Știri
Știri din categoria Politică
Viitorul buget UE post-2027 și banii pentru competitivitate au fost puse în prim-plan de președintele Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru, într-un moment în care statele membre încep negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, potrivit Digi24.
România consideră discuțiile despre bugetul post-2027 „esențiale”, cu miza de a asigura finanțarea pentru politicile de coeziune și dezvoltare, chiar dacă la nivel european se anticipează „alegeri dificile” privind prioritățile de cheltuire.
Șeful statului a indicat patru teme majore pe masa liderilor UE:
În ceea ce privește bugetul, Nicușor Dan a spus că România își dorește „un buget ambițios, un buget mare” și a punctat că, pentru prima dată, ar exista „o secțiune foarte consistentă, 400 de miliarde, pentru competitivitate”. Obiectivul Bucureștiului, potrivit declarațiilor sale, este ca fondurile dedicate competitivității să ajungă și la companiile din țările mai puțin dezvoltate, pentru a nu crește decalajele.
În același context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut „bani noi” la nivelul UE, argumentând că un buget inadecvat și datoria în creștere, pe fondul crizelor succesive, impun noi finanțări. Metsola a mai spus că Parlamentul European urmează să își adopte poziția privind Cadrul Financiar Multianual săptămâna viitoare, pentru a deschide discuțiile cu statele membre.
Totodată, instituțiile UE au semnat o declarație comună pentru implementarea unei foi de parcurs de consolidare a pieței unice până la finalul lui 2027, cu accent pe competitivitate, integrare și reziliență economică, potrivit unui comunicat al Parlamentului European citat de Digi24.
Discuția despre bugetul 2028–2034 și despre alocările pentru competitivitate are impact direct asupra:
În paralel, România susține continuarea pașilor pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova, inclusiv deschiderea primelor „clustere” de negociere, și respinge ideea unei „Europe cu mai multe viteze”, pentru a evita marginalizarea statelor de pe flancul estic.
Recomandate
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
USR transmite că e puțin probabil să voteze un guvern cu PSD , după ce nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru a venit „foarte din scurt” și fără o propunere oficială către partid, potrivit Agerpres . Mesajul ridică un obstacol de aritmetică parlamentară pentru formarea rapidă a unui executiv, în condițiile în care USR își menține linia de a nu susține o formulă în care intră PSD. Deputatul Radu Mihaiu, vicepreședinte USR, a spus că forurile de conducere ale partidului urmează să decidă poziția privind susținerea lui Veștea, însă a indicat că schimbarea rezoluției interne ar fi „foarte dificilă”. În intervenția la Digi24, el a argumentat că USR a cerut constant reforme și că partidul nu poate spune „da” unei opțiuni despre care află „acum”. Mihaiu a adăugat că, în opinia sa, Adrian Veștea „nu este nici măcar propunerea PNL” și a sugerat că, dacă ar fi o variantă agreată de PSD, votul USR ar deveni și mai greu de obținut. Totodată, el a respins ideea existenței „a două PNL-uri”, afirmând că USR a avut în această criză o „colaborare corectă și onestă” cu liberalii. Ce urmează și de ce contează USR anunță o ședință internă pentru a discuta poziția oficială, dar semnalul public este că partidul își va păstra rezoluția de a nu vota un guvern din care face parte PSD. În același timp, Mihaiu a spus că USR nu vrea să se implice în dezbaterile interne ale PNL. Contextul imediat este schimbarea premierului desemnat: duminică dimineața, președintele Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul și că îl propune pe Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern. [...]
PNL ia în calcul să conteste la CCR desemnarea lui Adrian Veștea ca premier, ceea ce poate bloca procedura de formare a Guvernului , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan nu a reluat consultările formale cu partidele, prevăzute de Constituție, potrivit G4Media . Liberalii ar urma să decidă dacă sesizează Curtea Constituțională după întoarcerea liderului partidului, Ilie Bolojan, din Republica Moldova, conform informațiilor publicației. Miza este una de procedură constituțională: Articolul 103 prevede consultări cu partidele înainte de desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, iar Nicușor Dan nu ar fi organizat astfel de consultări înainte de nominalizarea lui Veștea. Președintele a anunțat duminică dimineață că premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul și că l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de premier. Ultimele consultări formale ale președintelui cu partidele ar fi avut loc înainte de desemnarea lui Tomac. Pe ce se bazează potențiala sesizare la CCR Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, a susținut într-o postare pe Facebook că președintele nu putea desemna un nou candidat fără reluarea consultărilor cu partidele, invocând obligația de „loialitate și bună credință” în procedura de formare a Guvernului și ideea că președintele nu poate face „desemnări discreționare”. În același mesaj, Neacșu arată că PNL, având președinția Senatului, poate sesiza Curtea Constituțională. Cine poate sesiza Curtea și ce efect are decizia PNL ar putea sesiza CCR pe două rute menționate în articol: prin Mircea Abrudean, președintele Senatului; printr-o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan, în baza procedurilor prezentate de CCR pe site-ul oficial. În cazul unei sesizări, Curtea pronunță o decizie cu votul majorității judecătorilor, publicată în Monitorul Oficial, iar autoritățile implicate trebuie să se conformeze, deciziile CCR având caracter general obligatoriu, potrivit prevederilor citate din Constituție (art. 147 alin. 4). Dacă PNL va merge sau nu la CCR rămâne, deocamdată, o decizie politică internă, care – în funcție de rezultat – poate transforma rapid desemnarea premierului într-un conflict juridic între autorități, cu efect direct asupra calendarului de instalare a noului Guvern. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier vine pe fondul unei crize care a blocat politici publice și a pus sub presiune leul , iar miza imediată este deblocarea guvernării și a accesului la fonduri europene, potrivit Știrile Pro TV , care citează relatări ale Reuters, AFP și Associated Press. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat duminică pe Adrian Veștea (52 de ani), membru al Partidului Liberal și președinte al Consiliului Județean Brașov, după ce candidatul independent Eugen Tomac s-a retras. Reuters notează că Tomac a încercat să formeze un guvern de tehnocrați, dar nu a obținut sprijinul partidelor parlamentare, iar șeful statului a argumentat că „o soluție politică (de guvernare) este cea potrivită”. De ce contează: presiune pe economie și pe fondurile UE Reuters leagă criza politică de efecte directe asupra economiei și funcționării statului: blocarea procesului de elaborare a politicilor, punerea în pericol a accesului la fondurile UE și deprecierea leului până la „niveluri record de scădere”. În acest context, partidele parlamentare ar fi transmis anterior că un guvern politic minoritar, chiar fără o majoritate permanentă, ar fi preferabil unei formule tehnocrate. Associated Press plasează nominalizarea în același efort de a închide criza, într-un moment în care România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, „inflație galopantă” și o recesiune tehnică, potrivit agenției. Calendar: 10 zile pentru guvern și vot în Parlament Adrian Veștea are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a obține votul de încredere în Parlament. Următoarele alegeri parlamentare sunt programate în 2028; Reuters menționează că România nu a organizat niciodată alegeri anticipate, iar analiștii apreciază că probabilitatea unor anticipate acum este redusă, inclusiv pe fondul avansului extremei drepte în sondaje. Cum descriu agențiile internaționale schimbarea de direcție AFP arată că turbulențele politice s-au accentuat după demiterea premierului liberal Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură la începutul lunii mai, votată cu sprijinul Partidului Social-Democrat, care a părăsit coaliția și s-a aliat cu extrema dreaptă pentru a trece moțiunea. Tot AFP consemnează tensiuni în interiorul liberalilor: Ilie Bolojan, liderul Partidului Liberal, a spus că nu a fost informat în prealabil despre desemnare și l-a acuzat pe președinte de „un act ostil și o încercare clară de a diviza” partidul. AP subliniază profilul administrativ al lui Veștea și faptul că a fost ministru al dezvoltării între 2023 și 2024. Președintele Nicușor Dan este citat spunând că Veștea a „parcurs toate etapele administrative” și că este „categoric pro-occidental”, iar Veștea afirmă că vrea un guvern politic care să facă „reforme reale” și să mențină România pe o traiectorie pro-occidentală. În perioada următoare, testul decisiv va fi capacitatea lui Veștea de a strânge o majoritate pro-occidentală suficientă pentru învestire, într-un Parlament fragmentat și pe fondul unor presiuni economice pe care agențiile internaționale le descriu deja ca fiind acute. [...]
Acuzațiile de încălcare a Constituției ridică miza politică a desemnării premierului după ce fostul lider PNL Ludovic Orban a susținut, într-o intervenție telefonică, că președintele Nicușor Dan „a încălcat de două ori Constituția” prin modul în care l-a desemnat pe Adrian Veștea drept prim-ministru, potrivit Mediafax . Orban afirmă că prima încălcare ar fi legată de desemnarea „cuiva dintr-un partid politic parlamentar care nu era susținut de partidul respectiv”. A doua acuzație vizează momentul de după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, când, spune Orban, președintele ar fi făcut desemnarea „fără să facă consultări politice”. Ce reproșează Orban și de ce contează În declarațiile sale, fostul președinte al PNL califică desemnarea drept „împotriva regulilor scrise și nescrise ale democrației” și vorbește despre „o încălcare evidentă a Constituției”. „Este o desemnare făcută împotriva regulilor scrise și nescrise ale democrației. Este o încălcare evidentă a Constituției.” Orban mai susține că decizia ar reprezenta „un atac grosolan asupra democrației” și „o acțiune” care ar indica „premeditarea” președintelui „în distrugera coaliției într-un moment în care România avea nevoie de stabilitate”. „E inacceptabil.” Contextul imediat: desemnarea lui Adrian Veștea Reacția lui Orban vine după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier. În același set de declarații, Orban afirmă că, în istoria postdecembristă, „nimeni” nu ar fi făcut desemnări fără consultări și fără a desemna candidați propuși de partide. În materialul citat sunt menționate și alte reacții politice și articole conexe despre desemnare, însă acuzațiile lui Orban se concentrează pe procedura și legitimitatea politică a deciziei, nu pe programul viitorului guvern sau pe calendarul următorilor pași. [...]
Susținerea internă pentru Adrian Veștea ca premier desemnat complică poziția conducerii PNL și poate influența rapid negocierile pentru formarea guvernului , pe fondul unei dispute deschise cu președintele Nicușor Dan, potrivit HotNews . În câteva ore de la anunțul președintelui privind desemnarea lui Veștea, tot mai mulți liberali au ieșit public să îl susțină, deși conducerea partidului îl acuză pe șeful statului de „acte de ostilitate” și pe Veștea de „trădare”. Miza imediată este dublă: dacă PNL se aliniază (măcar parțial) în spatele premierului desemnat, partidul își poate păstra influența în arhitectura guvernului; dacă nu, riscă o fractură internă cu efecte directe asupra stabilității politice și a capacității de a forma rapid un executiv. Cine îl susține pe Veștea și ce argumente invocă Printre susținătorii care au intervenit public se numără: George Scripcaru , primarul Brașovului, care a salutat nominalizarea și a legat-o de continuitatea proiectelor de investiții locale. „Pentru mine, ca primar al Brașovului, este o veste bună. Cred că, având premierul ca aliat, ne va ajuta să continuăm proiectele de investiții pe care comunitatea noastră și le dorește și de care avem mare nevoie.” Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, aflat în conflict cu liderii formațiunii, care cere un guvern funcțional „acum și urgent”, invocând stabilitatea țării. Deputatul Răzvan Prișcă, care își asumă explicit sprijinul și își argumentează poziția prin experiența administrativă a lui Veștea (primar, președinte de consiliu județean, ministru al Dezvoltării) și prin nevoia de a închide criza politică. Vicepreședintele PNL Alexandru Popa, care a spus într-un dialog cu HotNews că Veștea este „o variantă bună” și că nu crede că ar trebui exclus din partid pentru acceptarea desemnării. Detalii despre poziția lui Popa apar în materialul HotNews . Deputatul Ion Iordache (PNL Gorj) și senatoarea Monica Anisie, care anunță, la rândul lor, susținerea pentru premierul desemnat, cu accent pe guvern funcțional și pe profilul „liberal autentic” al lui Veștea. De ce nu e simplă o eventuală excludere din partid Pe fondul acuzațiilor de „trădare”, în discuție apare și scenariul excluderii lui Veștea din PNL. Totuși, potrivit „surse liberale” citate de HotNews, o astfel de decizie „nu este chiar ușor de realizat”, deoarece nu poate fi luată într-o ședință a Biroului Politic Național, fiind necesar un congres pentru asemenea decizii. Această constrângere procedurală ridică miza: conducerea poate transmite un mesaj politic dur, dar are mai puține pârghii rapide pentru a închide conflictul pe cale internă, în timp ce sprijinul public pentru Veștea se poate extinde. Conducerea PNL acuză o „manevră ostilă” și anunță o ședință De cealaltă parte, conducerea PNL, prin Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu, a criticat desemnarea făcută de președintele Nicușor Dan. Bolojan a descris decizia drept: „Un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”. El a mai susținut că impunerea unui premier din rândurile partidului, fără consultare prealabilă și „după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului”, încalcă principiile colaborării politice loiale. Bolojan a transmis și că urmează să fie organizată o ședință a conducerii PNL pentru o decizie oficială; mesajul său este redat de HotNews și în materialul HotNews . În perioada imediat următoare, decizia conducerii PNL și capacitatea partidului de a gestiona public această divergență vor cântări în ritmul formării guvernului și în stabilitatea majorității care ar urma să susțină un nou executiv. [...]
