Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Consiliul Concurenței analizează preluarea Iterchimica de către Officine Maccaferri, o tranzacție care poate consolida prezența în România a grupului italian Maccaferri, deja semnificativ mai mare local decât ținta achiziției, potrivit Economica. Ambele companii au activități prin firme înregistrate în România.
Officine Maccaferri S.p.A. furnizează produse și soluții tehnice pentru sectoarele geotehnic, hidraulic, de mediu și infrastructură civilă și intenționează să cumpere Iterchimica, companie specializată în aditivi pentru modificarea mixturilor asfaltice folosite la infrastructura rutieră.
Tranzacția este în analiză la Consiliul Concurenței, ceea ce indică faptul că autoritatea evaluează efectele potențiale asupra pieței, în contextul în care ambele grupuri au entități locale.
Din datele financiare prezentate, operațiunea ar aduce sub aceeași umbrelă două prezențe locale cu dimensiuni foarte diferite: Maccaferri România are o activitate mult mai mare decât Iterchimica România, ceea ce sugerează că, cel puțin la nivel local, achiziția ar putea avea mai degrabă rol de completare a portofoliului decât de „fuziune între egali”.
Economica mai notează că Officine Maccaferri a fost cumpărată în 2024 de Ambienta SGR S.p.A., un fond european de investiții de capital privat axat pe investiții legate de mediu și sustenabilitate.
În perioada următoare, miza practică este decizia Consiliului Concurenței privind tranzacția; articolul nu oferă un calendar sau condiții ale achiziției.
Recomandate
Tranzacția Greenchem pe AdBlue intră la avizul Consiliului Concurenței , după ce compania a notificat preluarea unor active comerciale de la trei distribuitori locali, într-o mișcare care poate consolida poziția grupului Agrofert pe o piață legată direct de costurile de operare ale flotelor diesel, potrivit Economica . Greenchem Romania SRL produce, distribuie și vinde soluția AdBlue (vrac și ambalat) și comercializează uree utilizată ca materie primă în procesul de producție. Activele vizate pentru preluare sunt de la Inovator Smart Choice SRL, STD EST Logistic SRL și AD Complex Logis SRL, companii care distribuie AdBlue pe piața din România. Ce se preia, concret, și de ce contează Potrivit autorității de concurență, activele care urmează să fie preluate vizează baza de clienți care cumpără regulat AdBlue în baza unor contracte, contractele respective, precum și baza de clienți care plasează comenzi punctuale. Tranzacția intră sub incidența Legii concurenței nr. 21/1996 și trebuie autorizată de Consiliul Concurenței , care va evalua compatibilitatea cu „un mediu concurențial normal” și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege. „În conformitate cu prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996, această tranzacție trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.” Cine este cumpărătorul și contextul extinderii în România Greenchem Romania SRL este deținută integral de Greenchem Holding BV. Compania este prezentată ca unul dintre cei mai mari producători și distribuitori de AdBlue din Europa și face parte din Agrofert Holding, un holding industrial din Cehia cu activități în mai multe domenii, 32.000 de angajați și afaceri anuale de peste 8 miliarde euro (aprox. 40 miliarde lei). Agrofert este deținut și controlat de Andrej Babiš , miliardar și premier al Cehiei, conform aceleiași surse. Agrofert nu este la prima tranzacție în România: în 2023 a cumpărat pachetul majoritar al companiei clujene East Grain printr-o majorare de capital, iar ulterior, prin East Grain, a preluat ferma MarAgro din Timiș, care cultivă 7.000 de hectare, în principal cereale. La finalul anului trecut, East Grain a preluat împreună cu un partener participația majoritară de 45% deținută de grupul maghiar UBM în UBM Feed Romania (Mureș), unul dintre marii producători de furaje din România. Ce este AdBlue (pe scurt) AdBlue este o soluție lichidă formată din 32,5% uree de înaltă puritate și 67,5% apă demineralizată, folosită la o parte dintre mașinile diesel pentru reducerea poluării. Nu este combustibil și nici aditiv pentru motorină: este stocată într-un rezervor separat și injectată în gazele de eșapament. [...]
Strabag își extinde operațiunile de servicii pentru clădiri în România prin preluarea Brenneka , o tranzacție care ar urma să consolideze divizia STRABAG PFS (Property and Facility Services) pe o piață locală cu cerere în creștere pentru instalații și mentenanță tehnică, potrivit Profit . Finalizarea este estimată până la finalul lui 2026 și depinde de aprobările autorităților competente. Achiziția marchează intrarea STRABAG PFS pe piața românească. Divizia operează deja în Germania, Austria, Polonia, Republica Cehă și Luxemburg și furnizează servicii integrate pentru clădiri și instalații tehnice, de la gestionarea instalațiilor și infrastructurii până la ingineria instalațiilor clădirilor și administrare imobiliară. Ce aduce Brenneka în grup Brenneka, fondată în 2007, este prezentată ca unul dintre furnizorii importanți de instalații pentru construcții civile și industriale din România și are peste 230 de angajați. Portofoliul include, între altele: sisteme de încălzire, ventilație și climatizare (HVAC); instalații sanitare; sisteme electrice și de automatizare; sisteme de protecție împotriva incendiilor; rețele municipale; servicii de proiectare și inginerie; lucrări de construcție și amenajare. În comunicarea citată de Profit, managementul STRABAG PFS plasează tranzacția în strategia „Build-and-Buy” (dezvoltare internă plus achiziții), cu obiectivul de a lărgi portofoliul și de a crea o bază pentru creșterea diviziei Building Solutions în România și Europa de Sud-Est. Miza: consolidare și aprobări de concurență Materialul indică faptul că tranzacția este condiționată de aprobări, iar în context este menționat și rolul Consiliului Concurenței în evaluarea unor operațiuni de preluare, în baza Legii concurenței nr. 21/1996, pentru a verifica compatibilitatea cu un mediu concurențial normal. Separat, Profit amintește că Strabag a semnat în iulie 2026 un acord pentru achiziționarea a 100% din acțiunile Daroconstruct SRL din Iași, tranzacție care, la rândul ei, rămâne sub rezerva aprobărilor de reglementare și este așteptată în a doua jumătate a lui 2026. (Detalii aici: Profit .) Strabag este prezent în România din 1991, iar grupul este listat la Bursa din Viena din 2007, având proiecte în peste 50 de țări, conform informațiilor din articol. [...]
Preluarea Napolact de către Bonafarm a intrat în linie dreaptă pe avizul de securitate , după ce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a finalizat analiza cerută în dosar, iar următorul pas este decizia Comisiei pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) , potrivit Ziarul Financiar . Tranzacţia vizează preluarea de către grupul ungar Bonafarm a activelor din România ale producătorului de lactate FrieslandCampina, inclusiv brandul Napolact, dar este condiţionată de aprobările autorităţilor române. De ce contează: filtrul CEISD şi componenta de securitate naţională Pentru că tranzacţia depăşeşte pragul de 2 milioane de euro, nu este suficient doar acordul Consiliului Concurenţei, ci este necesară şi evaluarea CEISD, mecanismul prin care statul verifică investiţiile străine directe din perspectiva riscurilor (inclusiv de securitate). În acest caz, CEISD a declanşat o procedură de cercetare detaliată şi a cerut un aviz de la CSAT. Ce spune CSAT şi ce urmează CSAT a transmis, la solicitarea ZF, că analiza a fost realizată „în termenul legal de 90 de zile de la solicitare”, iar rezultatul a fost comunicat „operativ” către CEISD. „CEISD a declanşat procedura de cercetare detaliată şi a solicitat avizul CSAT (...) tranzacţie care a fost analizată de către membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în termenul legal de 90 de zile de la solicitare. Rezultatul acestei analize a fost comunicat (...) Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe.” Pasul următor este răspunsul CEISD, care va influenţa calendarul şi posibilitatea de finalizare a preluării. În informaţiile publicate nu este indicat conţinutul avizului CSAT şi nici un termen concret pentru decizia CEISD. [...]
Oferta Raiffeisen pentru Addiko Bank a depășit pragul de acceptare, dar preluarea rămâne condiționată de aprobări și alte criterii până în 2027 , potrivit Economica . Miza imediată este că Raiffeisen Bank International (RBI) a trecut de nivelul minim necesar pentru a prelua controlul, însă tranzacția nu este încă „închisă” din punct de vedere juridic și de reglementare. Oferta, lansată la 14 mai 2026, vizează preluarea controlului Addiko Bank în baza Legii austriece privind ofertele publice de preluare și era condiționată de obținerea acceptării pentru mai mult de 55% din acțiuni. Până la termenul limită din 29 iulie 2026, RBI a obținut acceptări pentru 56,16% din titluri. Ce urmează: condiții până în 14 mai 2027 și o „fereastră” pentru acționarii rămași Depășirea pragului de acceptare nu înseamnă finalizarea automată a tranzacției. Economica notează că închiderea ofertei depinde de îndeplinirea unor condiții până la 14 mai 2027. Dacă acestea sunt îndeplinite, RBI va deține peste 55% din capitalul social al Addiko. Pentru acționarii care nu au acceptat oferta, există o perioadă de grație până pe 3 noiembrie 2026 pentru a o face. Evaluare și aprobări de reglementare Tranzacția evaluează Addiko la 517 milioane de euro (aprox. 2,6 miliarde lei) și trebuie aprobată de autoritățile de reglementare, un pas care poate influența calendarul și condițiile finale ale preluării. Context: originea Addiko și expansiunea în sud-estul Europei Addiko a fost creată ca „bancă viabilă” după salvarea din 2009 a Hypo Alpe Adria Bank, intervenție care, potrivit aceleiași surse, a costat contribuabilii 5,5 miliarde de euro (aprox. 27,5 miliarde lei). Ulterior, banca s-a extins în sud-estul Europei. [...]
Deutsche Telekom ia în calcul o fuziune completă cu T-Mobile US, o mișcare care ar putea redesena raportul de forțe în telecom și ar testa răbdarea investitorilor și a factorilor politici potrivit Mediafax . Grupul german deține deja 53% din operatorul american, iar o unificare ar aduce cele două companii sub o singură structură. Dacă tranzacția se concretizează, ar putea rezulta un gigant evaluat la aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei), ceea ce ar transforma-o în cea mai mare fuziune între companii listate din istorie. Pentru comparație, recordul actual este fuziunea Vodafone–Mannesmann din 1999, evaluată la circa 203 miliarde de dolari (aprox. 914 miliarde lei). De ce miza este, în primul rând, SUA Pentru Deutsche Telekom, centrul de greutate este piața americană: T-Mobile US este principala sursă de profit a grupului și a generat anul trecut peste două treimi din câștigurile companiei germane. În acest context, o fuziune completă ar consolida controlul asupra activului care aduce cea mai mare parte a performanței financiare. În paralel, companiile ar fi analizat inclusiv varianta înființării unui nou holding care să controleze atât Deutsche Telekom, cât și T-Mobile US. Sediul ar putea fi stabilit într-o jurisdicție cu regim fiscal avantajos, precum Luxemburg, Țările de Jos sau Irlanda, iar compania ar putea fi listată atât în Statele Unite, cât și în Europa. Presiune din partea investitorilor și riscuri politice Planul întâmpină opoziție din partea Elliott Management , fond activist care a acumulat o participație importantă în Deutsche Telekom și cere abandonarea discuțiilor de fuziune. Fondul susține că grupul ar trebui să se concentreze pe alte modalități de creștere a valorii pentru acționari, inclusiv răscumpărarea propriilor acțiuni. Există și rezerve în rândul unor investitori: acționari minoritari ai T-Mobile US se tem că o nouă structură i-ar expune mai mult la piețele europene, unde evaluările companiilor de telecomunicații sunt, în general, mai scăzute decât în SUA. Pe lângă investitori, tranzacția ar trebui să treacă și de filtre politice și sindicale. Sindicatul german Ver.di și-a exprimat rezerve, în special privind protecția locurilor de muncă și a drepturilor angajaților, iar operațiunea ar necesita sprijin politic la Berlin și Washington. Statul german, acționar relevant Un element suplimentar de sensibilitate este structura acționariatului: statul german deține direct 14% din Deutsche Telekom, iar alte 14% sunt controlate de banca de stat KfW, ceea ce ridică participația totală a autorităților la 28%. În acest cadru, orice decizie privind o fuziune completă cu T-Mobile US ar urma să fie influențată nu doar de calcule bursiere, ci și de considerente politice și sociale, având în vedere rolul statului în companie și potențialul impact asupra angajaților. [...]
Romgaz finalizează preluarea Azomureș de la 1 septembrie 2026, o mutare care îi extinde lanțul de valoare dincolo de gaze, către producția industrială cu consum mare de energie , potrivit Mediafax , care citează informarea transmisă la Bursa de Valori București. Tranzacția vizează achiziția activelor care susțin producția Azomureș, preluarea contractelor și transferul salariaților aferenți activității transferate. Finalizarea are loc după îndeplinirea condițiilor suspensive din acordul de transfer de activitate (TBA) semnat la 29 mai 2026, inclusiv aprobările necondiționate ale Consiliului Concurenței și ale Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEID), confirmate prin ordin al Cancelariei prim-ministrului. Ultima condiție a fost îndeplinită la 28 august 2026, iar data finalizării este 1 septembrie 2026. Cât plătește Romgaz și din ce surse Sumele pentru preluarea combinatului din Târgu Mureș vor proveni din surse proprii ale Romgaz. Structura prețului, rezultată în urma negocierilor, include: 46,459 milioane euro (aprox. 232 milioane lei); cel mult 49,80 milioane lei (aprox. 10 milioane euro), reprezentând valoarea contabilă a consumabilelor și materiilor prime; cel mult 68,78 milioane lei (aprox. 13 milioane euro), echivalentul costurilor necesare menținerii activității între semnarea contractului și finalizarea tranzacției, conform bugetului din contract. De ce contează: integrare pe verticală și utilizarea gazelor în industrie Romgaz, companie controlată de statul român prin Ministerul Energiei (70,0071% din acțiuni) și listată la Bursa de Valori București, își justifică tranzacția prin diversificarea activității și integrarea pe verticală. În informarea către piață, compania arată că preluarea creează premisele pentru valorificarea gazelor naturale în activități industriale cu valoare adăugată și pentru reluarea producției la combinat. Azomureș este descris ca cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială din Târgu Mureș se întinde pe 100 de hectare și include instalații pentru îngrășăminte (NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată) și produse industriale (melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele). Context: aprobări și calendar Pe 6 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Romgaz a aprobat acordul privind transferul de activitate cu 90,18% din voturile valabil exprimate și a împuternicit conducerea executivă să semneze documentele necesare finalizării. În prima parte a lunii iulie, Romgaz notificase tranzacția către Consiliul Concurenței și CEID, pentru obținerea avizelor decisive, potrivit declarațiilor directorului general Răzvan Popescu pentru Mediafax. Ce urmează De la 1 septembrie 2026, Romgaz preia activele, contractele și salariații necesari activității transferate, iar tranzacția are ca obiect „reluarea și continuarea activității de producție a combinatului”, conform anunțului publicat la BVB. În documentele pregătite pentru aprobarea acționarilor, compania a indicat și constrângeri și riscuri asociate integrării, inclusiv în așteptarea producției de gaze din perimetrul Neptun Deep , estimată să înceapă din 2027. [...]
