Știri
Știri din categoria Fiscalitate

Controalele ANAF asupra facilității „profit reinvestit” au ajuns să genereze datorii cu accesorii care pot depăși debitul și să blocheze conturi, în condițiile în care inspectorii ar aplica un criteriu pe care legea îl declară irelevant, potrivit unei analize Economica. Miza pentru companii este una de reglementare cu efect financiar direct: aceeași investiție este tratată diferit în funcție de interpretarea echipei de control, iar deciziile de impunere vin cu dobânzi și penalități calculate retroactiv.
Articolul 22 din Codul fiscal prevede scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în echipamente și programe informatice puse în funcțiune. Normele metodologice (HG 1/2016, pct. 11 alin. 2) precizează că profitul se determină „fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanțare” ale activelor.
Analiza descrie însă o practică opusă la control: inspectorii ar împărți investiția după sursa banilor și ar anula facilitatea pentru partea finanțată din granturi (de exemplu, fonduri europene nerambursabile). Consecința este că firmele care au aplicat scutirea conform textului normelor ajung să fie reîncadrate fiscal și obligate la plată.
Peste sumele stabilite ca debit principal, ANAF calculează accesorii (dobânzi și penalități) care, cumulate, pot ajunge la 0,1% pe zi, echivalentul a circa 36,5% pe an, potrivit calculelor prezentate în analiză:
În situațiile în care interpretarea este aplicată retroactiv, cu efect asupra anilor anteriori, accesoriile acumulate ajung frecvent la 30–50% din debit încă de la comunicarea deciziei și pot depăși debitul însuși, mai arată publicația. Pentru un IMM, o astfel de creanță poate însemna blocaje de conturi și risc de insolvență.
Camera Consultanților Fiscali (CCF) a sesizat oficial Ministerul Finanțelor și conducerea ANAF, invocând verificări la nivel național și „abordări neunitare și chiar contradictorii” în aplicarea art. 22. CCF a cerut clarificare urgentă, suspendarea controalelor și sesizarea Comisiei Fiscale Centrale (mecanism prevăzut de OMF 1059/2021 pentru tranșarea divergențelor de interpretare).
Potrivit analizei, sesizarea inițială (ianuarie 2026) a fost urmată de o a doua adresă (10 februarie 2026), însă la aproape șase luni de la prima sesizare nu exista o soluție publicată a Comisiei Fiscale Centrale și nici o clarificare oficială „opozabilă” structurilor de control (adică obligatorie pentru acestea).
În spațiul public, subiectul a fost documentat și de alte publicații și organizații, inclusiv Avocatnet, StartupCafe, Juridice.ro, EY România și Digi24.
Analiza notează că, deși președintele ANAF, Adrian Nica, a anunțat public la finalul lunii ianuarie 2026 că a dispus întreruperea controalelor până la clarificare, deciziile de impunere ar fi continuat să fie emise.
În lipsa unei poziții unitare, companiile afectate sunt împinse spre contestații administrative și acțiuni în contencios, iar unele ar putea ajunge să sesizeze instituțiile europene privind tratamentul aplicat beneficiarilor de fonduri UE, potrivit aceleiași surse. Miza practică rămâne una de predictibilitate fiscală: dacă facilitatea din Codul fiscal se aplică „indiferent de sursele de finanțare”, așa cum indică normele metodologice citate, atunci interpretarea de control devine un risc financiar major pentru investițiile realizate cu granturi.
Recomandate

Noile criterii ANAF pentru rambursarea TVA pot întârzia finanțarea investițiilor , prin încadrarea unor firme în categoria „contribuabili cu risc fiscal ridicat”, avertizează Camera Consultanților Fiscali (CCF) , potrivit Newsweek . CCF susține că, în faza de investiții, companiile ajung frecvent să aibă TVA deductibilă mare „tocmai pentru că investesc”, iar noul mecanism de analiză a riscului tratează această situație ca potențial risc. Organizația indică două criterii care pot ridica probleme: creșterea semnificativă a sumei solicitate la rambursare și înființarea firmei cu mai puțin de șase luni înainte de depunerea decontului. Impact operațional: investiții întârziate și proiecte europene sub presiune Potrivit CCF, amânarea rambursării TVA poate bloca finalizarea investițiilor sau demararea etapelor următoare. Riscul este mai mare în proiectele cu fonduri europene, unde TVA nu este eligibilă și trebuie prefinanțată de beneficiar: întârzierile pot afecta graficul de implementare și pot duce la corecții financiare, se arată într-un comunicat al organizației. Ce schimbă Ordinul ANAF nr. 1.425/2026 și ce rămâne nerezolvat CCF arată că Ordinul ANAF nr. 1.425 din 16 octombrie 2026 modifică mecanismul de analiză a riscului folosit la soluționarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, însă nu rezolvă problemele semnalate anterior de consultanții fiscali. Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, afirmă că noul ordin a eliminat retroactivitatea introdusă prin ordinul adoptat la 21 septembrie 2026, retroactivitate care ar fi generat blocaje în administrațiile fiscale (prin aplicarea noilor proceduri și pentru deconturi anterioare intrării în vigoare, deja analizate ca risc, dar nerambursate efectiv). În schimb, susține CCF, „fondul problemei” rămâne: modul de evaluare a riscului fiscal. La ce să se aștepte companiile Mesajul CCF este că firmele aflate în investiții — inclusiv cele nou-înființate — pot ajunge mai ușor în zona de risc în analiza ANAF, cu efect direct în cash-flow prin întârzierea rambursărilor de TVA. Organizația indică drept problemă principală criteriile și logica de evaluare a riscului, nu doar aspectele procedurale legate de retroactivitate. [...]

Șapte din zece companii nu și-au testat încă pregătirea pentru inspecții fiscale digitale , deși ANAF procesează deja volume masive de date care pot alimenta analize de risc și controale mai țintite, potrivit Economedia , care citează un sondaj EY România . Sondajul „Prețuri de transfer, TVA și inspecții fiscale digitale”, derulat în octombrie 2026, arată că 71% dintre respondenți nu au făcut un exercițiu de pregătire pentru o inspecție fiscală bazată pe datele SAF-T (fișierul standard de control fiscal, transmis către ANAF). În paralel, digitalizarea raportărilor mută „în fapt” începutul unei potențiale controverse fiscale înainte de avizul de inspecție, prin acumularea unei „amprente fiscale digitale” din declarații și documente transmise electronic, avertizează consultanții EY. De ce contează: controale mai puține, dar cu impuneri mai mari Datele citate din activitatea ANAF indică faptul că, în primul semestru din 2026, instituția a procesat peste 1,2 miliarde de facturi electronice, 4,7 milioane de declarații SAF-T și aproape două milioane de deconturi precompletate RO e-TVA. EY susține că acest volum creează premisele unor analize de risc mai sofisticate și ale unor controale mai bine fundamentate. În același timp, raportul de activitate al ANAF pentru S1 2026 consemnează 15.335 de verificări documentare, 3.499 de controale inopinate și 2.729 de notificări de conformare. Călin Stan (Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL) afirmă că, deși numărul controalelor a fost mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, colectarea a rămas la un nivel comparabil, ceea ce ar sugera impuneri mai mari la nivelul contribuabililor. Vulnerabilități: prețuri de transfer și TVA Pe zona prețurilor de transfer (tranzacții intra-grup), sondajul indică probleme de administrare și de susținere a ajustărilor în audit: 59% dintre respondenți nu au un proces formal de testare a rezultatelor tranzacțiilor cu părți afiliate și de corectare din timp a abaterilor față de politica de prețuri de transfer (41% spun că au implementat un astfel de proces); 51% se consideră doar parțial pregătiți să susțină ajustările și rațiunea economică într-un audit fiscal; 29% se declară bine pregătiți și 2% foarte bine pregătiți. EY arată că vulnerabilitatea principală nu mai ține doar de existența documentației, ci de capacitatea de a demonstra că rezultatul economic respectă politica de prețuri de transfer și că ajustările au justificare economică. O altă zonă sensibilă este TVA: aproape două treimi dintre respondenți (63%) spun că nu au analizat sau reanalizat implicațiile de TVA ale ajustărilor de prețuri de transfer în contextul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, menționându-se cauzele Arcomet Towercranes și Stellantis Portugal. Ce spun companiile: solicitări mai complexe și nevoia de transparență Aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep controalele fiscale ca fiind mai solicitante, prin volum și complexitate mai ridicate ale cerințelor; 38% le consideră similare experiențelor anterioare, iar 13% spun că solicitările s-au redus. În relația cu autoritățile fiscale, respondenții indică drept priorități pentru îmbunătățirea interacțiunii cu inspectorii (întrebare cu răspunsuri multiple): 40%: mai multă transparență asupra constatărilor; 31%: termene de răspuns mai lungi, raportate la obiectul solicitărilor; 29%: comunicare mai bună. Sondajul mai arată că 39% dintre respondenți folosesc instrumente de inteligență artificială pentru pregătirea informațiilor și documentelor cerute în inspecții, în timp ce 61% nu le utilizează. Potrivit EY, peste jumătate dintre participanți sunt mari contribuabili, iar concluzia generală este că pregătirea pentru un control fiscal ar trebui tratată ca un proces permanent, cu revizuiri periodice ale zonelor de risc și reconcilierea datelor raportate, pentru a identifica din timp neconcordanțele. [...]

ANAF avertizează că achizițiile făcute pe firmă pot ajunge sub sechestru dacă societatea are datorii , pe fondul unei capacități mai mari de urmărire a tranzacțiilor după introducerea e-Factura , potrivit Mediafax . Președintele ANAF, Adrian Nicușor Nica, a spus că bunurile cumpărate pe firmă – inclusiv cadourile pentru „o persoană dragă” – devin proprietatea companiei și, în consecință, pot fi puse sub sechestru pentru datoriile acesteia. El le-a recomandat contribuabililor „să se gândească de zece ori” înainte să cumpere ceva pe firmă. „Noi de când avem e-factura vedem absolut totul, vedem viața fiecărui contribuabil.” Ce se schimbă în practică pentru firme și administratori Mesajul șefului ANAF indică o presiune mai mare pe disciplina fiscală și pe separarea cheltuielilor personale de cele ale companiei. În logica prezentată, riscul nu este doar unul de control, ci și unul patrimonial: dacă firma acumulează datorii, bunurile achiziționate pe societate pot intra în proceduri de executare/sechestru, indiferent de utilizarea lor „de fapt”. Cum spune ANAF că își alege țintele de control Nica a descris și mecanismul de selecție pentru controale: inspectorii construiesc profiluri de risc pentru contribuabilii care și-au creditat firma cu sume mari și analizează inclusiv date din aplicațiile contabile, pe lângă indicatori precum deținerea de case sau mașini de lux. El a mai afirmat că, după fiecare caz făcut public, instituția caută în bazele de date contribuabili cu comportament similar și poate extinde verificările către toți cei identificați. Rolul contabililor și documentele vizate Potrivit președintelui ANAF, în unele situații legătura dintre contribuabilii cu același tipar este un contabil care „lucrează în același fel”. În acest context, el a cerut firmelor să verifice de două ori ce depun contabilii la Fisc, indicând ca exemple declarațiile SAF-T și balanțele. Nica a susținut și că unii contabili depun documente doar pentru a respecta termenul, „din lipsă de timp”, iar publicarea unor cazuri pe site-ul ANAF ar urmări să transmită că e-Factura face vizibile aceste neconcordanțe. [...]

Un circuit de bani de 26 de milioane de lei, construit pe tranzacții „doar pe hârtie”, a ajuns să vizeze o rambursare de TVA de 7,5 milioane de lei , potrivit HotNews , care citează constatări ale inspectorilor Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din ANAF. Inspectorii au descoperit un circuit financiar între două firme, în care o companie a declarat că a cumpărat produse software de la un furnizor. Pentru a justifica achiziția, firma a prezentat și o comandă de 24 de milioane de lei de la o a treia companie, care ar fi urmat să cumpere acel software. În urma verificărilor, ANAF susține însă că software-ul nu a fost livrat, iar vânzarea către clientul final nu a mai avut loc. Semnalul de alarmă: bunuri neidentificabile și documente incomplete Potrivit ANAF, firma nu a putut demonstra concret ce a cumpărat: lipseau documente care să descrie exact produsele și valoarea lor. În practică, asta înseamnă că s-au făcut plăți pentru bunuri sau servicii care nu pot fi identificate și verificate, un indicator frecvent în cazurile de tranzacții fictive. Cum s-au „rotit” banii: credit revolving și plăți care se întorc la expeditor Facturile ar fi fost achitate printr-un credit „revolving ” (o linie de credit reutilizabilă, similară ca logică unui card de credit pentru companii). Elementul considerat suspect de Fisc este că, după încasare, furnizorul ar fi transferat banii înapoi către client. Pentru ANAF, acest tipar – bani care pleacă și se întorc la cel care i-a trimis – sugerează că plățile nu au avut ca scop o achiziție reală, ci crearea unei aparențe de tranzacție (facturi și extrase bancare) care să susțină ulterior o solicitare fiscală. Miza: rambursarea de TVA de la buget În mecanismul TVA, o firmă poate cere rambursare dacă TVA-ul plătit la achiziții depășește TVA-ul colectat din vânzări. ANAF arată că acest mecanism, legal și important pentru companiile care investesc, este și o țintă pentru fraudă atunci când achizițiile sunt umflate prin tranzacții fictive. În cazul de față, ținta finală ar fi fost o rambursare de TVA de 7,5 milioane de lei, cerută de una dintre firme. Ce urmează ANAF afirmă că a identificat „indicii” privind fapte penale, respectiv o tentativă de a obține fără drept rambursări de la buget, faptă prevăzută la art. 8 din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscală. Cazul a fost sesizat organelor de urmărire penală, care vor stabili dacă a fost comisă o infracțiune. [...]

ANAF a identificat o schemă de deducere și rambursare necuvenită de TVA de 353.114 lei la o firmă din domeniul energiei fotovoltaice, după verificări declanșate pe baza analizei de risc, potrivit Newsweek . Cazul arată cum controalele țintite pe criterii de risc pot bloca rapid rambursări de TVA atunci când serviciile facturate nu sunt susținute de documente care să dovedească prestarea efectivă. Cum a funcționat mecanismul identificat de Antifraudă Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au constatat că societatea, înființată pentru dezvoltarea unui parc fotovoltaic, a înregistrat în contabilitate facturi pentru servicii care „nu au putut fi justificate”, prin intermediul a două firme de brokeraj imobiliar. Documentele prezentate la control nu ar fi justificat „natura, întinderea și prestarea efectivă” a serviciilor facturate, conform ANAF. Sumele din control: facturi, TVA dedus și rambursări cerute Datele menționate în material indică următoarele valori: facturi înregistrate: 1.858.495 lei , folosite pentru majorarea cheltuielilor și diminuarea obligațiilor fiscale; TVA aferent dedus: 353.114 lei , sumă pe care inspectorii au considerat-o rambursată necuvenit; rambursări de TVA solicitate (solduri negative): 924.096 lei . Societatea verificată este încadrată la categoria „contribuabili mici” și are ca obiect principal producția de energie electrică din surse regenerabile. Ce a decis ANAF după verificări În urma controlului, inspectorii au diminuat pierderea fiscală declarată de firmă cu 1.858.495 lei , reprezentând cheltuieli considerate nejustificate, și au constatat rambursarea necuvenită a TVA de 353.114 lei , potrivit informațiilor atribuite de Newsweek agenției Mediafax . [...]

ANAF a trimis notificări către 6.800 de companii privind posibile riscuri la declararea TVA pentru 2024, iar firmele sunt puse să-și verifice rapid raportările din mai multe sisteme, deși informările nu indică punctual diferențele identificate . Potrivit Economedia , notificările cer contribuabililor să confrunte datele din declarațiile fiscale cu e-Factura, casele de marcat, SAF-T și RO e-TVA, ceea ce poate genera un efort operațional semnificativ pentru departamentele financiare. Notificările transmise de ANAF semnalează un „risc de neconformare” la declararea TVA, însă fără să detalieze documentele sau operațiunile care ar fi produs diferențele. În acest context, companiile trebuie să facă verificări interne pentru a stabili dacă există erori fiscale sau diferențe justificabile între evidențele contabile și datele din sistemele ANAF. Un element important: o astfel de notificare nu este, în sine, o sancțiune și nu înseamnă automat TVA suplimentar de plată. Diferențele pot apărea inclusiv din decalaje de perioadă, de exemplu atunci când o factură este transmisă prin e-Factura într-o lună, dar este înregistrată în contabilitate în altă perioadă. Costul de timp al verificărilor manuale Platforma românească ContAi, care folosește inteligența artificială pentru automatizarea verificărilor fiscale, estimează că verificarea documentelor poate dura până la 10 zile lucrătoare pentru o companie care gestionează 5.000 de facturi lunar. Pentru un volum mai mic, de 1.000 de facturi pe lună, aceeași sursă indică faptul că verificarea manuală poate dura între 8 și 17 ore pentru o singură lună, iar analiza pe întreg anul poate ajunge la 12,5–25 de zile lucrătoare. Metoda presupune compararea facturilor cu datele din SAF-T și cu declarațiile fiscale, pentru fiecare perioadă analizată. „Notificarea ANAF nu este o sancțiune, dar semnalează posibile diferențe în datele raportate, care trebuie clarificate înaintea unui eventual control fiscal. Nu orice diferență semnalată de ANAF este o greșeală”, explică Sorin Bîrzu, cofondator ContAi. De unde apar neconcordanțele la TVA Între situațiile care pot genera diferențe între raportările unei firme și evidențele ANAF sunt menționate: facturi din e-Factura înregistrate în altă lună sau omise din contabilitate; coduri de taxă incorecte în SAF-T; diferențe de raportare pentru servicii intracomunitare cu taxare inversă; tranzacții cu furnizori care au codul de TVA anulat; probleme rezultate din modul în care programele de contabilitate exportă datele în SAF-T. Publicația subliniază că o diferență între sistemele ANAF și evidențele contabile nu echivalează automat cu o declarare greșită a TVA, dar obligă compania să verifice documentele și să stabilească natura diferenței. Automatizare: ce promite ContAi și ce rămâne în sarcina firmei ContAi afirmă că poate compara automat facturile din e-Factura cu datele din SAF-T și declarațiile fiscale, identificând documentele care pot genera diferențe, iar verificările ar putea fi făcute „în câteva minute”, în funcție de volumul de date. Soluția ar efectua 27 de verificări automate pe informații din e-Factura și declarațiile D300, D390, D406 și D100, inclusiv pentru: facturi lipsă sau înregistrate în perioade diferite; verificarea codurilor de TVA; semnalarea furnizorilor cu coduri de TVA anulate sau inactivi fiscal. După identificarea diferențelor, decizia și execuția corecțiilor rămân la echipa financiară: în funcție de caz, acestea pot însemna regularizări în decontul curent, corectarea erorilor materiale sau depunerea de declarații rectificative. „Prin ContAi, am automatizat compararea facturilor din e-Factura cu datele din SAF-T, astfel încât verificările pot fi realizate în câteva minute, în funcție de volumul de date. Platforma identifică diferențele și documentele care necesită clarificări”, spune Cristi Bîrzu, cofondator ContAi. ContAi este prezentată ca o platformă românească de automatizare a proceselor contabile și fiscale, adresată contabililor, firmelor de contabilitate și departamentelor financiare ale companiilor. [...]