Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
Deutsche Telekom ia în calcul o fuziune completă cu T-Mobile US, o mișcare care ar putea redesena raportul de forțe în telecom și ar testa răbdarea investitorilor și a factorilor politici potrivit Mediafax. Grupul german deține deja 53% din operatorul american, iar o unificare ar aduce cele două companii sub o singură structură.
Dacă tranzacția se concretizează, ar putea rezulta un gigant evaluat la aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 miliarde lei), ceea ce ar transforma-o în cea mai mare fuziune între companii listate din istorie. Pentru comparație, recordul actual este fuziunea Vodafone–Mannesmann din 1999, evaluată la circa 203 miliarde de dolari (aprox. 914 miliarde lei).
Pentru Deutsche Telekom, centrul de greutate este piața americană: T-Mobile US este principala sursă de profit a grupului și a generat anul trecut peste două treimi din câștigurile companiei germane. În acest context, o fuziune completă ar consolida controlul asupra activului care aduce cea mai mare parte a performanței financiare.
În paralel, companiile ar fi analizat inclusiv varianta înființării unui nou holding care să controleze atât Deutsche Telekom, cât și T-Mobile US. Sediul ar putea fi stabilit într-o jurisdicție cu regim fiscal avantajos, precum Luxemburg, Țările de Jos sau Irlanda, iar compania ar putea fi listată atât în Statele Unite, cât și în Europa.
Planul întâmpină opoziție din partea Elliott Management, fond activist care a acumulat o participație importantă în Deutsche Telekom și cere abandonarea discuțiilor de fuziune. Fondul susține că grupul ar trebui să se concentreze pe alte modalități de creștere a valorii pentru acționari, inclusiv răscumpărarea propriilor acțiuni.
Există și rezerve în rândul unor investitori: acționari minoritari ai T-Mobile US se tem că o nouă structură i-ar expune mai mult la piețele europene, unde evaluările companiilor de telecomunicații sunt, în general, mai scăzute decât în SUA.
Pe lângă investitori, tranzacția ar trebui să treacă și de filtre politice și sindicale. Sindicatul german Ver.di și-a exprimat rezerve, în special privind protecția locurilor de muncă și a drepturilor angajaților, iar operațiunea ar necesita sprijin politic la Berlin și Washington.
Un element suplimentar de sensibilitate este structura acționariatului: statul german deține direct 14% din Deutsche Telekom, iar alte 14% sunt controlate de banca de stat KfW, ceea ce ridică participația totală a autorităților la 28%.
În acest cadru, orice decizie privind o fuziune completă cu T-Mobile US ar urma să fie influențată nu doar de calcule bursiere, ci și de considerente politice și sociale, având în vedere rolul statului în companie și potențialul impact asupra angajaților.
Recomandate
Deutsche Telekom pariază pe integrarea serviciilor fixe și mobile în Polonia prin achiziția operatorului de rețea Fiberhost și a furnizorului de bandă largă și televiziune Inea, într-o tranzacție de aproximativ 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), potrivit Economedia , care citează Mediafax și Reuters. Grupul german a anunțat că va cumpăra cele două afaceri de la Macquarie Asset Management. Miza operațională este accelerarea transformării T-Mobile Polska dintr-un operator axat pe telefonie mobilă într-un furnizor integrat de telecomunicații, cu servicii mobile, internet fix și televiziune. Ce aduce tranzacția: clienți și infrastructură de fibră Deutsche Telekom estimează că achiziția va susține creșterea T-Mobile Polska prin: adăugarea a peste 300.000 de clienți Inea; acces la rețeaua Fiberhost, care acoperă peste 1,4 milioane de locuințe. Tranzacția este condiționată de aprobările uzuale din partea autorităților poloneze de concurență, iar finalizarea financiară este așteptată la sfârșitul anului 2026, potrivit Macquarie Asset Management. Context regional: după ieșirea din mobile în România, consolidare în alte piețe Economedia amintește că, în 2025, Telekom România Mobile Communications (fostul Cosmote) a fost vândută într-o tranzacție totală de aproximativ 70 de milioane de euro (aprox. 350 milioane lei), împărțită între Vodafone România și Digi România, care au preluat active și operațiuni diferite. Preluarea a fost finalizată la 1 octombrie 2025, după obținerea aprobărilor necesare. În acest context, achizițiile din Polonia indică o strategie de consolidare în piețe unde Deutsche Telekom consideră că poate combina serviciile mobile cu internetul fix și infrastructura de fibră optică, pentru a livra pachete integrate către clienți. [...]
Romgaz finalizează preluarea Azomureș de la 1 septembrie 2026, o mutare care îi extinde lanțul de valoare dincolo de gaze, către producția industrială cu consum mare de energie , potrivit Mediafax , care citează informarea transmisă la Bursa de Valori București. Tranzacția vizează achiziția activelor care susțin producția Azomureș, preluarea contractelor și transferul salariaților aferenți activității transferate. Finalizarea are loc după îndeplinirea condițiilor suspensive din acordul de transfer de activitate (TBA) semnat la 29 mai 2026, inclusiv aprobările necondiționate ale Consiliului Concurenței și ale Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Directe (CEID), confirmate prin ordin al Cancelariei prim-ministrului. Ultima condiție a fost îndeplinită la 28 august 2026, iar data finalizării este 1 septembrie 2026. Cât plătește Romgaz și din ce surse Sumele pentru preluarea combinatului din Târgu Mureș vor proveni din surse proprii ale Romgaz. Structura prețului, rezultată în urma negocierilor, include: 46,459 milioane euro (aprox. 232 milioane lei); cel mult 49,80 milioane lei (aprox. 10 milioane euro), reprezentând valoarea contabilă a consumabilelor și materiilor prime; cel mult 68,78 milioane lei (aprox. 13 milioane euro), echivalentul costurilor necesare menținerii activității între semnarea contractului și finalizarea tranzacției, conform bugetului din contract. De ce contează: integrare pe verticală și utilizarea gazelor în industrie Romgaz, companie controlată de statul român prin Ministerul Energiei (70,0071% din acțiuni) și listată la Bursa de Valori București, își justifică tranzacția prin diversificarea activității și integrarea pe verticală. În informarea către piață, compania arată că preluarea creează premisele pentru valorificarea gazelor naturale în activități industriale cu valoare adăugată și pentru reluarea producției la combinat. Azomureș este descris ca cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială din Târgu Mureș se întinde pe 100 de hectare și include instalații pentru îngrășăminte (NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată) și produse industriale (melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele). Context: aprobări și calendar Pe 6 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Romgaz a aprobat acordul privind transferul de activitate cu 90,18% din voturile valabil exprimate și a împuternicit conducerea executivă să semneze documentele necesare finalizării. În prima parte a lunii iulie, Romgaz notificase tranzacția către Consiliul Concurenței și CEID, pentru obținerea avizelor decisive, potrivit declarațiilor directorului general Răzvan Popescu pentru Mediafax. Ce urmează De la 1 septembrie 2026, Romgaz preia activele, contractele și salariații necesari activității transferate, iar tranzacția are ca obiect „reluarea și continuarea activității de producție a combinatului”, conform anunțului publicat la BVB. În documentele pregătite pentru aprobarea acționarilor, compania a indicat și constrângeri și riscuri asociate integrării, inclusiv în așteptarea producției de gaze din perimetrul Neptun Deep , estimată să înceapă din 2027. [...]
Romgaz a închis preluarea activelor Azomureș, dar repornirea la capacitate rămâne condiționată de reglementările din piața gazelor , într-un context în care compania trebuie să-și aloce producția internă pentru consumul reglementat până la 1 aprilie 2027, potrivit Profit . Tranzacția, evaluată anterior la până la circa 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), pune sub aceeași umbrelă cel mai mare producător intern de gaze și cel mai mare consumator industrial de profil. Finalizarea a fost posibilă după îndeplinirea condițiilor suspensive, inclusiv aprobările Adunării Generale a Acționarilor Romgaz, Consiliului Concurenței și Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe , ultima condiție fiind îndeplinită la 28 august 2026. Data finalizării tranzacției este 1 septembrie 2026. Din această dată, Romgaz preia activele care țin de activitatea de producție a Azomureș, împreună cu contractele și salariații necesari activității transferate. Premierul demis și interimar Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, a indicat că din septembrie „cei peste 800 de angajați vor fi preluați” de Romgaz și că urmează o perioadă de câteva luni pentru reavizare și expertiză, având în vedere oprirea îndelungată și cerințele de siguranță ale instalațiilor. „Din primul trimestru al anului viitor, Azomureș va funcționa la capacitate”, a spus Ilie Bolojan, legând repornirea de obiectivul de a reduce dependența de importuri la îngrășăminte. Miza economică: integrare pe verticală, dar cu un calendar expus reglementării Romgaz descrie tranzacția ca un pas de diversificare și „integrare pe verticală”, pentru a valorifica gazele naturale în activități industriale cu valoare adăugată, prin reluarea producției de îngrășăminte și produse industriale conexe. Structura tranzacției este un transfer de activitate operațională funcțională („Transfer of Going Concern” – TOGC), adică preluarea directă a activelor și integrarea lor în Romgaz, nu cumpărarea acțiunilor Azomureș. În documentele companiei citate, această structură este prezentată ca oferind flexibilitate mai mare, deoarece gazul utilizat de platforma industrială ar fi alocat în interiorul aceleiași entități juridice. Principala constrângere: obligația de vânzare la preț reglementat până la 1 aprilie 2027 În iunie, Romgaz avertiza că nu va putea reporni Azomureș până în trimestrul al doilea al anului viitor, pe motiv că nu va avea volume suficiente de gaze din producția proprie pentru a le folosi ca materie primă. Motivul invocat este cadrul de reglementare care obligă producătorii interni să vândă la preț reglementat de 110 lei/MWh cantitățile necesare pentru clienții casnici și CET-urile de încălzire centralizată, inclusiv pentru constituirea stocurilor, până la 1 aprilie 2027. Aceeași constrângere a dus și la amânarea intrării Romgaz pe furnizarea de gaze către clienți casnici. Într-un document al companiei citat, Romgaz arată că, „în mod realist”, nu dispune de volume proprii disponibile pentru repornirea activelor înainte de începutul lunii aprilie 2027, ceea ce poate afecta calendarul operațional, momentul primelor venituri și ipotezele economico-financiare ale tranzacției. Context: ajutor de stat din Fondul de Modernizare Închiderea tranzacției vine după ce Ministerul Energiei a aprobat un ajutor de stat UE din Fondul de Modernizare de peste 28 milioane euro (aprox. 140 milioane lei) pentru un proiect de creștere a eficienței energetice și reducere a amprentei de carbon la instalațiile de producere a acidului azotic, prin soluții de electrificare, la Azomureș. Detalii despre schema de ajutor sunt în materialul Profit . În practică, repornirea efectivă și funcționarea „la capacitate” vor depinde de cât de repede poate fi asigurat gazul necesar în condițiile reglementărilor în vigoare și de pașii operaționali de reavizare și pregătire tehnică după perioada de nefuncționare. [...]
TCL Electronics ia în calcul separarea și listarea diviziei fotovoltaice, o mișcare care ar putea redesena alocarea capitalului în grup , printr-un mecanism de „ distribuire în natură ” (transfer de active către acționari), potrivit IT Home . Compania a informat că analizează o posibilă listare independentă a segmentului fotovoltaic, după ce a publicat un anunț la Bursa din Hong Kong pe 24 august. Miza operațională și financiară a planului este dublă: pe de o parte, TCL Electronics spune că o separare ar permite grupului să se concentreze mai mult pe businessul global de electrocasnice inteligente; pe de altă parte, divizia fotovoltaică ar putea urma o strategie de dezvoltare proprie și și-ar putea lărgi canalele de finanțare. Ce înseamnă „distribuire în natură” și de ce contează „Distribuirea în natură” este o formă de separare în care acționarii primesc active (de regulă acțiuni ale entității desprinse), în locul unei plăți în numerar. În practică, un astfel de pas poate pregăti listarea separată a unei divizii și poate schimba modul în care investitorii evaluează fiecare linie de business, printr-o delimitare mai clară a performanței și a nevoilor de finanțare. Stadiul proiectului: discuții preliminare, fără cerere depusă Compania precizează că proiectul este încă într-o fază incipientă de analiză și rămâne incert. Până la data anunțului, TCL Electronics nu depusese nicio cerere către bursa locală (HKEX) pentru această potențială listare separată. [...]
Vodafone România își consolidează operațiunile IoT și de administrare a flotelor după ce a finalizat fuziunea dintre Evotracking și iSYS Professional, două companii de monitorizare GPS și fleet management din Ploiești pe care le deține integral, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea aduce sub o singură entitate un business care, în 2025, a cumulat 47,6 milioane de lei cifră de afaceri și 103 angajați. Fuziunea s-a făcut prin absorbție: Evotracking a preluat iSYS Professional, iar compania absorbită se dizolvă. Entitatea rezultată operează sub denumirea comercială EVOGPS powered by iTrack , cu Vodafone România ca asociat unic, conform datelor publice citate de publicație. Din punct de vedere juridic, fuziunea a fost aprobată la începutul lui 2026 și produce efecte de la 31 martie 2026. Ce aduce fuziunea în termeni economici În 2025, cele două companii au raportat următoarele rezultate, conform datelor prezentate: Evotracking : cifră de afaceri de 26,1 milioane de lei , profit net de 5,2 milioane de lei , 59 de angajați. iSYS Professional : cifră de afaceri de 21,6 milioane de lei , profit de 3,9 milioane de lei , 44 de angajați. La nivel operațional, entitatea combinată gestionează un portofoliu de peste 100.000 de vehicule monitorizate , un indicator relevant pentru dimensiunea activității în zona de telematică (monitorizare și date despre vehicule) și servicii pentru flote. Context: cum au ajuns cele două firme în grup Vodafone a ajuns să controleze integral cele două companii prin achiziții separate, notează Ziarul Financiar: Evotracking a fost preluată în 2018 . iSYS Professional a fost cumpărată în februarie 2025 , când Vodafone a achiziționat pachetul integral de la frații Eduard-Ion Pughin (60%) și Corvin-Gabriel Pughin (40%) . De ce contează Prin comasarea celor două firme într-o singură structură, Vodafone își simplifică organizarea și își întărește poziționarea pe piața soluțiilor de internet of things (IoT) – adică servicii bazate pe dispozitive conectate care transmit date – și de fleet management (administrarea flotelor). În practică, fuziunea poate însemna o ofertă mai unitară și o integrare mai strânsă a serviciilor de monitorizare GPS în strategia locală a operatorului. [...]
4iG ar putea prelua, în etape, un pachet într-un portofoliu eolian de 158 MW din Ungaria , într-o tranzacție care ar viza active considerate strategice și care implică indirect Premier Energy Group , companie listată la Bursa de Valori București , potrivit Ziarul Financiar . Miza este una de control asupra capacităților de producție din regenerabile: portofoliul de parcuri eoliene urmărit de 4iG reprezintă „aproape jumătate” din capacitatea eoliană instalată în prezent în Ungaria, conform articolului. Cum ar arăta tranzacția și ce active sunt vizate Potrivit Portfolio.hu, 4iG, prin subsidiara 4iG Investment, ar putea cumpăra o companie cu un portofoliu de parcuri eoliene la care partener este Premier Energy Group (furnizor de energie cu capital majoritar ceh, listat la BVB). Structura descrisă este una în mai multe etape: 4iG Investment a făcut deja o ofertă publică obligatorie pentru achiziționarea unităților de investiții ale iG Tech Energy Private Equity Fund; aceasta ar fi prima parte a unei tranzacții care, la final, ar putea permite 4iG să achiziționeze direct compania de proiect deținută de fond; compania de proiect are o participație de 49% într-un portofoliu de parcuri eoliene în cinci locații din nord-vestul Ungariei, cu o capacitate totală de 158 MW; restul de 51% din proiect este deținut de Premier Energy Group. Tranzacția „s-ar putea încheia până la sfârșitul anului”, însă este condiționată de acceptarea ofertei și de îndeplinirea condițiilor necesare, mai notează publicația. Context: 4iG își construiește un portofoliu energetic regional 4iG își dezvoltă un portofoliu energetic în Europa Centrală și de Est și în Balcanii de Vest, axat pe producția de energie regenerabilă și infrastructuri energetice de „nouă generație”, în cooperare cu parteneri internaționali, potrivit articolului. Pe lângă ținta din Ungaria, compania are în lucru și alte direcții: în Polonia, a semnat un acord preliminar de cooperare pentru achiziționarea unui parc eolian de dimensiuni medii, deja construit, aflat în due diligence (analiză detaliată înainte de achiziție); în Macedonia de Nord, analizează dezvoltarea unei capacități eoliene de peste 100 MW și a stocării de energie asociate; în Muntenegru, ia în calcul achiziționarea unor active existente de generare a energiei. Separat, 4iG a semnat un memorandum de înțelegere cu compania americană X-Energy pentru a explora instalarea de reactoare nucleare modulare mici (SMR) în regiune, cooperare bazată pe reactorul Xe-100. De ce contează pentru piață Pentru investitori și pentru sector, tranzacția este relevantă prin dimensiunea activelor vizate (un portofoliu de 158 MW care, potrivit sursei, cântărește semnificativ în mixul eolian al Ungariei) și prin faptul că implică un grup listat la Bursa de Valori București (Premier Energy Group), chiar dacă activele sunt în Ungaria. 4iG își justifică extinderea în energie și prin consumul ridicat al propriilor activități (telecomunicații, centre de date, apărare și industrie), argumentând că producția proprie i-ar reduce expunerea pe termen lung la achizițiile de energie din exterior. [...]
