Știri
Știri din categoria Bănci

Raiffeisen Bank România a urcat la 25,44% ponderea finanțărilor sustenabile în creditele către corporații, iar aproape jumătate (49%) din creditele ipotecare noi au mers în 2025 către clădiri cu performanță energetică A sau mai bună, pe fondul extinderii criteriilor ESG (mediu, social, guvernanță) în activitatea de creditare, potrivit Raiffeisen Bank România.
Banca își leagă aceste rezultate de direcția strategică de integrare a sustenabilității în modelul de business, inclusiv prin dezvoltarea finanțărilor sustenabile și prin măsuri de optimizare a operațiunilor interne.
„Suntem în al 17-lea an consecutiv în care comunicăm rezultatele noastre non-financiare și acest lucru spune, în sine, ceva esențial despre felul în Raiffeisen Bank România înțelege transparența și responsabilitatea față de impactul economic, social și de mediu. Pentru noi, sustenabilitatea este parte din modul în care luăm decizii, felul în care lucrăm zilnic, alături de echipe, clienți și parteneri. Contribuim, cu fiecare an, la susținerea unei economii mai reziliente și competitive, prin soluții de planificare financiară și practici care ajută oamenii și companiile să se adapteze unui viitor în continuă schimbare.” — Zdenek Romanek, Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România
În zona corporate, finanțarea sustenabilă a reprezentat 25,44% din totalul finanțărilor acordate clienților corporații, în creștere față de 2024, conform datelor băncii. În retail, 49% dintre creditele ipotecare noi au fost acordate pentru clădiri cu performanță energetică A sau superioară, semnalând o cerere mai mare pentru locuințe eficiente energetic.
Ca element de guvernanță și aliniere la obiective climatice, banca precizează că a elaborat și aprobat o „Politică privind tranziția climatică și de mediu”, care stabilește direcții de acțiune pentru reducerea emisiilor finanțate până în 2030 și alinierea portofoliului la o traiectorie de 1,5°C.
Pe partea operațională, Raiffeisen Bank menționează măsuri de reducere a utilizării resurselor primare și de promovare a economiei circulare, inclusiv prin prelungirea duratei de viață a echipamentelor IT și optimizarea consumului de hârtie.
Un indicator concret: în 2025, peste 99% din materialul utilizat pentru cardurile nou emise a fost PVC reciclat, potrivit băncii.
În 2025, banca a organizat ateliere pe metodologia Climate Fresk pentru aproximativ 140 de participanți, cu accent pe strategia de sustenabilitate și finanțarea sustenabilă. Pentru segmentele Retail și IMM, a fost implementat un training ESG obligatoriu, cu obiectivul de a integra principiile ESG în interacțiunile curente cu clienții.
În comunități, Raiffeisen Bank arată că a acordat granturi totale de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) și mentorat pentru 20 de ONG-uri, prin programul Raiffeisen Comunități, și a continuat educația financiară prin parteneriatul cu Junior Achievement România. Banca mai menționează programele MoonShotX și COMPETITIV, orientate către scalare, tranziție verde, economie circulară și digitalizare.
Raiffeisen Bank România precizează că își publică rezultatele non-financiare pentru al 17-lea an consecutiv și indică disponibilitatea Raportului Anual de Sustenabilitate pentru 2025, în care sunt detaliate aceste direcții.
Recomandate

Raiffeisen Bank România a raportat un profit net de 367 milioane lei în T1 2026 , pe fondul creșterii activelor și al unei baze mai mari de clienți, dar și într-un context de costuri operaționale în urcare, potrivit Profit . Banca arată că, în primul trimestru, a atras cu 50% mai mulți clienți noi persoane fizice decât în aceeași perioadă din 2025. În paralel, numărul celor care s-au înrolat la distanță (digital) a crescut cu 56% față de T1 2025, semnalând o accelerare a fluxurilor de vânzare și onboarding prin canale online. Active în creștere, susținute de creditare și obligațiuni Activele totale au ajuns la aproape 90 miliarde lei, în creștere cu 6% față de primul trimestru din 2025. Evoluția a fost susținută în principal de: creșterea creditării; extinderea portofoliului de obligațiuni. Profitabilitate și presiune pe costuri Profitul net s-a situat la 367 milioane lei în T1 2026. În același timp, cheltuielile operaționale au crescut cu 5% față de T1 2025, un element relevant pentru dinamica profitabilității în restul anului, în condițiile în care ritmul costurilor poate influența capacitatea băncii de a transforma creșterea de volum (clienți, active) în rezultate nete. [...]

Fitch a îmbunătățit ratingul CEC Bank , un semnal de costuri potențial mai mici la finanțare și de încredere mai mare pentru deponenți și creditori , după ce agenția a evaluat mai bine capacitatea băncii de a absorbi pierderi, potrivit Ziarul Financiar . Fitch a ridicat ratingul de emitent pe termen lung (IDR) al CEC Bank de la BB la BB+, cu perspectivă stabilă. În același timp, agenția a atribuit ratinguri pentru depozite: BBB- pe termen lung și F3 pe termen scurt. De ce contează: protecția deponenților și accesul la finanțare Un element-cheie din decizie este că ratingul pentru depozitele pe termen lung este plasat cu două trepte peste ratingul de viabilitate al băncii. Potrivit informațiilor transmise de CEC Bank, acest lucru reflectă evaluarea Fitch privind „nivelul ridicat de protecție a deponenților”, în contextul unei revizuiri de metodologie. Fitch a revizuit ratingurile acordate CEC Bank după publicarea metodologiei actualizate privind ratingurile bancare, la 8 mai 2026. Ce a stat în spatele îmbunătățirii: capital și MREL CEC Bank arată că agenția a luat în calcul poziția solidă de capital și nivelul „semnificativ” al amortizorului MREL (cerința minimă de fonduri proprii și datorii eligibile pentru rezoluție – adică resurse care pot fi folosite pentru absorbția pierderilor într-un scenariu de criză, fără a afecta deponenții). „Prin aceste acţiuni, Fitch recunoaşte poziţia solidă de capital a CEC Bank şi nivelul semnificativ al amortizorului de datorie de rezoluţie (MREL), care asigură o capacitate ridicată de absorbţie a pierderilor şi consolidează rezilienţa băncii în scenarii de stres, susţinând siguranţa deponenţilor şi protecţia creditorilor seniori.” Banca mai susține că poziția de capital îi oferă flexibilitate pentru a continua investițiile în transformare, digitalizare și eficientizare operațională, menținând totodată capacitatea de a absorbi șocuri economice sau de piață. „CEC Bank rămâne angajată în menţinerea unui bilanţ rezilient, protejând depozitele clienţilor săi şi sprijinind economia românească prin finanţare sustenabilă şi crearea de valoare pe termen lung.” Context: profilul băncii CEC Bank este fondată în 1864 și are „cea mai extinsă rețea națională”, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale, conform informațiilor din articol. Banca oferă produse și servicii pentru persoane fizice, IMM-uri și companii mari, prin canale precum unități bancare, rețele de ATM și POS, aplicația de mobile banking (CECapp) și magazinul virtual CEC_IN pentru acces 100% online la produse și servicii bancare. [...]

UniCredit își extinde oferta pentru clienții cu venituri mari printr-un model care mută relația cu banca în aplicație, dar păstrează accesul prioritar în sucursale , odată cu lansarea „ Prime by UniCredit Bank ” în nouă piețe din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, potrivit Ziarul Financiar . Noul model este adresat clienților „affluent” (segmentul cu disponibilități financiare peste medie) și combină servicii digitale cu consultanță umană: un bancher personal dedicat, accesibil direct din aplicație, plus servicii prioritare în agenții și în contact center, conform informațiilor transmise de bancă. Ce primește clientul „Prime” în România În România, pachetul include, potrivit UniCredit, o combinație de servicii și facilități, atât în zona fizică, cât și în cea digitală: bancher personal dedicat și consultanță personalizată, inclusiv în aplicația mobilă UniCredit Bank, în secțiunea „PRIME”; servicii prioritare și oferte exclusive în sucursale și în call center; spațiu dedicat „Prime” în sucursale, pentru intimitate și confort; acces prioritar în agenții și în contact center. Beneficii regionale: ipotecare cu dobânzi preferențiale și acces la cercetare de investiții La nivelul întregii regiuni ECE, clienții Prime ar urma să aibă acces și la produse de investiții, credite ipotecare cu dobânzi preferențiale, protecție pentru călătorii, precum și la cercetări și strategii de investiții furnizate de The Investment Institute by UniCredit. Banca menționează și beneficii de tip „lifestyle”, precum acces în lounge-urile aeroporturilor, evenimente VIP și parteneriate din zona wellness. Privilegiile și beneficiile diferă de la o țară la alta, precizează UniCredit. De ce contează: competiția pe segmentul „affluent” se mută în experiența de servicii Lansarea arată o direcție de piață: băncile încearcă să crească veniturile din segmentele cu potențial mai mare (investiții, credit ipotecar, servicii cu valoare adăugată), printr-o experiență care îmbină interacțiunea digitală cu un „punct unic” de contact uman (bancherul dedicat) și cu timpi de așteptare mai mici în rețea. UniCredit spune că modelul este implementat simultan în România, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cehia, Ungaria, Serbia, Slovacia și Slovenia. [...]

Banca Transilvania spune că miza investigației ROBOR este reputațională, nu amenda , iar o decizie a Consiliului Concurenței este așteptată „probabil la început de luna iunie”, potrivit Ziarul Financiar . Investigația a fost declanșată din oficiu în noiembrie 2022, după ce ROBOR a depășit 8%, iar președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , a declarat la ZF Live că raportul experților instituției este finalizat, a fost transmis băncilor și a fost „muncit și validat cu Comisia Europeană”. Dosarul vizează zece instituții de credit care participă la formarea ROBOR. De ce contează: risc de reglementare și cost reputațional pentru o bancă listată Banca Transilvania (TLV) afirmă că „impactul reputațional al acuzațiilor depășește cu mult orice sancțiune financiară” și că obiectivul său este să demonstreze autorității de concurență – și, dacă va fi cazul, „altor autorități sau instanțe” – că acuzațiile „nu sunt reale” și nu reflectă modul în care funcționează piața financiară. În răspunsurile transmise publicației, banca leagă reputația sistemului bancar de percepția investitorilor asupra României și de stabilitatea financiară, argumentând că sectorul este reglementat și supravegheat de Banca Națională a României (BNR) și că, în criza precedentă, statul nu a fost nevoit să intervină pentru salvarea unei bănci. Argumentul economic al băncii: ROBOR mai mare ar aduce costuri pe „întregul portofoliu de resurse” BT susține că, din perspectiva stimulentelor economice, băncile ar avea „mult mai mult de pierdut decât de câștigat” din creșterea ROBOR. În cazul Băncii Transilvania, creditele legate de ROBOR ar reprezenta „doar 13% din totalul activelor”, ceea ce ar însemna că venituri suplimentare ar apărea pe o parte limitată din portofoliu, în timp ce costurile cu resursele atrase ar crește pe întreg portofoliul. Banca mai afirmă că, la BT, ROBOR se actualizează pentru contractele de credit la sfârșitul trimestrului, nu imediat, ceea ce ar crea un decalaj între creșterea costurilor și ajustarea veniturilor. Fixing supravegheat de BNR și comparația cu LIBOR Banca precizează că nu poate comenta raportul preliminar primit, deoarece este confidențial, și spune că se va raporta doar la informațiile publice. În acest cadru, BT contestă ideea că participarea la un „fixing” (mecanism de stabilire a unei cotații de referință) organizat și supravegheat de BNR ar putea fi calificată drept practică anticoncurențială. În același timp, banca susține că paralela cu scandalul LIBOR „nu este corectă”, argumentând că, spre deosebire de LIBOR, ROBOR ar fi calculat transparent, reglementat și „supervizat” de banca centrală. Ce urmează: fără provizioane și fără negociere, dar cu opțiuni de contestare Banca afirmă că nu a constituit provizioane pentru riscul unei sancțiuni, invocând faptul că dosarul este într-o etapă preliminară și că se așteaptă ca acuzațiile să fie retrase. Dacă nu se va întâmpla, BT indică existența „multiplelor căi juridice” de contestare. Pe tema unei eventuale înțelegeri cu autoritatea de concurență pentru reducerea sancțiunii, poziția băncii este fermă: „În niciun caz. Nu putem să negociem despre acuzații care nu sunt reale.” [...]

BRD își aliniază voluntar politica de personal la standardul sectorial , după ce a cerut aderarea la Contractul Colectiv de Muncă (CCM) negociat la nivelul sectorului bancar , care introduce inclusiv un salariu minim brut de 5.000 lei pe lună, respectiv 5.500 lei din 1 mai 2027, potrivit Ziarul Financiar . Contractul, încheiat recent între Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și federațiile sindicale reprezentative FSIF și FSAB, este semnat pentru o perioadă de doi ani și se aplică atât băncilor membre CPBR, cât și altor bănci care aleg să adere. BRD a participat la negocieri în calitate de invitat, iar după semnarea documentului a transmis părților semnatare solicitarea oficială de aderare. Decizia permite aplicarea prevederilor CCM la nivel de sector și în cadrul BRD, banca indicând că astfel se asigură continuitatea beneficiilor negociate pentru angajați. Ce prevede CCM la nivel de sector Conform CCM 2026–2028, salariul minim brut este stabilit la: 5.000 lei pe lună 5.500 lei din 1 mai 2027 Totodată, contractul introduce o grilă de salarii compensatorii corelată cu vechimea în companie: 1–3 ani: 1 salariu 3–5 ani: 2 salarii 5–10 ani: 3 salarii 10–15 ani: 5 salarii peste 15 ani: 6 salarii Context operațional BRD operează o rețea de 334 de unități și avea active totale de 97,9 miliarde lei la final de martie 2026, conform aceleiași surse. [...]

Commerzbank pregătește eliminarea a 3.000 de posturi pentru a-și crește profitabilitatea și a-și întări poziția de bancă independentă , pe fondul tentativei UniCredit de a prelua grupul german, potrivit Wall-Street . Miza depășește un simplu program de eficientizare: restructurarea este parte din strategia Commerzbank de a convinge investitorii că poate livra rezultate mai bune fără a intra sub controlul băncii italiene. Restructurare cu obiective financiare mai ambițioase Commerzbank a anunțat că măsura vizează atingerea unor ținte de profit mai ridicate, într-un moment în care UniCredit a lansat oficial, la începutul săptămânii, o ofertă de preluare evaluată la aproximativ 37 miliarde euro. Banca germană estimează costuri de restructurare de aproximativ 450 milioane euro (aprox. 2,25 miliarde lei) pentru noul program și, în același timp, și-a îmbunătățit obiectivele financiare pentru 2028: venituri de 15 miliarde euro (față de 14,2 miliarde euro anterior); profit de 4,6 miliarde euro (față de 4,2 miliarde euro anterior). Instituția a raportat și un profit net trimestrial în creștere cu 9,4%, peste așteptările analiștilor, conform informațiilor preluate de Reuters. Al treilea val de concedieri în câțiva ani Cele 3.000 de concedieri reprezintă al treilea val de reduceri de personal din ultimii ani. Commerzbank a eliminat deja aproximativ 10.000 de posturi la începutul deceniului și a anunțat anul trecut alte 3.900 de concedieri. În paralel, CEO-ul UniCredit, Andrea Orcel , a prezentat în aprilie propriul plan de restructurare pentru Commerzbank, care ar include economii de costuri de 1,3 miliarde euro și eliminarea a 7.000 de locuri de muncă. Opoziție politică în Germania și presiune pe acționariat UniCredit deține în prezent puțin sub 30% din Commerzbank și susține că banca germană nu își valorifică întregul potențial, argumentând că Europa are nevoie de instituții financiare mai mari într-un context geopolitic mai instabil. Tentativa de preluare se lovește însă de o opoziție puternică în Germania. Cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania respinge preluările „ostile și agresive” din sectorul bancar. „Nu aşa tratezi instituţii precum o bancă în Germania, în speţă Commerzbank. Aşa se distruge încrederea, nu se construieşte.” Statul german deține încă aproximativ 12% din Commerzbank, participație rămasă după salvarea băncii în timpul crizei financiare globale, iar în spațiul public apar solicitări ca Berlinul să își majoreze participația pentru a bloca avansul UniCredit. [...]