Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Antifrauda ANAF primește oficial atribuții de verificare a situațiilor fiscale personale, o schimbare cu impact direct asupra modului în care pot fi inițiate controalele ce vizează impozitarea cu 70% a veniturilor din surse neidentificate, potrivit HotNews.
Măsura este prevăzută într-un ordin publicat în Monitorul Oficial luni și extinde competența de „verificare a situației fiscale personale” și către inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul aparatului propriu al ANAF.
Până acum, verificarea situației fiscale personale era asociată, în practică, cu structuri specializate pe acest tip de control. Prin ordinul menționat, și Antifrauda poate face aceste verificări, în vederea aplicării impozitului de 70% pentru veniturile obținute de persoane fizice din surse neidentificate (denumite și „venituri nejustificate”).
Extinderea atribuțiilor către Antifraudă poate însemna o capacitate operațională mai mare de control pe zona persoanelor fizice, în special în cazurile în care Fiscul consideră că există diferențe între veniturile declarate și situația financiară reală.
În material este menționat și un link către o preluare pe StartupCafe.ro.
Recomandate
ANAF a oficializat procedura prin care firmele pot redirecționa până la 20% din impozitul pe profit către ONG-uri , un pas care standardizează modul de aplicare a facilității fiscale și reduce incertitudinile de conformare pentru companii, potrivit HotNews . Procedura a fost publicată în Monitorul Oficial și vizează firmele din România care folosesc mecanismul de sponsorizare și mecenat prin care pot direcționa o parte din impozitul pe profit către organizații neguvernamentale sau către alte acțiuni eligibile. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite la materialul publicat de StartupCafe . [...]
Controalele ANAF asupra facilității „profit reinvestit” au ajuns să genereze datorii cu accesorii care pot depăși debitul și să blocheze conturi , în condițiile în care inspectorii ar aplica un criteriu pe care legea îl declară irelevant, potrivit unei analize Economica . Miza pentru companii este una de reglementare cu efect financiar direct: aceeași investiție este tratată diferit în funcție de interpretarea echipei de control, iar deciziile de impunere vin cu dobânzi și penalități calculate retroactiv. Unde apare ruptura: sursa finanțării, deși norma o exclude Articolul 22 din Codul fiscal prevede scutirea de impozit pentru profitul reinvestit în echipamente și programe informatice puse în funcțiune. Normele metodologice (HG 1/2016, pct. 11 alin. 2) precizează că profitul se determină „fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanțare” ale activelor. Analiza descrie însă o practică opusă la control: inspectorii ar împărți investiția după sursa banilor și ar anula facilitatea pentru partea finanțată din granturi (de exemplu, fonduri europene nerambursabile). Consecința este că firmele care au aplicat scutirea conform textului normelor ajung să fie reîncadrate fiscal și obligate la plată. Costul imediat: accesorii care pot ajunge la 36,5% pe an Peste sumele stabilite ca debit principal, ANAF calculează accesorii (dobânzi și penalități) care, cumulate, pot ajunge la 0,1% pe zi, echivalentul a circa 36,5% pe an, potrivit calculelor prezentate în analiză: dobândă: 0,02% pe zi; penalitate de întârziere: 0,01% pe zi; penalitate de nedeclarare (pentru sumele stabilite la control): 0,08% pe zi. În situațiile în care interpretarea este aplicată retroactiv, cu efect asupra anilor anteriori, accesoriile acumulate ajung frecvent la 30–50% din debit încă de la comunicarea deciziei și pot depăși debitul însuși, mai arată publicația. Pentru un IMM, o astfel de creanță poate însemna blocaje de conturi și risc de insolvență. Semnal oficial, fără soluție publică: CCF cere clarificare și suspendarea controalelor Camera Consultanților Fiscali (CCF) a sesizat oficial Ministerul Finanțelor și conducerea ANAF, invocând verificări la nivel național și „abordări neunitare și chiar contradictorii” în aplicarea art. 22. CCF a cerut clarificare urgentă, suspendarea controalelor și sesizarea Comisiei Fiscale Centrale (mecanism prevăzut de OMF 1059/2021 pentru tranșarea divergențelor de interpretare). Potrivit analizei, sesizarea inițială (ianuarie 2026) a fost urmată de o a doua adresă (10 februarie 2026), însă la aproape șase luni de la prima sesizare nu exista o soluție publicată a Comisiei Fiscale Centrale și nici o clarificare oficială „opozabilă” structurilor de control (adică obligatorie pentru acestea). În spațiul public, subiectul a fost documentat și de alte publicații și organizații, inclusiv Avocatnet , StartupCafe , Juridice.ro , EY România și Digi24 . Ce urmează: contestații și litigii, pe fondul lipsei unei interpretări unitare Analiza notează că, deși președintele ANAF, Adrian Nica, a anunțat public la finalul lunii ianuarie 2026 că a dispus întreruperea controalelor până la clarificare, deciziile de impunere ar fi continuat să fie emise. În lipsa unei poziții unitare, companiile afectate sunt împinse spre contestații administrative și acțiuni în contencios, iar unele ar putea ajunge să sesizeze instituțiile europene privind tratamentul aplicat beneficiarilor de fonduri UE, potrivit aceleiași surse. Miza practică rămâne una de predictibilitate fiscală: dacă facilitatea din Codul fiscal se aplică „indiferent de sursele de finanțare”, așa cum indică normele metodologice citate, atunci interpretarea de control devine un risc financiar major pentru investițiile realizate cu granturi. [...]
Ordinul ANAF 827/2026 introduce „rollback” la acordurile de preț în avans , adică posibilitatea ca efectele unui acord să se extindă, în anumite condiții, și asupra unor perioade fiscale anterioare, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea vizează direct companiile cu tranzacții intragrup (între persoane afiliate), în special multinaționalele, pentru care prețurile de transfer sunt o zonă majoră de risc fiscal. Ordinul nr. 827/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 543, și intră în vigoare de la data publicării. Actul aprobă o nouă procedură privind emiterea și modificarea acordurilor de preț în avans (APA – „Advance Pricing Agreements”), instrument prin care contribuabilii pot obține, înainte sau în timpul derulării tranzacțiilor, confirmarea ANAF asupra metodei de stabilire a prețurilor între entități afiliate. Ce se schimbă: „rollback”, pentru prima dată reglementat explicit Cea mai importantă noutate este introducerea explicită a mecanismului de „rollback”. În practică, acesta permite ca un acord de preț în avans să producă efecte și pentru perioade fiscale trecute, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și dacă situația analizată este comparabilă cu cea pentru care se solicită acordul. Până acum, legislația românească nu reglementa detaliat această posibilitate, deși mecanismul este folosit în jurisdicții cu sisteme fiscale mature, notează publicația. Impact pentru companii: mai multă predictibilitate, dar și proceduri mai stricte Noua procedură aduce și reguli mai clare pentru modificarea acordurilor deja emise. Ordinul stabilește condițiile în care un APA poate fi revizuit sau extins atunci când apar schimbări semnificative ale circumstanțelor economice, juridice sau operaționale avute în vedere la emiterea acordului. Totodată, sunt detaliate: conținutul cererilor pentru emiterea/modificarea unui APA; documentația necesară; etapele administrative pe care contribuabilii trebuie să le parcurgă în relația cu ANAF. În contextul intensificării controalelor pe prețuri de transfer și al alinierii la standardele OCDE , interesul pentru APA a crescut, în special în rândul grupurilor multinaționale cu tranzacții de valoare ridicată, potrivit articolului. Context: pachet mai larg pe prețuri de transfer, în paralel cu Ordinul 828/2026 Ordinul 827 apare simultan cu Ordinul nr. 828/2026, care modifică regulile privind dosarul prețurilor de transfer. Împreună, cele două acte normative rescriu cadrul procedural aplicabil tranzacțiilor intragrup, cu obiective declarate de simplificare a conformării, creștere a predictibilității și uniformizare a practicii administrative. Ministerul Finanțelor a indicat, într-un comunicat citat de ZF, trei direcții principale ale schimbărilor: clarificarea situațiilor în care un APA poate fi aplicat și pentru perioade anterioare (rollback), în condiții de comparabilitate; reguli mai clare pentru acordurile bilaterale sau multilaterale (cu administrații fiscale din alte state), relevante pentru reducerea riscului de dublă impunere; clarificarea documentelor și informațiilor ce trebuie depuse pentru obținerea unui APA. Ministerul Finanțelor și ANAF spun că vor urmări aplicarea noilor reguli și vor continua dialogul cu mediul de afaceri și specialiștii, astfel încât reglementările să răspundă atât nevoii de certitudine fiscală, cât și obiectivului unei administrări fiscale moderne. [...]
ANAF estimează un prejudiciu de peste 23 milioane lei într-o rețea de evaziune din food delivery , după ce Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a depistat și destructurat un mecanism care ar fi folosit peste 50 de societăți pentru a eluda plata taxelor, potrivit HotNews . Rețeaua ar fi funcționat din 2023, prin transferul succesiv al veniturilor obținute din livrări între mai multe firme, cu scopul de a ascunde beneficiarii reali și de a diminua obligațiile fiscale către bugetul de stat, conform ANAF. Cum ar fi fost „ruptă” trasabilitatea banilor Fiscul susține că structura evazionistă era organizată „pe cinci paliere de societăți”, astfel încât încasările din livrări să fie mutate succesiv până la „pierderea trasabilității beneficiarilor reali”. În final, fondurile ar fi fost îndepărtate de firmele care generau veniturile și retrase ulterior în numerar. În paralel, obligațiile fiscale ar fi fost reduse prin: utilizarea unor societăți fără activitate economică reală; deducerea nelegală de TVA, potrivit descrierii din comunicatul ANAF. Firme „fantomă” și adrese folosite repetat Inspectorii au identificat adrese din Timișoara și București folosite în mod repetat ca domicilii fiscale pentru numeroase societăți implicate, fără activitate economică reală la respectivele locații. ANAF afirmă că aceste firme aveau caracteristici de entități de tip „fantomă”, folosite pentru fragmentarea fluxurilor financiare și crearea unei aparențe de legalitate. Totodată, ANAF spune că unele societăți fără capacitate economică reală ar fi emis documente fiscale utilizate de beneficiari pentru a înregistra cheltuieli „fără conținut economic” și pentru a obține avantaje fiscale necuvenite. Componenta de muncă nedeclarată: „sute de persoane” fără contracte O parte semnificativă a activității de livrare ar fi fost realizată prin intermediul a „sute de persoane” care nu figurau înregistrate cu contracte individuale de muncă, ceea ce ar fi amplificat prejudiciul prin neplata impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii, potrivit ANAF. Ce include prejudiciul estimat ANAF indică un prejudiciu estimat de peste 23 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit, TVA și contribuții salariale sustrase de la declarare și plată. Detaliile sunt prezentate în comunicatul instituției, disponibil aici . [...]
Guvernul Veștea vizează o reorganizare a Finanțelor și ANAF care să reducă incertitudinea fiscală și să țintească evaziunea, nu contribuabilii conformi , potrivit programului de guvernare citat de Agerpres . Miza, din perspectiva mediului de afaceri, este dublă: reguli mai previzibile (prin interpretări unitare) și controale mai bine direcționate (prin selecție de risc). Ministerul Finanțelor ar urma să-și întărească rolul de „centru de analiză, fundamentare și coordonare” a politicilor fiscal-bugetare, astfel încât deciziile publice să fie susținute de date și evaluări de impact. Documentul leagă această schimbare de obiectivul de a evita măsuri „nepredictibile”, supraestimarea veniturilor și acumularea de presiuni bugetare care pot afecta stabilitatea economică. „Punct unic” de clarificare fiscală: termene standard și interpretări publicate Programul prevede crearea unui punct unic național de clarificare fiscală pentru contribuabili, prin reformarea și consolidarea activității de asistență la nivelul Ministerului Finanțelor și al administrației fiscale. Mecanismul ar urma să includă termene standard de răspuns, proceduri clare și publicarea (anonimizată sau agregată) a interpretărilor relevante pentru situații recurente. „Obiectivul este reducerea incertitudinii fiscale, prevenirea interpretărilor neunitare, creșterea conformării voluntare și diminuarea riscului de litigii între contribuabili și administrația fiscală.” Reorganizarea ANAF: centralizare pe suport și pe analiza de risc Din perspectiva coordonării, documentul susține că ANAF funcționează în prezent pe „silozuri” (control, colectare și trezorerie) care nu cooperează între ele. În consecință, se are în vedere centralizarea activității structurilor-suport la nivel central/regional și în coordonarea structurilor Ministerului Finanțelor. Totodată, programul indică: centralizarea deciziilor pentru analiza de risc (neconformare) și pentru controlul operativ/inopinat; control fiscal la nivel de regiuni, cu selecție „documentată și proporțională cu riscul”, nu dispersată administrativ; consolidarea capacității ANAF și a Autorității Vamale Române pentru dosare complexe (evaziune, fraude de TVA, contrabandă, rambursări nejustificate, diminuarea bazei de impozitare prin cheltuieli intra-grup nejustificate). În zonele cu risc ridicat, programul menționează planuri dedicate și metodologii comune cu alte autorități, inclusiv pentru combustibili, legume-fructe, materiale de construcții, jocuri de noroc și operațiuni cu risc de sub-declarare sau transfer artificial de profit. TVA: digitalizare, detecție timpurie și oprirea rambursărilor la suspiciuni documentate Reducerea „gap-ului de TVA” (diferența dintre TVA teoretic și TVA colectat efectiv) este legată de extinderea indicatorilor de risc, instrumente de digitalizare și detecție timpurie a fraudei și a riscurilor de intrare în insolvență. Programul mai prevede centralizarea analizei de risc la nivelul ANAF și sistarea rambursărilor de TVA în cazul suspiciunilor documentate de fraudă fiscală. Integritate și stimulente: bonus-malus și măsuri în controale Pe componenta de implementare, documentul leagă jaloanele europene și măsurile din PNRR de întărirea integrității, îmbunătățirea legislației și utilizarea indicatorilor de risc în alocarea resurselor ANAF/Vamă. Este menționată și dezvoltarea unui sistem de tip „bonus-malus” corelat cu performanța colectării, precum și stimularea salariaților în funcție de colectarea creanțelor bugetare și realizarea planului de venituri. În paralel, reforma pentru creșterea încrederii contribuabililor ar urma să includă depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local (cu examene la nivel central), reducerea interimatului pe posturi de conducere și introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal în controale cu risc fiscal ridicat. Programul mai precizează că majorarea colectării nu ar urma să se facă prin „presiune generalizată” pe contribuabilii conformi, ci prin selecție de risc și concentrare pe marea evaziune. În plan politic, premierul desemnat Adrian Veștea a depus la Parlament lista Cabinetului și programul de guvernare, urmând ca Birourile Permanente reunite să stabilească calendarul dezbaterii și votului. [...]
Șeful ANAF pregătește controale interne neanunțate în toate județele, pe fondul tensiunilor salariale care încep să afecteze colectarea , potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , spune că va merge „la ghișeu” în administrațiile fiscale județene fără să anunțe dinainte vizitele. De ce contează: colectarea, sub presiune, iar conducerea trece la verificări „din teren” Miza vizitelor este dublă: discuții cu șefii administrațiilor și cu angajații despre activitatea de colectare, dar și despre reorganizarea instituției. Nica a declarat pentru Profit.ro că deplasările nu vor fi anunțate în prealabil. „Se trezesc cu mine la ghișeu.” În același context, Profit.ro notează că nemulțumirea angajaților ANAF este de mai multe săptămâni „la cote ridicate” din cauza legii salarizării, nu din cauza reorganizării. Publicația mai arată că, după presiunea pusă în ultimele 12 luni pentru menținerea unui nivel ridicat al colectării (în sprijinul consolidării finanțelor statului), tensiunile recente au început să se vadă și în rezultate. Context: reorganizare și digitalizare, invocate ca motive pentru măsuri de eficientizare ANAF a luat în ultima perioadă mai multe măsuri pentru eficientizarea și reorganizarea activității, atât pe fondul ineficiențelor identificate, cât și ca urmare a implementării unor programe de digitalizare, potrivit informațiilor preluate de HotNews din Profit.ro . Ce urmează: din informațiile disponibile nu rezultă un calendar al vizitelor sau măsuri concrete care vor fi anunțate după acestea, însă faptul că deplasările sunt neanunțate indică o componentă de control operațional asupra modului în care funcționează administrațiile fiscale la nivel local. [...]
