Președintele Nicușor Dan retrimite Parlamentului legea AUR despre participarea angajaților la profit - Președinția invocă impact bugetar neacoperit și riscuri de incoerență fiscală

Președintele Nicușor Dan a retrimis la Parlament legea care acordă facilități fiscale pentru „participarea la profit”, invocând un impact bugetar negativ neacoperit și riscul de incoerențe între Codul fiscal și legislația muncii , potrivit Economedia . Proiectul inițiat de AUR, adoptat în luna mai, ar permite companiilor să acorde angajaților sume de până la 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent, sub forma participării la profit. În varianta votată, aceste sume ar fi integral deductibile pentru firme și ar fi exceptate de la contribuțiile sociale obligatorii ( CAS și CASS ) pentru salariați, urmând să fie taxate doar cu impozitul pe venit de 10%. O modificare introdusă în Parlament exclude companiile de stat de la aplicarea facilităților. Miza fiscală: venituri mai mici la buget, fără măsuri de compensare În cererea de reexaminare, Președinția susține că legea ar genera un impact bugetar negativ „semnificativ”, fără să fie însoțit de măsuri compensatorii, într-un context în care România se află sub presiunea unui deficit ridicat și a unor măsuri recente de consolidare fiscală (inclusiv creșteri de taxe, înghețări de salarii în sectorul public și limitări ale cheltuielilor). Argumentația indică o dublă reducere a veniturilor publice: diminuarea bazei impozabile a profitului companiilor, prin deductibilitatea extinsă a sumelor acordate; scoaterea acestor sume din baza de calcul a CAS și CASS, prin exceptarea de la contribuțiile sociale. „Reîncadrare” cu risc de interpretări divergente în practică Un punct central este schimbarea regimului juridic al sumelor acordate. În prezent, acestea sunt tratate ca venituri asimilate salariilor, supuse contribuțiilor sociale și impozitului pe venit. Noua lege le redefinește ca „venituri din alte surse”, ceea ce le-ar scoate din baza CAS și CASS și le-ar plasa într-un regim fiscal mai favorabil. Președinția avertizează însă că reclasificarea nu este corelată cu legislația muncii și cu alte ramuri de drept, ceea ce ar putea duce la situații în care același venit să fie tratat diferit, în funcție de cadrul legal aplicat. În sesizare este menționat că această dualitate ar putea afecta inclusiv executarea silită, poprirea și ierarhia creanțelor în insolvență, în funcție de calificarea dată de instanțe. Lipsa fișei financiare și presiunea pe bugetele de pensii și sănătate Președinția mai invocă absența unei fișe financiare care să evalueze impactul bugetar pe termen mediu, susținând că adoptarea fără fundamentare financiară contravine obligațiilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară și principiilor constituționale legate de stabilirea sursei de finanțare. În lipsa evaluării, nu ar exista o analiză a efectului cumulat asupra bugetului general consolidat, inclusiv asupra bugetelor de pensii și sănătate. Separat, este semnalat efectul direct asupra contribuțiilor sociale: prin reducerea bazei CAS și CASS, scad veniturile la bugetele de asigurări sociale și, în același timp, contribuția viitoare la drepturile de pensie ale beneficiarilor, ceea ce poate amplifica presiunea asupra bugetului de stat dacă apar deficite în sistemul public de pensii. Tratament fiscal diferențiat: bonus sau „participare la profit” În cererea de reexaminare este criticat și potențialul tratament inegal: doi salariați aflați în situații similare pot avea sarcini fiscale diferite în funcție de cum este structurat venitul (bonus obișnuit, taxat cu contribuții sociale, versus participare la profit, exceptată de la acestea). Președinția indică lipsa unei justificări obiective și explicite în textul legii pentru această diferențiere. Guvernul, potrivit aceleiași surse, nu a susținut adoptarea inițiativei și a menționat într-un punct de vedere că aplicarea prevederilor ar avea impact negativ asupra veniturilor bugetare. Legea se întoarce acum în Parlament, unde legislativul poate să o modifice, să o mențină în forma inițială sau să integreze observațiile transmise de Președinție. [...]