Știri
Știri din categoria Politică
Viitorul buget UE post-2027 și banii pentru competitivitate au fost puse în prim-plan de președintele Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru, într-un moment în care statele membre încep negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, potrivit Digi24.
România consideră discuțiile despre bugetul post-2027 „esențiale”, cu miza de a asigura finanțarea pentru politicile de coeziune și dezvoltare, chiar dacă la nivel european se anticipează „alegeri dificile” privind prioritățile de cheltuire.
Șeful statului a indicat patru teme majore pe masa liderilor UE:
În ceea ce privește bugetul, Nicușor Dan a spus că România își dorește „un buget ambițios, un buget mare” și a punctat că, pentru prima dată, ar exista „o secțiune foarte consistentă, 400 de miliarde, pentru competitivitate”. Obiectivul Bucureștiului, potrivit declarațiilor sale, este ca fondurile dedicate competitivității să ajungă și la companiile din țările mai puțin dezvoltate, pentru a nu crește decalajele.
În același context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut „bani noi” la nivelul UE, argumentând că un buget inadecvat și datoria în creștere, pe fondul crizelor succesive, impun noi finanțări. Metsola a mai spus că Parlamentul European urmează să își adopte poziția privind Cadrul Financiar Multianual săptămâna viitoare, pentru a deschide discuțiile cu statele membre.
Totodată, instituțiile UE au semnat o declarație comună pentru implementarea unei foi de parcurs de consolidare a pieței unice până la finalul lui 2027, cu accent pe competitivitate, integrare și reziliență economică, potrivit unui comunicat al Parlamentului European citat de Digi24.
Discuția despre bugetul 2028–2034 și despre alocările pentru competitivitate are impact direct asupra:
În paralel, România susține continuarea pașilor pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova, inclusiv deschiderea primelor „clustere” de negociere, și respinge ideea unei „Europe cu mai multe viteze”, pentru a evita marginalizarea statelor de pe flancul estic.
Recomandate
Nicușor Dan își limitează rolul la mediere în criza politică din coaliție și indică drept scenariu de lucru testarea majorității guvernului în Parlament, potrivit Mediafax , după declarațiile făcute la finalul întâlnirii informale a Consiliului European . Președintele a spus că, în acest moment, România are „un guvern din care s-au retras niște miniștri” și că „probabil” executivul va ajunge „la un moment dat” în fața Parlamentului pentru a verifica dacă mai are o majoritate. Până atunci, a adăugat el, poate doar să constate situația și să încerce să medieze sau să ajute pe chestiuni care necesită cooperare. Mesajul către cei care cer „mai multă fermitate” Întrebat ce le transmite românilor care își doresc ca el să fie mai ferm, Nicușor Dan a răspuns, „cu un oarecare umor”, că rolul său este cel de mediator. „Pot să le răspund cu fermitate că sunt mediator. Altceva nu pot să le spun.” Context: rolul constituțional și relația cu premierul În același context, Mediafax amintește prevederile Articolului 80 din Constituție, potrivit cărora președintele exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate și veghează la buna funcționare a autorităților publice. Întrebat despre relația cu premierul Ilie Bolojan după izbucnirea crizei politice, Nicușor Dan a afirmat că relațiile personale au fost „tot timpul cordiale”. Publicația reamintește și o urare transmisă de premier președintelui, în direct la Europa FM, în contextul deplasării lui Nicușor Dan la reuniunea informală a Consiliului European de la Nicosia, Cipru. [...]
Președintele Nicușor Dan indică o schimbare de trend în războiul din Ucraina , după discuțiile de la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru, unde a fost abordată atât evoluția de pe front, cât și sprijinul financiar și pachetele de sancțiuni ale UE, potrivit Mediafax . Șeful statului a spus că președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor europeni că, de la începutul anului 2026, Ucraina ar fi recâștigat „ceva mai multe” teritorii decât a pierdut, ceea ce ar reprezenta „pentru prima oară” o inversare a dinamicii teritoriale. În același context, Nicușor Dan a menționat două elemente pe care le-a legat de o îmbunătățire a situației: deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde și lansarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni. Aderarea Ucrainei, legată de parcursul Republicii Moldova Președintele a mai declarat că la reuniune s-a discutat și despre nevoile curente ale Ucrainei, precum și despre intrarea acesteia în Uniunea Europeană. În discuțiile dintre lideri, tema extinderii a fost tratată mai larg, incluzând și Balcanii de Vest. Nicușor Dan a subliniat că aderarea Ucrainei este „conexată” cu aderarea Republicii Moldova, iar modul în care UE gestionează procesul contează direct pentru ambele țări. Discuția „cuplare–decuplare” și riscul de descurajare Întrebat despre o posibilă decuplare a Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare, președintele a spus că există opinii diferite între statele membre: unele ar considera util ca UE să avanseze cu „orice stat câștigat”, în timp ce altele invocă argumentul moral, legat de faptul că Ucraina „luptă, de fapt, pentru Europa”. În această logică, Nicușor Dan a avertizat că o eventuală decuplare ar putea deveni „un factor descurajant”, iar discuția rămâne deschisă „în parametrii aceștia”. [...]
Criza politică de la București a ajuns pe agenda informală a liderilor UE , după ce președintele Nicușor Dan a spus că a fost întrebat, la reuniunea Consiliului European din Cipru, despre conflictul dintre PSD și premierul Ilie Bolojan , potrivit Antena 3 . Șeful statului a susținut că discuțiile nu au avut un ton „tragic” sau „dramatic” și că, atât timp cât România își păstrează direcția pro-europeană, nu există îngrijorări la nivel european. Ce a transmis Nicușor Dan la Consiliul European Nicușor Dan a declarat că întrebările venite din partea liderilor europeni au vizat „situația de fapt” din România, în contextul crizei politice interne. „Sigur că am fost întrebat, dar nu într-o cheie tragică, dramatică, ci pur și simplu despre situația de fapt.” Întrebat dacă există îngrijorări privind stabilitatea politică din România, președintele a răspuns: „Nu. Atât timp, cât ținem direcția pro-europeană, nu e nicio problemă.” Context: ruptura PSD–Bolojan și efectele în Guvern Criza politică a început luni, 20 aprilie, când PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan și i-a cerut demisia, potrivit informațiilor prezentate. Ulterior, miniștrii PSD și-au depus demisiile joi, la Palatul Victoria, iar partidul a transmis că Guvernul Bolojan „nu mai are legitimitate”. În replică, Ilie Bolojan a anunțat că nu demisionează. Conform relatării, PNL i-a oferit sprijin politic, iar premierul a primit mandat să negocieze un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, împreună cu minoritățile, cu el în funcția de prim-ministru. Totodată, după demisiile miniștrilor PSD, Bolojan a trimis președintelui propunerile pentru înlocuitorii acestora. Ce urmează: noi discuții la Cotroceni O primă rundă de negocieri a avut loc în această săptămână la Palatul Cotroceni, cu partidele implicate în discuții. Președintele a spus că rolul său este de mediator și că a perceput o temperare a tonului, însă nu a rezultat „o concluzie sau un consens” pentru continuarea guvernării comune. Potrivit surselor Antena 3 CNN citate în material, Nicușor Dan ar urma să îi cheme și săptămâna viitoare la discuții pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR. [...]
Un premier „neutru” nu rezolvă criza fără o majoritate, iar prelungirea interimatului riscă să apese pe finanțele publice și pe încrederea economică , în condițiile în care partidele rămân blocate în calcule de putere, reiese din analiza publicată de Adevărul despre posibilitatea unei „soluții Cioloș” în actuala criză guvernamentală. Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice (SNSPA), susține că un prim-ministru cu profil „neutru/independent” sau un guvern cu un grad ridicat de independență politică ar putea fi o opțiune viabilă doar dacă există o majoritate parlamentară „clară” orientată spre stabilitate. În lipsa acesteia, avertizează el, incertitudinea politică amplifică vulnerabilitățile instituționale și slăbește capacitatea statului de a răspunde coerent la presiuni economice și sociale. În același mesaj, Pîrvulescu leagă direct instabilitatea guvernamentală de efecte economice: credibilitate externă afectată, presiuni suplimentare asupra finanțelor publice și scăderea încrederii actorilor economici. El mai indică riscuri pe termen mediu din întârzierea deciziilor strategice, inclusiv asupra investițiilor, absorbției fondurilor europene și funcționării serviciilor publice. „Tehnocratul ideal” și „premierul neutru”: o soluție mai degrabă teoretică Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, respinge ideea unui premier cu profil neutru ca fiind o „iluzie” și o „utopie”, argumentând că orice politică publică presupune alegeri între viziuni, deci o componentă inevitabil politică. „Ideea că cineva are soluții tehnice în afara politicii este o utopie în orice țară. Orice politică publică presupune o alegere între mai multe viziuni.” Carp adaugă că „tehnocratul” nu poate decât să aplice o viziune politică și că inclusiv persoanele vehiculate în astfel de scenarii au, de regulă, poziționări ideologice, chiar dacă nu sunt membri de partid. De ce „soluția Cioloș” e greu de replicat în actualul blocaj Textul amintește că România a avut un guvern tehnocrat între 17 noiembrie 2015 și 4 ianuarie 2017, după protestele generate de incendiul din Colectiv și demisia guvernului Ponta, când Dacian Cioloș a fost desemnat premier și a format un executiv alcătuit în principal din tehnocrați. Carp contestă însă eticheta de „tehnocrat” în cazul lui Cioloș, invocând parcursul său ulterior, inclusiv rolul de lider al grupului liberal Renew în Parlamentul European și faptul că a fost comisar european din partea unui grup politic. Concluzia lui: „nimeni nu este imun la politică”, iar ideea unui executiv „independent” are limite structurale. Ce urmează: interimat prelungit, puține surprize În evaluarea lui Radu Carp, șansele unui compromis rapid sunt reduse. El afirmă că PSD ar accepta „orice premieri” numai să nu fie Ilie Bolojan, în timp ce PNL și-a legat susținerea de Bolojan, pe care îl consideră o „locomotivă” electorală, ceea ce face improbabilă acceptarea unei alte variante. Carp anticipează, în perioada următoare, mai degrabă un guvern interimar „o perioadă destul de îndelungată”, cu posibile modificări de structură și miniștri interimari, dar fără ca Bolojan să renunțe la poziție. [...]
USR a cerut intervenția CNCD pentru posibile fapte de discriminare în discursul public , după ce liderul AUR, George Simion , l-a numit pe președintele Nicușor Dan „paraplegic” într-un sens pe care USR îl consideră jignitor, potrivit G4Media . Miza sesizării este una de reglementare: aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea discriminării și stabilirea unor sancțiuni contravenționale. Sesizarea a fost formulată, conform USR, de Crina Steliana Țugui (46 de ani), membră a partidului și persoană cu dizabilități locomotorii, după un discurs susținut de George Simion pe 23 aprilie, în județul Mureș. USR susține că declarațiile au fost transmise live pe canalele oficiale ale partidului și preluate de posturi TV, având „un caracter public” și „un impact semnificativ asupra opiniei publice”. Ce reclamă USR și ce cere CNCD În comunicatul citat, USR afirmă că folosirea termenului „paraplegic” ca insultă ar depăși limitele criticii politice și ar afecta demnitatea persoanelor cu dizabilități. În sesizare se solicită, potrivit aceleiași surse: constatarea și sancționarea faptelor în temeiul OG nr. 137/2000, pentru „discriminare directă” și pentru comportament care „aduce atingere demnității umane” și creează un climat „ostil, intimidant și degradant”; aplicarea unei sancțiuni contravenționale; obligarea părții reclamate să publice un rezumat al hotărârii CNCD în mass-media. Argumentul persoanei care a depus sesizarea Crina Steliana Țugui spune că a depus sesizarea nu doar în nume propriu, ci și pentru cei „reduși la o etichetă folosită ca insultă”, invocând și alte exemple de termeni utilizați peiorativ în spațiul public. „Cuvinte precum «autist», «paraplegic» sau «handicapat» nu sunt arme retorice și nu ar trebui folosite pentru a umili.” Ce urmează CNCD urmează să analizeze sesizarea și să decidă dacă sunt întrunite condițiile pentru constatarea unei fapte de discriminare și, eventual, pentru aplicarea unei sancțiuni și a măsurilor solicitate. Informațiile despre un calendar al procedurii sau un termen de soluționare nu apar în materialul citat. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude un guvern minoritar sprijinit de AUR , o poziționare care ridică o limită de negociere în formarea unei majorități și îngustează opțiunile de stabilitate parlamentară în perioada următoare, potrivit Digi24 . Șeful statului a fost întrebat ce ar face în eventualitatea în care i-ar fi propus un executiv minoritar care să se bazeze pe voturile AUR. Nicușor Dan a spus că nu ar accepta o astfel de variantă și a adăugat că i se pare „extrem de puțin probabil” ca o asemenea solicitare să ajungă la el. „Linie roșie” în arhitectura majorității Din declarațiile președintelui reiese că respinge explicit scenariile în care AUR ar deveni sprijin parlamentar pentru un guvern minoritar, inclusiv în ipoteza în care propunerea ar veni din partea PNL sau PSD. Agerpres, care relatează aceeași poziție, notează că Nicușor Dan și-a menținut și decizia de a nu desemna un premier în formule de tip PSD–AUR, PNL–AUR sau un premier PNL susținut în Parlament de AUR. „În situația ipotetică în care PNL sau PSD va veni la mine și vor spune «vrem un guvern minoritar cu susținerea partidului AUR», eu nu voi fi de acord cu asta.” De ce contează: opțiuni mai puține pentru un guvern funcțional În termeni practici, mesajul președintelui funcționează ca un filtru politic pentru negocierile de guvernare: dacă partidele nu pot construi o majoritate fără AUR, varianta unui executiv minoritar „tolerat” de acest partid este, cel puțin la nivel prezidențial, blocată. Ce urmează depinde de configurația parlamentară și de propunerile care vor ajunge la Cotroceni ; în acest moment, președintele indică faptul că nu va valida o soluție care ar face din AUR pivotul susținerii guvernamentale. [...]
