Știri
Știri din categoria Fiscalitate

Viena majorează în doi pași taxa turistică până la 8% din 2027, o decizie cu miză fiscală directă pentru bugetul orașului și cu efecte de cost pentru industria ospitalității, potrivit G4Media. Măsura vine după un an record de vizitatori, însă hotelierii și agențiile de turism avertizează că încărcarea suplimentară ar putea eroda competitivitatea destinației.
Municipalitatea Vienei a decis să crească taxa turistică de la 3,2% la 5% la începutul lunii iulie, urmând ca nivelul să urce la 8% din iulie 2027. În termeni practici, taxa este un procent din prețul cazării, ceea ce înseamnă că impactul crește odată cu tarifele hoteliere.
Decizia este justificată de autorități prin nevoia de a crește contribuția vizitatorilor la finanțarea orașului, într-un context în care turismul folosește infrastructura și serviciile publice locale.
Asociația hotelierilor austrieci (OHV), prin purtătorul de cuvânt Martin Stanits, critică majorarea, susținând că noul nivel va face taxa din Viena „a doua cea mai mare din Europa” după Amsterdam (12,5%). În același timp, hotelierii invocă presiunea fiscală deja ridicată și creșterea costurilor cu energia, salariile și alimentele.
„Orașul trăiește peste posibilitățile sale de zeci de ani și acum își acoperă deficitele bugetare în detrimentul turismului.”
„A sacrifica vaca pe care vrei să o mulgi nu este chiar o idee bună.”
Agențiile de turism împărtășesc îngrijorările și indică, pe lângă taxa turistică, și o taxă de 12 euro (aprox. 60 lei) aplicată biletelor de avion. Președintele asociației agențiilor de turism, Gregor Kadanka, spune că proliferarea taxelor și impozitelor poate afecta atractivitatea Austriei și susține că Ryanair ar prefera să-și dezvolte flota la Bratislava, în Slovacia.
Municipalitatea își menține decizia și o leagă de o filozofie de „împărțire a responsabilității” între oraș și un sector care beneficiază de servicii publice „renumite, fiabile și eficiente”, potrivit declarațiilor Isabelei Rauter, de la Oficiul de turism din Viena.
„Sectorul folosește infrastructura de primă clasă a orașului mai mult ca niciodată (...) este de înțeles că ar trebui să contribuie și el.”
Rauter califică taxa turistică drept „o investiție în viitorul destinației”, în condițiile în care veniturile ar susține calitatea vieții, cu efect indirect și asupra experienței vizitatorilor.
Între 2005 și 2025, numărul de înnoptări a crescut de la 8,8 milioane la 20,1 milioane, evoluție pe care Viena încearcă acum să o valorifice fiscal.
În același timp, articolul notează riscul ca majorarea să adâncească diferența de preț față de destinații concurente din regiune: la Praga, vizitatorii plătesc aproximativ doi euro pe noapte, iar la Budapesta taxa este de 4% din prețul cazării.
Recomandate

ANAF își întărește capacitatea de control pe prețuri de transfer , după ce 35 de inspectori fiscali au fost instruiți timp de trei zile de experți ai OCDE și ai administrației fiscale britanice, pe tema serviciilor intragrup – o zonă cu miză directă pentru companiile multinaționale și pentru riscul de ajustări fiscale. Informațiile apar într-o notă prezentată de Economedia , pe baza comunicării ANAF. Programul de instruire s-a desfășurat în perioada 7–9 iulie 2026 și a fost susținut de doi experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și un expert din cadrul administrației fiscale din Marea Britanie, potrivit ANAF. De ce contează pentru companii: servicii intragrup, în vizor Sesiunile au vizat cele mai recente evoluții privind prețurile de transfer pentru serviciile intragrup, în contextul în care OCDE a lansat în consultare publică un nou Capitol VII din Liniile directoare privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale. În cadrul discuțiilor, inspectorii au abordat teme tehnice care, în practică, pot sta la baza ajustărilor în inspecții, precum: delimitarea exactă a tranzacțiilor; analiza bazei de cost și a cheilor de alocare; evaluarea beneficiului obținut de contribuabil din achiziția serviciilor intragrup. Cine a participat și ce a inclus programul La instruire au participat 35 de inspectori fiscali din structurile de inspecție fiscală și antifraudă fiscală, precum și din echipa responsabilă cu emiterea acordurilor de preț în avans și gestionarea procedurilor amiabile, conform informării ANAF. Programul a inclus studii de caz, schimburi de experiență și discuții tehnice despre provocările întâlnite în practica administrațiilor fiscale. ANAF nu a indicat, în informarea citată, pași următori sau modificări procedurale concrete care să decurgă imediat din acest program. [...]

Pachetul fiscal al Comisiei Europene ar putea relaxa semnificativ deductibilitatea dobânzilor pentru companiile din România , prin creșterea pragului minim obligatoriu („safe harbour”) de la nivelurile aplicate acum local la 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei), potrivit unei analize publicate de Economedia , bazată pe evaluarea experților Forvis Mazars . Pachetul de simplificare fiscală, publicat de Comisia Europeană la 24 iunie 2026, vizează reducerea complexității în impozitarea directă și a costurilor de conformare generate de suprapunerea normelor și a obligațiilor de raportare. Propunerile trebuie însă negociate și aprobate de statele membre, iar adoptarea necesită unanimitate, ceea ce face puțin probabilă intrarea în vigoare înainte de 2027. Miza pentru România: deductibilitatea costurilor de finanțare În forma analizată, una dintre cele mai relevante schimbări pentru contribuabilii din România privește limitarea deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării (în practică, o parte din dobânzi și costuri de finanțare). În prezent, România aplică reguli mai restrictive decât standardul minim european: costurile excedentare ale îndatorării sunt, în general, deductibile până la un prag de 500.000 de euro pentru finanțările de la persoane afiliate și până la 1 milion de euro pentru totalul finanțărilor (afiliați și terți), la care se adaugă un prag variabil în limita a 30% din EBITDA ajustat. Propunerea Comisiei ar majora pragul minim obligatoriu („safe harbour”) la 3 milioane de euro și l-ar indexa anual. Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România, spune că schimbarea ar însemna o relaxare importantă față de regimul actual și ar permite deducerea anuală a unei părți mai mari din costurile de finanțare, cu efecte potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit. „Potrivit propunerii Comisiei Europene, pragul minim obligatoriu de deductibilitate (safe harbour) ar urma să fie majorat la 3 milioane de euro și indexat anual. Această modificare ar reprezenta o relaxare semnificativă a regimului fiscal aplicabil în prezent în România, permițând companiilor să deducă anual o parte mai mare din costurile de finanțare și având, totodată, implicații potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit.” Directiva „Omnibus”: ce mai poate schimba în conformare și litigii Pachetul include o propunere de Directivă „Omnibus” care ar modifica, printr-un singur act legislativ, șase directive și cadre fiscale existente. Printre direcțiile menționate în analiză: simplificarea procedurilor privind impozitele cu reținere la sursă în tranzacțiile transfrontaliere; actualizări în Directiva anti-evitare (ATAD), inclusiv pe limitarea deductibilității dobânzilor, societăți străine controlate (CFC) și regula generală antiabuz (GAAR); simplificarea normelor pentru reorganizări și fuziuni transfrontaliere; îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a litigiilor fiscale între statele membre. Analiza notează și posibile obligații noi pentru România, precum introducerea „group escape rule” (o regulă de exceptare la nivel de grup) și excluderi obligatorii pentru anumite împrumuturi cu risc redus acordate de terți, pentru proiecte de investiții publice pe termen lung și pentru finanțări din domeniul apărării. Pe zona de litigii, Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România, indică o consolidare a cadrului european de soluționare a disputelor, cu proceduri mai clare și mai puține obstacole practice, ceea ce ar putea face mai previzibile și accesibile mecanismele pentru cazuri transfrontaliere (inclusiv dubla impunere și prețuri de transfer). „Obiectivul este ca mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale transfrontaliere, inclusiv cele privind dubla impunere și prețurile de transfer în care sunt implicate entități din România, să devină mai previzibile și mai accesibile pentru contribuabili.” Reforma DAC: raportări mai puține, reguli reunite într-un singur act În paralel, Comisia propune o reformă amplă a Directivei privind cooperarea administrativă (DAC), care a devenit un set complex de obligații după extinderile succesive din 2011 încoace (DAC1–DAC9). Direcția generală: reunirea dispozițiilor într-o singură directivă și simplificarea raportărilor, fără reducerea standardelor de transparență. Pentru contribuabilii din România, analiza menționează, între altele: notificare unică la nivel de grup pentru obligațiile din DAC4 și DAC9, reducerea raportărilor în temeiul DAC6 (inclusiv exceptarea grupurilor care intră sub incidența Pilonului II), extinderea termenelor de raportare și îmbunătățirea calității datelor prin instrumente de validare a codurilor de identificare fiscală (TIN). Cine e cel mai expus și ce urmează Propunerile sunt relevante în special pentru companiile cu activități în mai multe state membre, care folosesc finanțări transfrontaliere, au impozite cu reținere la sursă, derulează reorganizări corporative sau au cerințe complexe de raportare. Procesul legislativ abia începe, iar forma finală depinde de negocierile dintre statele membre. În acest context, companiile sunt îndemnate să urmărească evoluțiile și să înceapă evaluarea impactului asupra guvernanței fiscale, raportării și conformării, având în vedere că aplicarea efectivă este puțin probabilă înainte de 2027. [...]

ANAF extinde controalele la persoane fizice, aducând Antifrauda în verificarea veniturilor nejustificate , ceea ce poate crește capacitatea de control și riscul de impuneri rapide pentru contribuabilii vizați, potrivit Economica . Măsura urmărește verificarea situației fiscale personale în vederea impozitării cu 70% a veniturilor din surse neidentificate obținute de persoane fizice. Schimbarea este introdusă prin Ordinul ANAF nr. 768/2026 , publicat în Monitorul Oficial, care modifică și completează Ordinul președintelui ANAF nr. 2.778/2020 privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale și a activităților preliminare. Ce se schimbă operațional: intră și Direcția Antifraudă Până acum, verificarea documentară a veniturilor persoanelor fizice a căror sursă nu este identificată putea fi făcută doar de trei structuri ANAF: Direcția generală control venituri persoane fizice (din aparatul propriu ANAF); serviciile de verificări fiscale din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice; structurile de inspecție fiscală persoane fizice din cadrul unităților subordonate direcțiilor regionale. Prin noul ordin, competența se extinde și către inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul aparatului propriu al ANAF, conform informațiilor citate de StartupCafe.ro în materialul preluat de Economica (sursa secundară: StartupCafe.ro ). De ce contează: impozit 70% și accesorii, dacă sursa veniturilor nu e identificată Potrivit legii, veniturile constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, pentru care sursa nu a fost identificată, se impozitează cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. În plus, prin decizia de impunere, organele fiscale stabilesc nu doar impozitul, ci și dobânzile și penalitățile de întârziere. [...]

Marii contribuabili vor trebui să depună anual, din 2026, dosarul prețurilor de transfer , ceea ce mută obligația din zona „la cerere, în inspecție” într-un regim de raportare periodică, cu termen fix și expunere mai mare la analize de risc înainte de controale, potrivit Agerpres , care citează o analiză PwC România. ANAF a publicat pe 2 iulie două ordine care schimbă semnificativ modul în care companiile vor gestiona prețurile de transfer pentru tranzacțiile aferente anului 2026. Primul ordin transformă dosarul prețurilor de transfer într-o obligație anuală de raportare electronică pentru marii contribuabili, iar al doilea modifică regulile privind acordurile de preț în avans (APA), inclusiv prin introducerea mecanismului de „roll-back” (aplicare și pentru perioade fiscale anterioare, în anumite condiții). Ce se schimbă operațional pentru marii contribuabili Până acum, marii contribuabili pregăteau dosarul și îl prezentau autorităților fiscale, de regulă, doar la solicitare, în contextul unei inspecții. Din 2026, dosarul va trebui întocmit anual și depus electronic la ANAF, prin Spațiul Privat Virtual (SPV), într-un termen specific, arată analiza PwC. Consultanții PwC indică trei efecte practice principale: termen fix de depunere , care elimină posibilitatea de a amâna pregătirea dosarului până la o eventuală solicitare a ANAF; volum de muncă mai mare , deoarece dosarul va include o analiză distinctă pentru fiecare tranzacție cu fiecare persoană afiliată care depășește noile praguri, susținută de studii de comparabilitate mai detaliate și raportată într-un format standardizat; transparență mai mare pentru ANAF , care va avea anual o imagine completă a tranzacțiilor cu părți afiliate, cu potențial de utilizare în analize de risc înainte de inspecții. PwC avertizează că, în lipsa unui dosar conform, ANAF poate considera „în mod arbitrar” că prețurile de transfer nu reflectă valoarea de piață și poate impune ajustări, cu impozite suplimentare, dobânzi și penalități. APA și „roll-back”: mai multă certitudine fiscală, inclusiv pentru trecut În paralel, ordinul privind acordurile de preț în avans (APA) actualizează procedura, cu scopul declarat de clarificare și extindere a utilizării instrumentului. Printre modificări, PwC menționează: posibilitatea aplicării unui APA și pentru perioade fiscale anterioare („roll-back”), de până la 5 ani, în anumite condiții; cerințe mai detaliate privind documentația și studiile de comparabilitate; formalizarea interacțiunii cu ANAF pe parcursul procedurii, inclusiv discuții preliminare și etape suplimentare de clarificare. În interpretarea consultanților, noile reguli pot face procedura APA mai atractivă pentru contribuabilii care urmăresc un grad ridicat de certitudine fiscală și reducerea riscului de dispute privind prețurile de transfer. De ce contează și la ce să se aștepte companiile Mesajul central al analizei este că autoritățile fiscale își intensifică atenția asupra tranzacțiilor intragrup și a documentării prețurilor de transfer. Pentru companiile cu tranzacții relevante cu persoane afiliate, schimbările cresc nivelul de conformare cerut, dar pot fi folosite și ca instrument de reducere a riscurilor, inclusiv prin evaluarea din timp a situației existente și, unde este cazul, ajustări voluntare și pregătirea politicilor de prețuri de transfer pentru tranzacțiile viitoare. [...]

Antifrauda ANAF primește oficial atribuții de verificare a situațiilor fiscale personale , o schimbare cu impact direct asupra modului în care pot fi inițiate controalele ce vizează impozitarea cu 70% a veniturilor din surse neidentificate, potrivit HotNews . Măsura este prevăzută într-un ordin publicat în Monitorul Oficial luni și extinde competența de „verificare a situației fiscale personale” și către inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul aparatului propriu al ANAF. Ce se schimbă, concret Până acum, verificarea situației fiscale personale era asociată, în practică, cu structuri specializate pe acest tip de control. Prin ordinul menționat, și Antifrauda poate face aceste verificări, în vederea aplicării impozitului de 70% pentru veniturile obținute de persoane fizice din surse neidentificate (denumite și „venituri nejustificate”). De ce contează pentru contribuabili Extinderea atribuțiilor către Antifraudă poate însemna o capacitate operațională mai mare de control pe zona persoanelor fizice, în special în cazurile în care Fiscul consideră că există diferențe între veniturile declarate și situația financiară reală. În material este menționat și un link către o preluare pe StartupCafe.ro . [...]

Controalele ANAF asupra facilității „profit reinvestit” au ajuns să genereze datorii cu accesorii care pot depăși debitul și să blocheze conturi , în condițiile în care inspectorii ar aplica un criteriu pe care legea îl declară irelevant, potrivit unei analize Economica . Miza pentru companii este una de reglementare cu efect financiar direct: aceeași investiție este tratată diferit în funcție de interpretarea echipei de control, iar deciziile de impunere vin cu dobânzi și penalități calculate retroactiv. Unde apare ruptura: sursa finanțării, deși norma o exclude Articolul 22 din Codul fiscal prevede scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în echipamente și programe informatice puse în funcțiune. Normele metodologice (HG 1/2016, pct. 11 alin. 2) precizează că profitul se determină „fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanțare” ale activelor. Analiza descrie însă o practică opusă la control: inspectorii ar împărți investiția după sursa banilor și ar anula facilitatea pentru partea finanțată din granturi (de exemplu, fonduri europene nerambursabile). Consecința este că firmele care au aplicat scutirea conform textului normelor ajung să fie reîncadrate fiscal și obligate la plată. Costul imediat: accesorii care pot ajunge la 36,5% pe an Peste sumele stabilite ca debit principal, ANAF calculează accesorii (dobânzi și penalități) care, cumulate, pot ajunge la 0,1% pe zi, echivalentul a circa 36,5% pe an, potrivit calculelor prezentate în analiză: dobândă: 0,02% pe zi; penalitate de întârziere: 0,01% pe zi; penalitate de nedeclarare (pentru sumele stabilite la control): 0,08% pe zi. În situațiile în care interpretarea este aplicată retroactiv, cu efect asupra anilor anteriori, accesoriile acumulate ajung frecvent la 30–50% din debit încă de la comunicarea deciziei și pot depăși debitul însuși, mai arată publicația. Pentru un IMM, o astfel de creanță poate însemna blocaje de conturi și risc de insolvență. Semnal oficial, fără soluție publică: CCF cere clarificare și suspendarea controalelor Camera Consultanților Fiscali (CCF) a sesizat oficial Ministerul Finanțelor și conducerea ANAF, invocând verificări la nivel național și „abordări neunitare și chiar contradictorii” în aplicarea art. 22. CCF a cerut clarificare urgentă, suspendarea controalelor și sesizarea Comisiei Fiscale Centrale (mecanism prevăzut de OMF 1059/2021 pentru tranșarea divergențelor de interpretare). Potrivit analizei, sesizarea inițială (ianuarie 2026) a fost urmată de o a doua adresă (10 februarie 2026), însă la aproape șase luni de la prima sesizare nu exista o soluție publicată a Comisiei Fiscale Centrale și nici o clarificare oficială „opozabilă” structurilor de control (adică obligatorie pentru acestea). În spațiul public, subiectul a fost documentat și de alte publicații și organizații, inclusiv Avocatnet , StartupCafe , Juridice.ro , EY România și Digi24 . Ce urmează: contestații și litigii, pe fondul lipsei unei interpretări unitare Analiza notează că, deși președintele ANAF, Adrian Nica, a anunțat public la finalul lunii ianuarie 2026 că a dispus întreruperea controalelor până la clarificare, deciziile de impunere ar fi continuat să fie emise. În lipsa unei poziții unitare, companiile afectate sunt împinse spre contestații administrative și acțiuni în contencios, iar unele ar putea ajunge să sesizeze instituțiile europene privind tratamentul aplicat beneficiarilor de fonduri UE, potrivit aceleiași surse. Miza practică rămâne una de predictibilitate fiscală: dacă facilitatea din Codul fiscal se aplică „indiferent de sursele de finanțare”, așa cum indică normele metodologice citate, atunci interpretarea de control devine un risc financiar major pentru investițiile realizate cu granturi. [...]