm-papst își repoziționează operațiunile din România după tranzacția cu Siemens, mizând pe o fabrică nouă la Oradea de 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei) , cu o traiectorie de creștere a personalului până la 700 de angajați în 2030, potrivit Profit . Investiția vine în contextul retragerii grupului din sectorul auto și al vânzării diviziei de motoare industriale către Siemens, finalizată în 2025. O nouă bază de producție, cu țintă de două milioane de unități pe an Noua unitate de producție de la Oradea a fost construită într-un an, pe o suprafață de 18.500 mp, și este proiectată să funcționeze fără combustibili fosili, fiind descrisă ca independentă energetic. Capacitatea estimată este de aproximativ două milioane de ventilatoare pe an, destinate industriei refrigerării și sistemelor de ventilație. În prezent, fabrica are 250 de angajați, iar compania estimează că va ajunge la 700 până în 2030. Recalificare și schimbare de portofoliu după ieșirea din automotive Directorul general al ebm-papst România, Delia Ungur , a spus că operațiunile locale au început în 2017 și că până în 2022 compania a crescut la aproximativ 500 de angajați. După schimbarea de direcție a grupului, aproximativ 200 de angajați au fost recalificați pentru producția de ventilatoare industriale. „Astăzi producem ventilatoare industriale business-to-business”, a precizat Delia Ungur. Pe lângă producție, la Oradea funcționează și un centru de servicii pentru achiziții, marketing și IT, precum și un departament de cercetare-dezvoltare. Context: tranzacția cu Siemens și efectele în Oradea În 2024, compania a decis să vândă o parte din facilitățile de producție către grupul german Siemens, într-o tranzacție care, conform informațiilor din articol, urma să se finalizeze în 2025. Profit notează că aproximativ 300 din cei 450 de angajați din Oradea ai grupului ebm-papst ar urma să fie preluați de Siemens în vara lui 2025. De ce contează pentru economia locală Primarul Oradei, Florin Birta, a încadrat investiția în dinamica parcurilor industriale ale orașului și a indicat ponderea capitalului german în locurile de muncă și investițiile atrase, conform Agerpres : din circa 10.000 de locuri de muncă nou create în parcurile industriale, 2.285 ar fi înființate de firme cu capital german (aproximativ 20%), iar din investițiile totale de 620 milioane euro, 210 milioane euro ar proveni din investiții germane (34%). [...]
Un posibilirea fuziune Tesla– SpaceX ar putea redesena controlul și finanțarea în imperiul Musk , într-un scenariu în care listarea SpaceX ar aduce capital proaspăt, iar structura rezultată ar concentra puterea de vot la vârf, potrivit WinFuture . Analiza indică faptul că planurile pentru unirea celor două companii „prind contur”, iar analiștii se așteaptă ca o fuziune să poată fi finalizată până în primul semestru din 2027. Un catalizator important ar fi IPO-ul (listarea la bursă) SpaceX, planificat pentru iunie 2026, care ar urma să aducă finanțare nouă. De ce contează: controlul și guvernanța corporativă Miza centrală nu este doar tehnologică, ci și de guvernanță. WinFuture notează că Elon Musk ar avea un motiv major să urmărească o astfel de structură: la Tesla ar deține „doar” circa 20% din drepturile de vot și se confruntă frecvent cu critici privind conducerea, în timp ce la SpaceX ar beneficia de acțiuni speciale care îi asigură o majoritate de vot de 85%. Un grup comun ar putea să-i ofere „pe termen lung” o putere mult mai mare asupra întregului conglomerat. În paralel, dimensiunea financiară ar fi uriașă: Tesla este evaluată la peste 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei), iar SpaceX ar urmări la listare o evaluare de 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8,1 trilioane lei), conform estimărilor citate. Riscuri invocate: tranzacții interne și opacitate mai mare Materialul semnalează și temeri legate de modul în care o fuziune ar putea fi folosită pentru a acoperi „goluri financiare” între entități. Sunt amintite precedente controversate, inclusiv achiziția SolarCity de către Tesla în 2016, care a generat procese din partea acționarilor. În zona de inteligență artificială, WinFuture descrie fluxuri financiare semnificative între companii, care ar putea deveni mai greu de urmărit într-o structură unificată. Sunt menționate, între altele: SpaceX ar fi cumpărat startup-ul de inteligență artificială xAI pentru 250 miliarde dolari (aprox. 1.150 trilioane lei), iar Tesla ar fi investit anterior 2 miliarde dolari (aprox. 9,2 trilioane lei) în companie; SpaceX ar fi achiziționat sisteme de stocare a energiei de la Tesla în valoare de circa 700 milioane dolari (aprox. 3,2 trilioane lei). Ce ar susține fuziunea operațional: integrare pe cipuri și infrastructură Pe partea operațională, WinFuture indică o apropiere deja existentă între companii, citând un articol din NZZ (fără a detalia documente primare). Printre exemplele menționate: Charles Kuehmann ar conduce cercetarea de materiale pentru ambele companii; în Austin (Texas) ar fi planificată o fabrică comună de semiconductori, unde ar urma să fie produse cipuri pentru vehicule și roboți, dar și procesoare rezistente la radiații pentru sateliți și centre de date „în spațiu”. Direcția comună ar fi tot mai mult orientată spre inteligență artificială, iar o fuziune ar crea un ecosistem care să lege hardware-ul (cipuri, roboți, vehicule, sateliți) de software și infrastructură. Ce urmează Calendarul rămâne, deocamdată, la nivel de scenariu: IPO-ul SpaceX din iunie 2026 este prezentat ca posibil „start”, iar finalizarea fuziunii este plasată de analiști în prima jumătate a lui 2027. În același timp, WinFuture notează avertismente privind riscurile pentru investitori, pe fondul cheltuielilor mari pentru dezvoltarea de inteligență artificială și al unor centre de date descrise ca fiind parțial neutilizate. [...]
