Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Romgaz finalizează preluarea Azomureș de la 1 septembrie 2026, o mutare care îi extinde lanțul de valoare dincolo de gaze, către producția industrială cu consum mare de energie, potrivit Mediafax, care citează informarea transmisă la Bursa de Valori București.
Tranzacția vizează achiziția activelor care susțin producția Azomureș, preluarea contractelor și transferul salariaților aferenți activității transferate. Finalizarea are loc după îndeplinirea condițiilor suspensive din acordul de transfer de activitate (TBA) semnat la 29 mai 2026, inclusiv aprobările necondiționate ale Consiliului Concurenței și ale Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEID), confirmate prin ordin al Cancelariei prim-ministrului. Ultima condiție a fost îndeplinită la 28 august 2026, iar data finalizării este 1 septembrie 2026.
Sumele pentru preluarea combinatului din Târgu Mureș vor proveni din surse proprii ale Romgaz. Structura prețului, rezultată în urma negocierilor, include:
Romgaz, companie controlată de statul român prin Ministerul Energiei (70,0071% din acțiuni) și listată la Bursa de Valori București, își justifică tranzacția prin diversificarea activității și integrarea pe verticală. În informarea către piață, compania arată că preluarea creează premisele pentru valorificarea gazelor naturale în activități industriale cu valoare adăugată și pentru reluarea producției la combinat.
Azomureș este descris ca cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială din Târgu Mureș se întinde pe 100 de hectare și include instalații pentru îngrășăminte (NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată) și produse industriale (melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele).
Pe 6 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Romgaz a aprobat acordul privind transferul de activitate cu 90,18% din voturile valabil exprimate și a împuternicit conducerea executivă să semneze documentele necesare finalizării.
În prima parte a lunii iulie, Romgaz notificase tranzacția către Consiliul Concurenței și CEID, pentru obținerea avizelor decisive, potrivit declarațiilor directorului general Răzvan Popescu pentru Mediafax.
De la 1 septembrie 2026, Romgaz preia activele, contractele și salariații necesari activității transferate, iar tranzacția are ca obiect „reluarea și continuarea activității de producție a combinatului”, conform anunțului publicat la BVB. În documentele pregătite pentru aprobarea acționarilor, compania a indicat și constrângeri și riscuri asociate integrării, inclusiv în așteptarea producției de gaze din perimetrul Neptun Deep, estimată să înceapă din 2027.
Recomandate
Romgaz a închis preluarea activelor Azomureș, dar repornirea la capacitate rămâne condiționată de reglementările din piața gazelor , într-un context în care compania trebuie să-și aloce producția internă pentru consumul reglementat până la 1 aprilie 2027, potrivit Profit . Tranzacția, evaluată anterior la până la circa 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), pune sub aceeași umbrelă cel mai mare producător intern de gaze și cel mai mare consumator industrial de profil. Finalizarea a fost posibilă după îndeplinirea condițiilor suspensive, inclusiv aprobările Adunării Generale a Acționarilor Romgaz, Consiliului Concurenței și Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe , ultima condiție fiind îndeplinită la 28 august 2026. Data finalizării tranzacției este 1 septembrie 2026. Din această dată, Romgaz preia activele care țin de activitatea de producție a Azomureș, împreună cu contractele și salariații necesari activității transferate. Premierul demis și interimar Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a indicat că din septembrie „cei peste 800 de angajați vor fi preluați” de Romgaz și că urmează o perioadă de câteva luni pentru reavizare și expertiză, având în vedere oprirea îndelungată și cerințele de siguranță ale instalațiilor. „Din primul trimestru al anului viitor, Azomureș va funcționa la capacitate”, a spus Ilie Bolojan, legând repornirea de obiectivul de a reduce dependența de importuri la îngrășăminte. Miza economică: integrare pe verticală, dar cu un calendar expus reglementării Romgaz descrie tranzacția ca un pas de diversificare și „integrare pe verticală”, pentru a valorifica gazele naturale în activități industriale cu valoare adăugată, prin reluarea producției de îngrășăminte și produse industriale conexe. Structura tranzacției este un transfer de activitate operațională funcțională („Transfer of Going Concern” – TOGC), adică preluarea directă a activelor și integrarea lor în Romgaz, nu cumpărarea acțiunilor Azomureș. În documentele companiei citate, această structură este prezentată ca oferind flexibilitate mai mare, deoarece gazul utilizat de platforma industrială ar fi alocat în interiorul aceleiași entități juridice. Principala constrângere: obligația de vânzare la preț reglementat până la 1 aprilie 2027 În iunie, Romgaz avertiza că nu va putea reporni Azomureș până în trimestrul al doilea al anului viitor, pe motiv că nu va avea volume suficiente de gaze din producția proprie pentru a le folosi ca materie primă. Motivul invocat este cadrul de reglementare care obligă producătorii interni să vândă la preț reglementat de 110 lei/MWh cantitățile necesare pentru clienții casnici și CET-urile de încălzire centralizată, inclusiv pentru constituirea stocurilor, până la 1 aprilie 2027. Aceeași constrângere a dus și la amânarea intrării Romgaz pe furnizarea de gaze către clienți casnici. Într-un document al companiei citat, Romgaz arată că, „în mod realist”, nu dispune de volume proprii disponibile pentru repornirea activelor înainte de începutul lunii aprilie 2027, ceea ce poate afecta calendarul operațional, momentul primelor venituri și ipotezele economico-financiare ale tranzacției. Context: ajutor de stat din Fondul de Modernizare Închiderea tranzacției vine după ce Ministerul Energiei a aprobat un ajutor de stat UE din Fondul de Modernizare de peste 28 milioane euro (aprox. 140 milioane lei) pentru un proiect de creștere a eficienței energetice și reducere a amprentei de carbon la instalațiile de producere a acidului azotic, prin soluții de electrificare, la Azomureș. Detalii despre schema de ajutor sunt în materialul Profit . În practică, repornirea efectivă și funcționarea „la capacitate” vor depinde de cât de repede poate fi asigurat gazul necesar în condițiile reglementărilor în vigoare și de pașii operaționali de reavizare și pregătire tehnică după perioada de nefuncționare. [...]
Tranzacția Greenchem pe AdBlue intră la avizul Consiliului Concurenței , după ce compania a notificat preluarea unor active comerciale de la trei distribuitori locali, într-o mișcare care poate consolida poziția grupului Agrofert pe o piață legată direct de costurile de operare ale flotelor diesel, potrivit Economica . Greenchem Romania SRL produce, distribuie și vinde soluția AdBlue (vrac și ambalat) și comercializează uree utilizată ca materie primă în procesul de producție. Activele vizate pentru preluare sunt de la Inovator Smart Choice SRL, STD EST Logistic SRL și AD Complex Logis SRL, companii care distribuie AdBlue pe piața din România. Ce se preia, concret, și de ce contează Potrivit autorității de concurență, activele care urmează să fie preluate vizează baza de clienți care cumpără regulat AdBlue în baza unor contracte, contractele respective, precum și baza de clienți care plasează comenzi punctuale. Tranzacția intră sub incidența Legii concurenței nr. 21/1996 și trebuie autorizată de Consiliul Concurenței , care va evalua compatibilitatea cu „un mediu concurențial normal” și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege. „În conformitate cu prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996, această tranzacție trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.” Cine este cumpărătorul și contextul extinderii în România Greenchem Romania SRL este deținută integral de Greenchem Holding BV. Compania este prezentată ca unul dintre cei mai mari producători și distribuitori de AdBlue din Europa și face parte din Agrofert Holding, un holding industrial din Cehia cu activități în mai multe domenii, 32.000 de angajați și afaceri anuale de peste 8 miliarde euro (aprox. 40 miliarde lei). Agrofert este deținut și controlat de Andrej Babiš , miliardar și premier al Cehiei, conform aceleiași surse. Agrofert nu este la prima tranzacție în România: în 2023 a cumpărat pachetul majoritar al companiei clujene East Grain printr-o majorare de capital, iar ulterior, prin East Grain, a preluat ferma MarAgro din Timiș, care cultivă 7.000 de hectare, în principal cereale. La finalul anului trecut, East Grain a preluat împreună cu un partener participația majoritară de 45% deținută de grupul maghiar UBM în UBM Feed Romania (Mureș), unul dintre marii producători de furaje din România. Ce este AdBlue (pe scurt) AdBlue este o soluție lichidă formată din 32,5% uree de înaltă puritate și 67,5% apă demineralizată, folosită la o parte dintre mașinile diesel pentru reducerea poluării. Nu este combustibil și nici aditiv pentru motorină: este stocată într-un rezervor separat și injectată în gazele de eșapament. [...]
Silver Lake pregătește fuziunea Cegid–Silae într-un grup de peste 10 mld. euro , o mișcare de consolidare care urmărește să creeze masă critică pentru investiții mai mari în inteligență artificială și, în același timp, să facă mai gestionabilă presiunea datoriilor într-un sector software aflat sub stres, potrivit Ziarul Financiar . Fondul american de investiții vizează unirea companiilor franceze de software Cegid și Silae într-o entitate evaluată la peste 10 mld. euro (aprox. 52,5 mld. lei) și cu venituri anuale de circa 1,6 mld. euro (aprox. 8,4 mld. lei). Informațiile sunt atribuite de Ziarul Financiar publicației Financial Times. Silver Lake ar urma să controleze între 66% și 75% din compania rezultată, care va reuni servicii și produse software pentru companii – inclusiv soluții de contabilitate și resurse umane. Christian Lucas, managing partner al Silver Lake în Europa, va deveni președintele noului grup. De ce contează: consolidare ca răspuns la șocul AI și la evaluările greu de susținut Tranzacția este plasată într-un moment dificil pentru industria software și pentru fondurile de private equity (fonduri de investiții care cumpără companii nelistate, de regulă folosind și finanțare prin datorie), după ce o nouă generație de „agenți AI” apărută la începutul lui 2026 a declanșat vânzări pe bursă și a blocat o parte importantă din tranzacțiile din sector. În acest context, investitorilor le este tot mai greu să estimeze valoarea pe termen lung a companiilor software, în condițiile în care AI poate automatiza o parte din serviciile pe care acestea le vând. Miza economică: dimensiune pentru investiții în AI și opțiune de listare Publicația arată că una dintre mizele fuziunii este dimensiunea: un grup mai mare ar putea investi mai mult în soluții bazate pe AI, ar putea integra datele și produsele celor două companii și, pe termen lung, ar putea fi mai ușor de listat pe o bursă europeană. Ca reper al tensiunilor din piață, Ziarul Financiar notează că Visma, un grup de software contabil evaluat la 19 mld. euro, a renunțat temporar la planurile de listare la Londra, pe fondul incertitudinilor legate de impactul AI asupra modelelor de business. Presiunea datoriilor: cazul Cegid și rolul fuziunii Cegid a crescut prin achiziții și este prezentă în 15 țări, însă expansiunea finanțată prin datorii a venit cu un cost: S&P Global a retrogradat în acest an ratingul de credit al companiei, invocând nivelul ridicat și persistent al îndatorării după o serie rapidă de achiziții. În această logică, fuziunea ar putea ajuta noul grup să își îmbunătățească eficiența și să gestioneze mai ușor povara datoriilor, în timp ce Silver Lake își concentrează strategia pe un număr mai mic de investiții, dar de dimensiuni mai mari. [...]
Consiliul Concurenței analizează preluarea Iterchimica de către Officine Maccaferri, o tranzacție care poate consolida prezența în România a grupului italian Maccaferri, deja semnificativ mai mare local decât ținta achiziției , potrivit Economica . Ambele companii au activități prin firme înregistrate în România. Officine Maccaferri S.p.A. furnizează produse și soluții tehnice pentru sectoarele geotehnic, hidraulic, de mediu și infrastructură civilă și intenționează să cumpere Iterchimica, companie specializată în aditivi pentru modificarea mixturilor asfaltice folosite la infrastructura rutieră. Ce se întâmplă în România și de ce contează Tranzacția este în analiză la Consiliul Concurenței, ceea ce indică faptul că autoritatea evaluează efectele potențiale asupra pieței, în contextul în care ambele grupuri au entități locale. Din datele financiare prezentate, operațiunea ar aduce sub aceeași umbrelă două prezențe locale cu dimensiuni foarte diferite: Maccaferri România are o activitate mult mai mare decât Iterchimica România, ceea ce sugerează că, cel puțin la nivel local, achiziția ar putea avea mai degrabă rol de completare a portofoliului decât de „fuziune între egali”. Dimensiunea operațiunilor locale (date din articol) Maccaferri România : afaceri de 49 milioane lei , profit de 3,4 milioane lei și nouă angajați . Iterchimica Romania S.R.L. : servicii și vânzări exclusiv către Iterchimica ; afaceri sub 1 milion de lei anul trecut, „în scădere la jumătate” față de nivelul raportat pentru 2024 (fără alte detalii în material). Context: schimbare recentă de proprietar la Maccaferri Economica mai notează că Officine Maccaferri a fost cumpărată în 2024 de Ambienta SGR S.p.A., un fond european de investiții de capital privat axat pe investiții legate de mediu și sustenabilitate. În perioada următoare, miza practică este decizia Consiliului Concurenței privind tranzacția; articolul nu oferă un calendar sau condiții ale achiziției. [...]
Deutsche Telekom ia în calcul o fuziune completă cu T-Mobile US, o mișcare care ar putea redesena raportul de forțe în telecom și ar testa răbdarea investitorilor și a factorilor politici potrivit Mediafax . Grupul german deține deja 53% din operatorul american, iar o unificare ar aduce cele două companii sub o singură structură. Dacă tranzacția se concretizează, ar putea rezulta un gigant evaluat la aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei), ceea ce ar transforma-o în cea mai mare fuziune între companii listate din istorie. Pentru comparație, recordul actual este fuziunea Vodafone–Mannesmann din 1999, evaluată la circa 203 miliarde de dolari (aprox. 914 miliarde lei). De ce miza este, în primul rând, SUA Pentru Deutsche Telekom, centrul de greutate este piața americană: T-Mobile US este principala sursă de profit a grupului și a generat anul trecut peste două treimi din câștigurile companiei germane. În acest context, o fuziune completă ar consolida controlul asupra activului care aduce cea mai mare parte a performanței financiare. În paralel, companiile ar fi analizat inclusiv varianta înființării unui nou holding care să controleze atât Deutsche Telekom, cât și T-Mobile US. Sediul ar putea fi stabilit într-o jurisdicție cu regim fiscal avantajos, precum Luxemburg, Țările de Jos sau Irlanda, iar compania ar putea fi listată atât în Statele Unite, cât și în Europa. Presiune din partea investitorilor și riscuri politice Planul întâmpină opoziție din partea Elliott Management , fond activist care a acumulat o participație importantă în Deutsche Telekom și cere abandonarea discuțiilor de fuziune. Fondul susține că grupul ar trebui să se concentreze pe alte modalități de creștere a valorii pentru acționari, inclusiv răscumpărarea propriilor acțiuni. Există și rezerve în rândul unor investitori: acționari minoritari ai T-Mobile US se tem că o nouă structură i-ar expune mai mult la piețele europene, unde evaluările companiilor de telecomunicații sunt, în general, mai scăzute decât în SUA. Pe lângă investitori, tranzacția ar trebui să treacă și de filtre politice și sindicale. Sindicatul german Ver.di și-a exprimat rezerve, în special privind protecția locurilor de muncă și a drepturilor angajaților, iar operațiunea ar necesita sprijin politic la Berlin și Washington. Statul german, acționar relevant Un element suplimentar de sensibilitate este structura acționariatului: statul german deține direct 14% din Deutsche Telekom, iar alte 14% sunt controlate de banca de stat KfW, ceea ce ridică participația totală a autorităților la 28%. În acest cadru, orice decizie privind o fuziune completă cu T-Mobile US ar urma să fie influențată nu doar de calcule bursiere, ci și de considerente politice și sociale, având în vedere rolul statului în companie și potențialul impact asupra angajaților. [...]
TCL Electronics ia în calcul separarea și listarea diviziei fotovoltaice, o mișcare care ar putea redesena alocarea capitalului în grup , printr-un mecanism de „ distribuire în natură ” (transfer de active către acționari), potrivit IT Home . Compania a informat că analizează o posibilă listare independentă a segmentului fotovoltaic, după ce a publicat un anunț la Bursa din Hong Kong pe 24 august. Miza operațională și financiară a planului este dublă: pe de o parte, TCL Electronics spune că o separare ar permite grupului să se concentreze mai mult pe businessul global de electrocasnice inteligente; pe de altă parte, divizia fotovoltaică ar putea urma o strategie de dezvoltare proprie și și-ar putea lărgi canalele de finanțare. Ce înseamnă „distribuire în natură” și de ce contează „Distribuirea în natură” este o formă de separare în care acționarii primesc active (de regulă acțiuni ale entității desprinse), în locul unei plăți în numerar. În practică, un astfel de pas poate pregăti listarea separată a unei divizii și poate schimba modul în care investitorii evaluează fiecare linie de business, printr-o delimitare mai clară a performanței și a nevoilor de finanțare. Stadiul proiectului: discuții preliminare, fără cerere depusă Compania precizează că proiectul este încă într-o fază incipientă de analiză și rămâne incert. Până la data anunțului, TCL Electronics nu depusese nicio cerere către bursa locală (HKEX) pentru această potențială listare separată. [...]
