Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Președintele Nicușor Dan a retrimis la Parlament legea care acordă facilități fiscale pentru „participarea la profit”, invocând un impact bugetar negativ neacoperit și riscul de incoerențe între Codul fiscal și legislația muncii, potrivit Economedia.
Proiectul inițiat de AUR, adoptat în luna mai, ar permite companiilor să acorde angajaților sume de până la 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent, sub forma participării la profit. În varianta votată, aceste sume ar fi integral deductibile pentru firme și ar fi exceptate de la contribuțiile sociale obligatorii (CAS și CASS) pentru salariați, urmând să fie taxate doar cu impozitul pe venit de 10%. O modificare introdusă în Parlament exclude companiile de stat de la aplicarea facilităților.
În cererea de reexaminare, Președinția susține că legea ar genera un impact bugetar negativ „semnificativ”, fără să fie însoțit de măsuri compensatorii, într-un context în care România se află sub presiunea unui deficit ridicat și a unor măsuri recente de consolidare fiscală (inclusiv creșteri de taxe, înghețări de salarii în sectorul public și limitări ale cheltuielilor).
Argumentația indică o dublă reducere a veniturilor publice:
Un punct central este schimbarea regimului juridic al sumelor acordate. În prezent, acestea sunt tratate ca venituri asimilate salariilor, supuse contribuțiilor sociale și impozitului pe venit. Noua lege le redefinește ca „venituri din alte surse”, ceea ce le-ar scoate din baza CAS și CASS și le-ar plasa într-un regim fiscal mai favorabil.
Președinția avertizează însă că reclasificarea nu este corelată cu legislația muncii și cu alte ramuri de drept, ceea ce ar putea duce la situații în care același venit să fie tratat diferit, în funcție de cadrul legal aplicat. În sesizare este menționat că această dualitate ar putea afecta inclusiv executarea silită, poprirea și ierarhia creanțelor în insolvență, în funcție de calificarea dată de instanțe.
Președinția mai invocă absența unei fișe financiare care să evalueze impactul bugetar pe termen mediu, susținând că adoptarea fără fundamentare financiară contravine obligațiilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară și principiilor constituționale legate de stabilirea sursei de finanțare. În lipsa evaluării, nu ar exista o analiză a efectului cumulat asupra bugetului general consolidat, inclusiv asupra bugetelor de pensii și sănătate.
Separat, este semnalat efectul direct asupra contribuțiilor sociale: prin reducerea bazei CAS și CASS, scad veniturile la bugetele de asigurări sociale și, în același timp, contribuția viitoare la drepturile de pensie ale beneficiarilor, ceea ce poate amplifica presiunea asupra bugetului de stat dacă apar deficite în sistemul public de pensii.
În cererea de reexaminare este criticat și potențialul tratament inegal: doi salariați aflați în situații similare pot avea sarcini fiscale diferite în funcție de cum este structurat venitul (bonus obișnuit, taxat cu contribuții sociale, versus participare la profit, exceptată de la acestea). Președinția indică lipsa unei justificări obiective și explicite în textul legii pentru această diferențiere.
Guvernul, potrivit aceleiași surse, nu a susținut adoptarea inițiativei și a menționat într-un punct de vedere că aplicarea prevederilor ar avea impact negativ asupra veniturilor bugetare.
Legea se întoarce acum în Parlament, unde legislativul poate să o modifice, să o mențină în forma inițială sau să integreze observațiile transmise de Președinție.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a promulgat două legi care activează intervenția statului în piața carburanților și prelungesc TVA-ul redus la locuințe , măsuri cu efect direct asupra costurilor din economie și asupra tranzacțiilor imobiliare, potrivit Ziarul Financiar . Șeful statului a prezentat decizia ca răspuns la scumpirea carburanților pe fondul tensiunilor geopolitice și al instabilității pieței internaționale a petrolului. Într-o postare pe rețelele de socializare, președintele a spus că a semnat decretele de promulgare pentru „două acte normative importante pentru stabilitatea economică a țării și protejarea veniturilor românilor”: legea privind declararea situației de criză pe piața produselor petroliere și legea care prelungește termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA la achiziția locuințelor. Carburanți: statul își extinde instrumentele de control în criză Președintele a argumentat că scumpirile accelerate ale carburanților se transmit „în costuri crescute în lanț” pentru populație și companii, cu efecte asupra puterii de cumpărare și competitivității. În acest context, legea privind piața petrolieră introduce un set de măsuri pentru reducerea efectelor unei crize, între care: declararea stării de criză pe piața petrolieră; reducerea accizei la motorină; plafonarea adaosului comercial ; interzicerea temporară a exporturilor de motorină fără avizul prealabil al Ministerului Energiei, pentru „securizarea prioritară a consumului intern”; introducerea unei contribuții de solidaritate pentru marile companii petroliere. Locuințe: TVA de 9% rămâne disponibil până la 30 septembrie, cu o excepție pentru precontracte A doua lege promulgată prelungește până la 30 septembrie termenul pentru achiziționarea locuințelor cu TVA redus de 9%, potrivit mesajului președintelui. Totodată, actul normativ „elimină costurile suplimentare” pentru cumpărătorii afectați de atacul cibernetic de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) . Președintele a mai precizat că persoanele care au semnat precontracte de cumpărare până la 31 iulie 2025 vor putea finaliza tranzacțiile fără aplicarea cotei majorate de TVA până la finalul lunii septembrie. [...]
ANAF vrea să înăsprească filtrul pentru rambursările de TVA , prin actualizarea situațiilor în care o firmă este încadrată la „risc de rambursare necuvenită”, ceea ce poate duce la verificări suplimentare și întârzieri la returnarea banilor, potrivit HotNews . Miza pentru companii este una operațională și de cash-flow: deconturile de TVA cu sume negative și opțiune de rambursare sunt soluționate după o procedură care include o evaluare de risc, iar extinderea/actualizarea criteriilor poate crește numărul de cazuri care intră la control sau la verificări înainte de rambursare. Ce schimbă ANAF, pe scurt ANAF a pregătit un proiect de ordin care actualizează procedura de soluționare a deconturilor de TVA în situația în care rezultă sume negative cu opțiune de rambursare. În acest cadru, instituția introduce „noi situații” în care firmele sunt considerate cu risc de rambursare necuvenită. Articolul nu detaliază lista completă a acestor situații; informația disponibilă se limitează la existența proiectului și la scopul lui declarat. Context și ce ar trebui să urmărească firmele Pentru contribuabili, un astfel de ordin contează deoarece poate influența: timpul de soluționare a cererilor de rambursare; probabilitatea de a fi selectați la verificări înainte de returnarea TVA; planificarea lichidităților , mai ales pentru firmele care recuperează frecvent TVA. Detalii suplimentare despre proiect sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de StartupCafe.ro, disponibil aici: StartupCafe.ro . [...]
Modificările de TVA la produsele cu zahăr adăugat riscă să creeze aplicări neunitare în HoReCa , pe fondul unei dileme practice reapărute în rândul antreprenorilor: ce cotă se aplică prăjiturilor cu conținut ridicat de zahăr adăugat, în funcție de modul de consum, potrivit HotNews . Întrebarea a fost readusă în discuție de cazul unei cofetării și vizează situații uzuale: aceeași prăjitură, dar consumată în locație sau luată la pachet. În acest context, antreprenorii se întreabă dacă trebuie aplicată cota redusă de TVA de 11% sau cota standard de 21%. Din informațiile prezentate, miza este una de conformare fiscală și de risc operațional: fără o încadrare percepută ca fiind limpede în practică, pot apărea interpretări diferite între firme, cu efect direct asupra prețurilor finale și asupra modului de fiscalizare a vânzărilor. Pentru detalii suplimentare, materialul trimite la StartupCafe . Fotografia din articol este creditată „Baloon111 | Dreamstime.com ”. [...]
ANAF a actualizat la 30 iunie 2026 radiografia restanțelor fiscale ale companiilor , publicând atât „ lista neagră ” a firmelor cu obligații fiscale neachitate la termen, cât și „lista albă” a contribuabililor persoane juridice fără datorii la stat, potrivit HotNews . Publicarea acestor liste contează în primul rând prin efectul de transparență și presiune reputațională asupra companiilor, într-un context în care disciplina la plată rămâne un subiect sensibil pentru colectarea veniturilor bugetare. ANAF precizează că listele reflectă situația obligațiilor fiscale la data de 30 iunie 2026 și vizează persoane juridice . Ce a publicat ANAF „Lista neagră” : firme care „nu și-au plătit la timp toate obligațiile fiscale”. „Lista albă” : contribuabili persoane juridice fără datorii la stat . Pentru detalii suplimentare, materialul integral este disponibil și pe StartupCafe.ro , conform trimiterii din articol: StartupCafe.ro . [...]
ANAF pregătește o nouă procedură de stabilire din oficiu a TVA pentru firmele care nu depun decontul D300 , ceea ce poate schimba modul în care sunt calculate și impuse obligațiile fiscale în astfel de cazuri, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și conformare: atunci când o persoană impozabilă nu depune decontul de TVA (formularul 300/D300), ANAF poate stabili din oficiu TVA datorată, iar procedura după care se face acest lucru urmează să fie actualizată. Ce schimbă ANAF, pe scurt Conform informațiilor prezentate, ANAF a pregătit: o nouă procedură privind stabilirea din oficiu a TVA datorate de persoanele impozabile care nu au depus decontul de TVA (D300); modelul și conținutul unor formulare folosite în acest proces. Contextul informației și limitele datelor disponibile Materialul citat de HotNews trimite la StartupCafe.ro , însă, în fragmentul disponibil, nu apar detalii despre conținutul concret al noii proceduri (de exemplu, criterii de calcul, termene, praguri sau pași operaționali). În lipsa acestor elemente, impactul exact asupra companiilor nu poate fi cuantificat din informația furnizată. [...]
ANAF a stabilit impozite suplimentare de peste 81 milioane euro (aprox. 405 milioane lei) pentru venituri nejustificate ale unor persoane fizice , după ce a emis 467 de decizii de impunere în urma controalelor derulate în ultimul an și jumătate, potrivit HotNews . Datele au fost transmise de ANAF la solicitarea StartupCafe.ro și arată aplicarea cotei de 70% asupra veniturilor pentru care „sursa nu a putut fi identificată”, în cadrul verificărilor la persoane fizice. Miza economică este dublă: pe de o parte, sumele stabilite la plată indică o intensificare a controalelor pe zona veniturilor fără justificare; pe de altă parte, nivelul cotei (70%) face ca riscul fiscal pentru contribuabilii vizați să fie semnificativ atunci când nu pot documenta proveniența banilor. [...]
