Știri
Știri din categoria Fiscalitate
ANAF își întărește capacitatea de control pe prețuri de transfer, după ce 35 de inspectori fiscali au fost instruiți timp de trei zile de experți ai OCDE și ai administrației fiscale britanice, pe tema serviciilor intragrup – o zonă cu miză directă pentru companiile multinaționale și pentru riscul de ajustări fiscale. Informațiile apar într-o notă prezentată de Economedia, pe baza comunicării ANAF.
Programul de instruire s-a desfășurat în perioada 7–9 iulie 2026 și a fost susținut de doi experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și un expert din cadrul administrației fiscale din Marea Britanie, potrivit ANAF.
Sesiunile au vizat cele mai recente evoluții privind prețurile de transfer pentru serviciile intragrup, în contextul în care OCDE a lansat în consultare publică un nou Capitol VII din Liniile directoare privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale.
În cadrul discuțiilor, inspectorii au abordat teme tehnice care, în practică, pot sta la baza ajustărilor în inspecții, precum:
La instruire au participat 35 de inspectori fiscali din structurile de inspecție fiscală și antifraudă fiscală, precum și din echipa responsabilă cu emiterea acordurilor de preț în avans și gestionarea procedurilor amiabile, conform informării ANAF.
Programul a inclus studii de caz, schimburi de experiență și discuții tehnice despre provocările întâlnite în practica administrațiilor fiscale. ANAF nu a indicat, în informarea citată, pași următori sau modificări procedurale concrete care să decurgă imediat din acest program.
Recomandate
ANAF pune pe masă o procedură care poate duce la stabilirea „din oficiu” a contribuțiilor sociale pentru persoane fizice cu venituri nedeclarate , odată cu introducerea unor pași de notificare și audiere înainte de emiterea deciziilor, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și conformare: proiectul lansat luni în dezbatere publică vizează situațiile în care persoane fizice nu și-au declarat anumite venituri, iar Fiscul urmărește să stabilească contribuțiile sociale datorate fără să „scape” sume din această zonă. Cine intră în vizor și ce tipuri de venituri sunt vizate Conform informațiilor publicate, procedura se aplică persoanelor fizice care obțin venituri, inclusiv din: activități independente; activități și pensii din străinătate. Ce se schimbă, pe scurt Proiectul de procedură pus în dezbatere publică introduce cadrul pentru: stabilirea din oficiu a contribuțiilor sociale; notificarea persoanelor vizate; audierea acestora, în legătură cu veniturile nedeclarate. În material este indicat că detaliile complete ale proiectului sunt disponibile în continuarea publicată de StartupCafe, prin trimiterea: „Citește mai departe pe StartupCafe ”. [...]
Actualizarea Formularului 216 obligă contribuabilii să aplice corect cota de 0,9% și să respecte termene diferite de declarare , după ce ANAF a modificat documentul folosit pentru „taxa pe lux”, potrivit Newsweek . Schimbarea este una operațională (de formular), nu o nouă majorare: cota de 0,9% se aplică din 1 ianuarie 2026, prin lege, iar ANAF a aliniat acum declarația la această cotă. Ordinul ANAF nr. 917/2026 (Monitorul Oficial nr. 646 din 5 august 2026) înlocuiește în Formularul 216 vechea cotă de 0,3% cu 0,9%. Majorarea cotei a fost stabilită prin Legea nr. 239/2025 , iar în 2026 obligația fiscală este, în consecință, triplă față de nivelul anterior. Cine intră la plata impozitului și pentru ce bunuri Impozitul special se aplică bunurilor imobile și mobile de valoare mare, în două categorii principale: Clădiri rezidențiale din România : persoane fizice care, la 31 decembrie 2025, aveau în proprietate sau coproprietate clădiri rezidențiale cu valoare impozabilă peste 2.500.000 lei (aprox. 500.000 euro). Publicația precizează că obligația se stabilește în lei, fără utilizarea cursului valutar. Autoturisme înmatriculate/înregistrate în România : taxa este datorată dacă valoarea individuală de achiziție depășește 375.000 lei (aprox. 75.000 euro), iar aici intră atât persoane fizice, cât și persoane juridice (firme). Pentru locuințe, baza de calcul este valoarea impozabilă stabilită potrivit Codului fiscal și comunicată de organul fiscal local, nu prețul de piață. Pentru mașini, baza este prețul/costul de achiziție , nu valoarea de revânzare; deprecierea în timp nu schimbă baza declarată. Cum se calculează: 0,9% doar peste plafon Cota de 0,9% nu se aplică la întreaga valoare , ci numai la partea care depășește plafonul neimpozabil. Exemplele din articol: Clădire rezidențială cu valoare impozabilă de 3.000.000 lei: 3.000.000 – 2.500.000 = 500.000 lei; 500.000 × 0,9% = 4.500 lei . La 0,3% (în 2025), ar fi fost 1.500 lei . Autoturism cumpărat cu 500.000 lei: 500.000 – 375.000 = 125.000 lei; 125.000 × 0,9% = 1.125 lei . Impozitul se achită la bugetul de stat și este separat de impozitele locale anuale pentru clădire sau autoturism. Particularitate pentru autoturisme: obligație pe cinci ani Pentru mașini, impozitul special este datorat timp de cinci ani , calculați din anul fiscal al predării-primirii. Pentru autoturisme cumpărate înainte de introducerea taxei, se plătește doar pentru anii rămași până la împlinirea celor cinci ani (exemplul din articol: mașină predată în 2022 are 2026 ca ultim an din interval). Termene și depunere: două date-limită în 2026 Termenele de declarare și plată sunt diferite: 30 septembrie 2026 – pentru clădiri rezidențiale de valoare mare; 31 decembrie 2026 – pentru autoturisme de valoare mare. Contribuabilul își calculează singur impozitul, completează Formularul 216 și îl transmite electronic (inclusiv prin Spațiul Privat Virtual pentru persoane fizice sau prin e-guvernare.ro cu semnătură electronică calificată). Dacă au fost introduse date greșite, se poate depune o declarație rectificativă, care trebuie să includă toate informațiile din formular, inclusiv cele completate corect inițial. Formularul 216 și programul de asistență sunt disponibile pe site-ul ANAF, la această pagină: Formularul 216 și programul de asistență . [...]
UE mută accentul fiscal spre raportare digitală și schimb automat de date , ceea ce va crește capacitatea autorităților de a identifica venituri impozabile din online și va schimba costurile de conformare pentru companii, potrivit Adevărul . Miza este adaptarea unui sistem construit pe „prezență fizică” la o economie în care firmele pot avea clienți într-o țară fără sediu sau infrastructură locală. De ce devine taxarea mai dificilă în economia digitală Modelul tradițional de impozitare a fost legat de locul în care o companie are sedii și angajați. În economia digitală, o firmă poate genera venituri dintr-o piață și poate folosi datele și interacțiunile utilizatorilor fără o prezență comercială importantă în acel stat. Consecința: o parte din profiturile din activități digitale poate ajunge să nu fie impozitată acolo unde sunt utilizatorii și consumatorii, în limitele regulilor actuale. Reforma pentru marile grupuri: realocare și impozit minim Un pilon al schimbării este reforma globală a impozitării companiilor, construită în jurul acordului OCDE/G20 , cu două componente: Pilonul 1 : realocarea unei părți din drepturile de impozitare către țările unde marile grupuri au clienți și activitate economică, chiar fără prezență fizică tradițională. Pilonul 2 : rată efectivă minimă de impozitare de 15% pentru cele mai mari grupuri multinaționale, pentru a limita transferul profiturilor către jurisdicții cu impozitare foarte redusă. Pentru companii, implicația este că strategia fiscală nu mai poate fi evaluată doar prin prisma sediului: contează tot mai mult unde sunt clienții, unde se generează valoarea și cum sunt distribuite profiturile între jurisdicții. Platforme și criptoactive: mai multă transparență prin schimb de informații UE extinde instrumentele de control prin schimb automat de informații: DAC7 : statele membre fac schimb automat de informații despre veniturile obținute de comercianți prin platforme digitale, cu obiectivul de a reduce evaziunea și de a apropia condițiile de concurență între comerțul online și economia tradițională. DAC8 : schimb automat de informații privind veniturile raportate de furnizorii de servicii pentru criptoactive, pe fondul caracterului transfrontalier și, uneori, descentralizat al tranzacțiilor. Mesajul pentru investitori și companii, în lectura publicației, este că obligațiile fiscale nu dispar odată cu digitalizarea, ci se schimbă modul în care sunt urmărite și verificate. TVA „în era digitală”: raportare aproape în timp real și e-facturare O componentă majoră este pachetul „TVA în era digitală”, aprobat de Consiliul UE în martie 2025, care urmărește reducerea fraudei, simplificarea obligațiilor și digitalizarea raportării. Contextul: pentru 2021, pierderile estimate din TVA la nivelul UE au fost de 61 de miliarde de euro (aprox. 305 miliarde lei ). Elementele-cheie din calendarul menționat: raportare digitală „în timp aproape real” pentru tranzacțiile transfrontaliere, pe baza facturilor electronice; sistemul european ar urma să devină operațional în 2030 ; interoperabilitate deplină între sistemele naționale în 2035 . Estimările europene citate indică un potențial de reducere a fraudei în TVA cu până la 11 miliarde de euro pe an (aprox. 55 miliarde lei ) și scăderea costurilor administrative și de conformare cu peste 4,1 miliarde de euro pe an (aprox. 20,5 miliarde lei ) în următorul deceniu. Ce se schimbă practic pentru firme Digitalizarea fiscalității are două efecte paralele: autoritățile obțin mai multe date și pot identifica mai rapid tranzacții și venituri impozabile, iar companiile pot beneficia de proceduri mai standardizate și de reducerea unor obligații administrative, mai ales când operează în mai multe state membre. Pentru IMM-urile care vând în alte țări din UE, extinderea ghișeelor unice pentru TVA poate reduce nevoia de proceduri fiscale separate în fiecare stat. În ansamblu, direcția este una de control mai automatizat și raportare mai rapidă , pe măsură ce activitatea economică devine tot mai puțin legată de un loc fizic. Pentru context suplimentar din aceeași serie editorială, Adevărul trimite la materialele: studiu despre comerțul online din afara UE și „Economia în era digitală” . [...]
ANAF își poate verifica mai ușor coerența raportărilor firmelor prin corelarea datelor care ajung automat în sisteme precum e-Factura, SAF-T, e-TVA, e-Transport și casele de marcat, ceea ce ridică miza conformării și a calității datelor interne, potrivit Adevărul . Digitalizarea fiscală înseamnă, în practică, că aceeași operațiune comercială poate lăsa „urme” în mai multe raportări: factura transmisă electronic, înregistrarea contabilă, informațiile folosite la precompletarea TVA, eventual declararea transportului și, unde e cazul, vânzarea prin bon fiscal. Chiar dacă sistemele nu colectează aceleași câmpuri, suprapunerea lor permite administrației fiscale să compare și să identifice neconcordanțe. Ce date ajung la ANAF, prin ce sisteme Principalele fluxuri de date descrise sunt: RO e-Factura : transmite electronic informații din facturi (date despre furnizor și beneficiar, produse/servicii, cantități, valori, TVA), prin sistemul administrat de Ministerul Finanțelor. SAF-T (D406) : trimite, într-un format standardizat, informații din evidențele contabile și fiscale ale contribuabilului; ANAF pune la dispoziție schema de raportare, fișierele XSD, validatorul și documentația tehnică. RO e-TVA : ANAF generează un decont precompletat de TVA pe baza datelor pe care le are deja; acesta nu înlocuiește decontul depus de firmă, care trebuie să verifice informațiile și să își respecte obligațiile fiscale. RO e-Transport : colectează date despre anumite transporturi de bunuri care intră în sfera obligației de declarare, în funcție de natura operațiunii, bunuri și rolul contribuabilului. Casele de marcat electronice fiscale : transmit electronic către ANAF informațiile fiscale generate, pentru operatorii care au obligația utilizării lor. Ce se schimbă în 2026: termenul la e-Factura și actualizări de proceduri Schimbarea cu impact operațional imediat este la RO e-Factura : începând cu 1 ianuarie 2026 , termenul-limită de transmitere a facturilor în sistem este de cinci zile lucrătoare de la data emiterii, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare de la termenul-limită de emitere prevăzut de Codul fiscal. În paralel, articolul notează că în 2026 ANAF continuă să modifice și să actualizeze procedurile și documentația tehnică pentru aceste sisteme (inclusiv actualizări pentru SAF-T și corelări la e-TVA cu modificările formularului 300). Impact pentru companii: miza devine „alinierea” datelor între aplicații Consecința practică pentru firme este nevoia de corelare a datelor între facturare, contabilitate, gestiune stocuri și raportare fiscală, astfel încât informațiile să poată fi prelucrate și transmise în formatele cerute. Obligațiile nu sunt identice pentru toate companiile: aplicarea diferă în funcție de tipul contribuabilului, activitate, regim de TVA, natura operațiunilor și categoria bunurilor/tranzacțiilor. Totuși, acolo unde se suprapun raportările, crește riscul ca diferențele dintre sisteme să ducă la semnale de neconcordanță în verificările ANAF. [...]
ANAF vrea să înăsprească filtrul pentru rambursările de TVA , prin actualizarea situațiilor în care o firmă este încadrată la „risc de rambursare necuvenită”, ceea ce poate duce la verificări suplimentare și întârzieri la returnarea banilor, potrivit HotNews . Miza pentru companii este una operațională și de cash-flow: deconturile de TVA cu sume negative și opțiune de rambursare sunt soluționate după o procedură care include o evaluare de risc, iar extinderea/actualizarea criteriilor poate crește numărul de cazuri care intră la control sau la verificări înainte de rambursare. Ce schimbă ANAF, pe scurt ANAF a pregătit un proiect de ordin care actualizează procedura de soluționare a deconturilor de TVA în situația în care rezultă sume negative cu opțiune de rambursare. În acest cadru, instituția introduce „noi situații” în care firmele sunt considerate cu risc de rambursare necuvenită. Articolul nu detaliază lista completă a acestor situații; informația disponibilă se limitează la existența proiectului și la scopul lui declarat. Context și ce ar trebui să urmărească firmele Pentru contribuabili, un astfel de ordin contează deoarece poate influența: timpul de soluționare a cererilor de rambursare; probabilitatea de a fi selectați la verificări înainte de returnarea TVA; planificarea lichidităților , mai ales pentru firmele care recuperează frecvent TVA. Detalii suplimentare despre proiect sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de StartupCafe.ro, disponibil aici: StartupCafe.ro . [...]
ANAF a actualizat la 30 iunie 2026 radiografia restanțelor fiscale ale companiilor , publicând atât „ lista neagră ” a firmelor cu obligații fiscale neachitate la termen, cât și „lista albă” a contribuabililor persoane juridice fără datorii la stat, potrivit HotNews . Publicarea acestor liste contează în primul rând prin efectul de transparență și presiune reputațională asupra companiilor, într-un context în care disciplina la plată rămâne un subiect sensibil pentru colectarea veniturilor bugetare. ANAF precizează că listele reflectă situația obligațiilor fiscale la data de 30 iunie 2026 și vizează persoane juridice . Ce a publicat ANAF „Lista neagră” : firme care „nu și-au plătit la timp toate obligațiile fiscale”. „Lista albă” : contribuabili persoane juridice fără datorii la stat . Pentru detalii suplimentare, materialul integral este disponibil și pe StartupCafe.ro , conform trimiterii din articol: StartupCafe.ro . [...]
