Știri
Știri din categoria Fiscalitate

Marii contribuabili vor trebui să depună anual, din 2026, dosarul prețurilor de transfer, ceea ce mută obligația din zona „la cerere, în inspecție” într-un regim de raportare periodică, cu termen fix și expunere mai mare la analize de risc înainte de controale, potrivit Agerpres, care citează o analiză PwC România.
ANAF a publicat pe 2 iulie două ordine care schimbă semnificativ modul în care companiile vor gestiona prețurile de transfer pentru tranzacțiile aferente anului 2026. Primul ordin transformă dosarul prețurilor de transfer într-o obligație anuală de raportare electronică pentru marii contribuabili, iar al doilea modifică regulile privind acordurile de preț în avans (APA), inclusiv prin introducerea mecanismului de „roll-back” (aplicare și pentru perioade fiscale anterioare, în anumite condiții).
Până acum, marii contribuabili pregăteau dosarul și îl prezentau autorităților fiscale, de regulă, doar la solicitare, în contextul unei inspecții. Din 2026, dosarul va trebui întocmit anual și depus electronic la ANAF, prin Spațiul Privat Virtual (SPV), într-un termen specific, arată analiza PwC.
Consultanții PwC indică trei efecte practice principale:
PwC avertizează că, în lipsa unui dosar conform, ANAF poate considera „în mod arbitrar” că prețurile de transfer nu reflectă valoarea de piață și poate impune ajustări, cu impozite suplimentare, dobânzi și penalități.
În paralel, ordinul privind acordurile de preț în avans (APA) actualizează procedura, cu scopul declarat de clarificare și extindere a utilizării instrumentului. Printre modificări, PwC menționează:
În interpretarea consultanților, noile reguli pot face procedura APA mai atractivă pentru contribuabilii care urmăresc un grad ridicat de certitudine fiscală și reducerea riscului de dispute privind prețurile de transfer.
Mesajul central al analizei este că autoritățile fiscale își intensifică atenția asupra tranzacțiilor intragrup și a documentării prețurilor de transfer. Pentru companiile cu tranzacții relevante cu persoane afiliate, schimbările cresc nivelul de conformare cerut, dar pot fi folosite și ca instrument de reducere a riscurilor, inclusiv prin evaluarea din timp a situației existente și, unde este cazul, ajustări voluntare și pregătirea politicilor de prețuri de transfer pentru tranzacțiile viitoare.
Recomandate

ANAF pune pe masă o procedură care poate duce la stabilirea „din oficiu” a contribuțiilor sociale pentru persoane fizice cu venituri nedeclarate , odată cu introducerea unor pași de notificare și audiere înainte de emiterea deciziilor, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și conformare: proiectul lansat luni în dezbatere publică vizează situațiile în care persoane fizice nu și-au declarat anumite venituri, iar Fiscul urmărește să stabilească contribuțiile sociale datorate fără să „scape” sume din această zonă. Cine intră în vizor și ce tipuri de venituri sunt vizate Conform informațiilor publicate, procedura se aplică persoanelor fizice care obțin venituri, inclusiv din: activități independente; activități și pensii din străinătate. Ce se schimbă, pe scurt Proiectul de procedură pus în dezbatere publică introduce cadrul pentru: stabilirea din oficiu a contribuțiilor sociale; notificarea persoanelor vizate; audierea acestora, în legătură cu veniturile nedeclarate. În material este indicat că detaliile complete ale proiectului sunt disponibile în continuarea publicată de StartupCafe, prin trimiterea: „Citește mai departe pe StartupCafe ”. [...]

Actualizarea Formularului 216 obligă contribuabilii să aplice corect cota de 0,9% și să respecte termene diferite de declarare , după ce ANAF a modificat documentul folosit pentru „taxa pe lux”, potrivit Newsweek . Schimbarea este una operațională (de formular), nu o nouă majorare: cota de 0,9% se aplică din 1 ianuarie 2026, prin lege, iar ANAF a aliniat acum declarația la această cotă. Ordinul ANAF nr. 917/2026 (Monitorul Oficial nr. 646 din 5 august 2026) înlocuiește în Formularul 216 vechea cotă de 0,3% cu 0,9%. Majorarea cotei a fost stabilită prin Legea nr. 239/2025 , iar în 2026 obligația fiscală este, în consecință, triplă față de nivelul anterior. Cine intră la plata impozitului și pentru ce bunuri Impozitul special se aplică bunurilor imobile și mobile de valoare mare, în două categorii principale: Clădiri rezidențiale din România : persoane fizice care, la 31 decembrie 2025, aveau în proprietate sau coproprietate clădiri rezidențiale cu valoare impozabilă peste 2.500.000 lei (aprox. 500.000 euro). Publicația precizează că obligația se stabilește în lei, fără utilizarea cursului valutar. Autoturisme înmatriculate/înregistrate în România : taxa este datorată dacă valoarea individuală de achiziție depășește 375.000 lei (aprox. 75.000 euro), iar aici intră atât persoane fizice, cât și persoane juridice (firme). Pentru locuințe, baza de calcul este valoarea impozabilă stabilită potrivit Codului fiscal și comunicată de organul fiscal local, nu prețul de piață. Pentru mașini, baza este prețul/costul de achiziție , nu valoarea de revânzare; deprecierea în timp nu schimbă baza declarată. Cum se calculează: 0,9% doar peste plafon Cota de 0,9% nu se aplică la întreaga valoare , ci numai la partea care depășește plafonul neimpozabil. Exemplele din articol: Clădire rezidențială cu valoare impozabilă de 3.000.000 lei: 3.000.000 – 2.500.000 = 500.000 lei; 500.000 × 0,9% = 4.500 lei . La 0,3% (în 2025), ar fi fost 1.500 lei . Autoturism cumpărat cu 500.000 lei: 500.000 – 375.000 = 125.000 lei; 125.000 × 0,9% = 1.125 lei . Impozitul se achită la bugetul de stat și este separat de impozitele locale anuale pentru clădire sau autoturism. Particularitate pentru autoturisme: obligație pe cinci ani Pentru mașini, impozitul special este datorat timp de cinci ani , calculați din anul fiscal al predării-primirii. Pentru autoturisme cumpărate înainte de introducerea taxei, se plătește doar pentru anii rămași până la împlinirea celor cinci ani (exemplul din articol: mașină predată în 2022 are 2026 ca ultim an din interval). Termene și depunere: două date-limită în 2026 Termenele de declarare și plată sunt diferite: 30 septembrie 2026 – pentru clădiri rezidențiale de valoare mare; 31 decembrie 2026 – pentru autoturisme de valoare mare. Contribuabilul își calculează singur impozitul, completează Formularul 216 și îl transmite electronic (inclusiv prin Spațiul Privat Virtual pentru persoane fizice sau prin e-guvernare.ro cu semnătură electronică calificată). Dacă au fost introduse date greșite, se poate depune o declarație rectificativă, care trebuie să includă toate informațiile din formular, inclusiv cele completate corect inițial. Formularul 216 și programul de asistență sunt disponibile pe site-ul ANAF, la această pagină: Formularul 216 și programul de asistență . [...]

ANAF își poate verifica mai ușor coerența raportărilor firmelor prin corelarea datelor care ajung automat în sisteme precum e-Factura, SAF-T, e-TVA, e-Transport și casele de marcat, ceea ce ridică miza conformării și a calității datelor interne, potrivit Adevărul . Digitalizarea fiscală înseamnă, în practică, că aceeași operațiune comercială poate lăsa „urme” în mai multe raportări: factura transmisă electronic, înregistrarea contabilă, informațiile folosite la precompletarea TVA, eventual declararea transportului și, unde e cazul, vânzarea prin bon fiscal. Chiar dacă sistemele nu colectează aceleași câmpuri, suprapunerea lor permite administrației fiscale să compare și să identifice neconcordanțe. Ce date ajung la ANAF, prin ce sisteme Principalele fluxuri de date descrise sunt: RO e-Factura : transmite electronic informații din facturi (date despre furnizor și beneficiar, produse/servicii, cantități, valori, TVA), prin sistemul administrat de Ministerul Finanțelor. SAF-T (D406) : trimite, într-un format standardizat, informații din evidențele contabile și fiscale ale contribuabilului; ANAF pune la dispoziție schema de raportare, fișierele XSD, validatorul și documentația tehnică. RO e-TVA : ANAF generează un decont precompletat de TVA pe baza datelor pe care le are deja; acesta nu înlocuiește decontul depus de firmă, care trebuie să verifice informațiile și să își respecte obligațiile fiscale. RO e-Transport : colectează date despre anumite transporturi de bunuri care intră în sfera obligației de declarare, în funcție de natura operațiunii, bunuri și rolul contribuabilului. Casele de marcat electronice fiscale : transmit electronic către ANAF informațiile fiscale generate, pentru operatorii care au obligația utilizării lor. Ce se schimbă în 2026: termenul la e-Factura și actualizări de proceduri Schimbarea cu impact operațional imediat este la RO e-Factura : începând cu 1 ianuarie 2026 , termenul-limită de transmitere a facturilor în sistem este de cinci zile lucrătoare de la data emiterii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la termenul-limită de emitere prevăzut de Codul fiscal. În paralel, articolul notează că în 2026 ANAF continuă să modifice și să actualizeze procedurile și documentația tehnică pentru aceste sisteme (inclusiv actualizări pentru SAF-T și corelări la e-TVA cu modificările formularului 300). Impact pentru companii: miza devine „alinierea” datelor între aplicații Consecința practică pentru firme este nevoia de corelare a datelor între facturare, contabilitate, gestiune stocuri și raportare fiscală, astfel încât informațiile să poată fi prelucrate și transmise în formatele cerute. Obligațiile nu sunt identice pentru toate companiile: aplicarea diferă în funcție de tipul contribuabilului, activitate, regim de TVA, natura operațiunilor și categoria bunurilor/tranzacțiilor. Totuși, acolo unde se suprapun raportările, crește riscul ca diferențele dintre sisteme să ducă la semnale de neconcordanță în verificările ANAF. [...]

ANAF vrea să înăsprească filtrul pentru rambursările de TVA , prin actualizarea situațiilor în care o firmă este încadrată la „risc de rambursare necuvenită”, ceea ce poate duce la verificări suplimentare și întârzieri la returnarea banilor, potrivit HotNews . Miza pentru companii este una operațională și de cash-flow: deconturile de TVA cu sume negative și opțiune de rambursare sunt soluționate după o procedură care include o evaluare de risc, iar extinderea/actualizarea criteriilor poate crește numărul de cazuri care intră la control sau la verificări înainte de rambursare. Ce schimbă ANAF, pe scurt ANAF a pregătit un proiect de ordin care actualizează procedura de soluționare a deconturilor de TVA în situația în care rezultă sume negative cu opțiune de rambursare. În acest cadru, instituția introduce „noi situații” în care firmele sunt considerate cu risc de rambursare necuvenită. Articolul nu detaliază lista completă a acestor situații; informația disponibilă se limitează la existența proiectului și la scopul lui declarat. Context și ce ar trebui să urmărească firmele Pentru contribuabili, un astfel de ordin contează deoarece poate influența: timpul de soluționare a cererilor de rambursare; probabilitatea de a fi selectați la verificări înainte de returnarea TVA; planificarea lichidităților , mai ales pentru firmele care recuperează frecvent TVA. Detalii suplimentare despre proiect sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de StartupCafe.ro, disponibil aici: StartupCafe.ro . [...]

ANAF a actualizat la 30 iunie 2026 radiografia restanțelor fiscale ale companiilor , publicând atât „ lista neagră ” a firmelor cu obligații fiscale neachitate la termen, cât și „lista albă” a contribuabililor persoane juridice fără datorii la stat, potrivit HotNews . Publicarea acestor liste contează în primul rând prin efectul de transparență și presiune reputațională asupra companiilor, într-un context în care disciplina la plată rămâne un subiect sensibil pentru colectarea veniturilor bugetare. ANAF precizează că listele reflectă situația obligațiilor fiscale la data de 30 iunie 2026 și vizează persoane juridice . Ce a publicat ANAF „Lista neagră” : firme care „nu și-au plătit la timp toate obligațiile fiscale”. „Lista albă” : contribuabili persoane juridice fără datorii la stat . Pentru detalii suplimentare, materialul integral este disponibil și pe StartupCafe.ro , conform trimiterii din articol: StartupCafe.ro . [...]

ANAF pregătește o nouă procedură de stabilire din oficiu a TVA pentru firmele care nu depun decontul D300 , ceea ce poate schimba modul în care sunt calculate și impuse obligațiile fiscale în astfel de cazuri, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și conformare: atunci când o persoană impozabilă nu depune decontul de TVA (formularul 300/D300), ANAF poate stabili din oficiu TVA datorată, iar procedura după care se face acest lucru urmează să fie actualizată. Ce schimbă ANAF, pe scurt Conform informațiilor prezentate, ANAF a pregătit: o nouă procedură privind stabilirea din oficiu a TVA datorate de persoanele impozabile care nu au depus decontul de TVA (D300); modelul și conținutul unor formulare folosite în acest proces. Contextul informației și limitele datelor disponibile Materialul citat de HotNews trimite la StartupCafe.ro , însă, în fragmentul disponibil, nu apar detalii despre conținutul concret al noii proceduri (de exemplu, criterii de calcul, termene, praguri sau pași operaționali). În lipsa acestor elemente, impactul exact asupra companiilor nu poate fi cuantificat din informația furnizată. [...]