Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Președintele Nicușor Dan a promulgat două legi care activează intervenția statului în piața carburanților și prelungesc TVA-ul redus la locuințe, măsuri cu efect direct asupra costurilor din economie și asupra tranzacțiilor imobiliare, potrivit Ziarul Financiar. Șeful statului a prezentat decizia ca răspuns la scumpirea carburanților pe fondul tensiunilor geopolitice și al instabilității pieței internaționale a petrolului.
Într-o postare pe rețelele de socializare, președintele a spus că a semnat decretele de promulgare pentru „două acte normative importante pentru stabilitatea economică a țării și protejarea veniturilor românilor”: legea privind declararea situației de criză pe piața produselor petroliere și legea care prelungește termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA la achiziția locuințelor.
Președintele a argumentat că scumpirile accelerate ale carburanților se transmit „în costuri crescute în lanț” pentru populație și companii, cu efecte asupra puterii de cumpărare și competitivității. În acest context, legea privind piața petrolieră introduce un set de măsuri pentru reducerea efectelor unei crize, între care:
A doua lege promulgată prelungește până la 30 septembrie termenul pentru achiziționarea locuințelor cu TVA redus de 9%, potrivit mesajului președintelui. Totodată, actul normativ „elimină costurile suplimentare” pentru cumpărătorii afectați de atacul cibernetic de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Președintele a mai precizat că persoanele care au semnat precontracte de cumpărare până la 31 iulie 2025 vor putea finaliza tranzacțiile fără aplicarea cotei majorate de TVA până la finalul lunii septembrie.
Recomandate
Reducerea TVA la carburanți la 19% și tăierea accizei la motorina standard sunt în centrul unei inițiative legislative depuse în Parlament de fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan , care susține că pachetul ar putea coborî prețurile la pompă, potrivit Mediafax . Ivan afirmă că scumpirea carburanților apasă atât pe consumatori, cât și pe economie, în timp ce statul încasează mai mult din taxele colectate la pompă. În mesajul public, el a legat direct nivelul prețurilor de nivelul veniturilor bugetare, argumentând că „prețuri mai mari” înseamnă „venituri mai mari la buget”. Ce prevede pachetul propus și de ce contează fiscal Proiectul descris de Ivan include mai multe intervenții fiscale și de piață, cu impact direct asupra prețului final: reducerea TVA la carburanți de la 21% la 19%; acciză redusă la motorina standard; reinstituirea „situației de criză pe piață” (formulare folosită de inițiator); plafonarea adaosului comercial pe întreg lanțul valoric; exportul de motorină permis doar cu acordul ministerului de resort. Din perspectiva fiscalității, miza este dublă: pe de o parte, reducerea TVA și a accizei ar diminua încasările unitare ale statului din fiecare litru vândut; pe de altă parte, inițiatorul susține că efectul urmărit este ieftinirea la pompă, cu potențiale efecte în lanț în economie (costuri de transport și distribuție). Calendar politic: când ar putea intra la vot Bogdan Ivan a cerut parlamentarilor să susțină proiectul în viitoarea sesiune extraordinară și a solicitat ca dezbaterea să nu fie transformată într-o confruntare politică. „Nu folosiți această inițiativă pentru răfuieli politice sau ideologice. Am mare încredere că, în absența unui ordin de partid, 99% dintre parlamentari ar vota pentru reducerea prețului carburanților în această formă”, a transmis Ivan. În acest moment, informațiile disponibile se limitează la anunțul depunerii inițiativei și la elementele enumerate de inițiator; articolul nu oferă detalii despre calendarul procedural exact, avize sau un impact bugetar estimat. [...]
ANAF pregătește o nouă procedură de stabilire din oficiu a TVA pentru firmele care nu depun decontul D300 , ceea ce poate schimba modul în care sunt calculate și impuse obligațiile fiscale în astfel de cazuri, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și conformare: atunci când o persoană impozabilă nu depune decontul de TVA (formularul 300/D300), ANAF poate stabili din oficiu TVA datorată, iar procedura după care se face acest lucru urmează să fie actualizată. Ce schimbă ANAF, pe scurt Conform informațiilor prezentate, ANAF a pregătit: o nouă procedură privind stabilirea din oficiu a TVA datorate de persoanele impozabile care nu au depus decontul de TVA (D300); modelul și conținutul unor formulare folosite în acest proces. Contextul informației și limitele datelor disponibile Materialul citat de HotNews trimite la StartupCafe.ro , însă, în fragmentul disponibil, nu apar detalii despre conținutul concret al noii proceduri (de exemplu, criterii de calcul, termene, praguri sau pași operaționali). În lipsa acestor elemente, impactul exact asupra companiilor nu poate fi cuantificat din informația furnizată. [...]
ANAF a stabilit impozite suplimentare de peste 81 milioane euro (aprox. 405 milioane lei) pentru venituri nejustificate ale unor persoane fizice , după ce a emis 467 de decizii de impunere în urma controalelor derulate în ultimul an și jumătate, potrivit HotNews . Datele au fost transmise de ANAF la solicitarea StartupCafe.ro și arată aplicarea cotei de 70% asupra veniturilor pentru care „sursa nu a putut fi identificată”, în cadrul verificărilor la persoane fizice. Miza economică este dublă: pe de o parte, sumele stabilite la plată indică o intensificare a controalelor pe zona veniturilor fără justificare; pe de altă parte, nivelul cotei (70%) face ca riscul fiscal pentru contribuabilii vizați să fie semnificativ atunci când nu pot documenta proveniența banilor. [...]
IMM România avertizează că premierea inspectorilor după sumele colectate poate amplifica presiunea controalelor asupra firmelor , în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Economica . Organizația patronală respinge o propunere legislativă care ar introduce un mecanism de recompensare financiară pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române în funcție de veniturile colectate. IMM România susține că proiectul ar transforma îndeplinirea atribuțiilor din fișa postului într-un motiv de „stimulente” suplimentare, deși angajații sunt deja remunerați pentru aceste sarcini. În plus, organizația consideră că abordarea intră în contradicție cu principiile noii legi a salarizării unitare în sectorul public, care ar urmări eliminarea sporurilor, conform comunicatului citat de Agerpres. Praguri mai mici și reguli neclare, risc de stimulare a controalelor „cu scop predominant fiscal” Un punct central al criticii vizează pragul de la care s-ar acorda stimulentele: proiectul ar propune acordarea lor din sumele efectiv încasate care depășesc un milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , în condițiile în care pragul menționat ca fiind „în prezent” este de zece milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) . IMM România avertizează că nu este clar dacă pragul de un milion de euro se aplică pe întreg anul sau pentru o singură activitate de control. Organizația mai arată că, deși în expunerea de motive se invocă jalonul 197 din PNRR, acesta „nu prevede” reducerea pragului de la zece milioane de euro la un milion de euro pentru acordarea recompenselor financiare. Cine ar putea primi stimulente: „și o singură zi” de activitate IMM România critică și formularea privind perioada de activitate necesară pentru a beneficia de stimulente. Din redactarea proiectului, organizația înțelege că ar putea avea dreptul la stimulente orice persoană care a lucrat chiar și o singură zi în ANAF sau la Autoritatea Vamală Română, întrucât articolul citat prevede că beneficiază „personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active” pe parcursul anului calendaristic anterior. În același timp, organizația consideră că situațiile în care stimulentele nu s-ar acorda sunt „pur teoretice”, deoarece ar trebui îndeplinite cumulativ patru condiții (de la neatingerea indicatorilor-cheie până la abuzuri de etică și integritate), despre care afirmă că ar fi practic imposibil să se regăsească simultan. Efecte anticipate pentru companii, cu impact mai mare asupra IMM-urilor Potrivit președintelui IMM România, Florin Jianu, reducerea pragului ar face ca „ceea ce azi este normal, de mâine devine excepțional”, în sensul extinderii masive a situațiilor în care s-ar acorda recompense. El susține că proiectul ar indica „o scădere a eficacității” instituțiilor de control, iar performanța nu ar trebui măsurată strict în amenzi, ci și în combaterea concurenței neloiale, a firmelor fantomă și a evaziunii fiscale. IMM România enumeră mai multe consecințe ale condiționării stimulentelor de valoarea sumelor colectate din amenzi, între care: creșterea presiunii asupra contribuabililor; stimularea controalelor cu scop predominant fiscal; afectarea relației de colaborare dintre autorități și contribuabili; impact disproporționat asupra IMM-urilor, care au resurse limitate pentru gestionarea controalelor și litigiilor, iar intensificarea controalelor le poate afecta lichiditatea și activitatea. [...]
Interzicerea totală a jocurilor de noroc ar putea tăia cel puțin 5 miliarde lei din veniturile bugetare , prin dispariția taxelor specifice industriei, avertizează analistul financiar Iancu Guda , într-o analiză citată de Agerpres . În scenariul unei interdicții „pe orice canal”, statul ar recupera doar componenta de „impact economic” (aprox. 1,6 miliarde lei), în timp ce taxele dedicate sectorului ar dispărea. Miza fiscală: 6,6 miliarde lei impact total, cu o componentă greu de înlocuit Potrivit calculelor prezentate, impactul fiscal total al industriei jocurilor de noroc ar ajunge la aproape 6,6 miliarde lei, împărțit astfel: aproximativ 5 miliarde lei din taxe specifice (autorizare, licențiere, taxe pentru online sau aparate tip slot-machine, contribuția pentru joc responsabil, impozit reținut la sursă pe câștiguri); aproximativ 1,6 miliarde lei din amprenta economică (impozit pe profit și contribuții salariale). Guda susține că, în cazul unei interdicții complete, banii cheltuiți de jucători s-ar redistribui către alte sectoare, însă statul ar putea recupera doar partea de 1,6 miliarde lei, nu și taxele specifice, ceea ce ar duce la o pierdere bugetară de „cel puțin 5 miliarde lei”. De ce contează pentru fiscalitate: sectorul are o „conversie” fiscală peste media economiei Analiza indică o diferență semnificativă între cât se colectează, în medie, din economie și cât se colectează din jocurile de noroc. Conform lui Guda, „conversia” impactului fiscal ca procent din cifra de afaceri este de 37% în industria jocurilor de noroc (6,6 miliarde lei raportat la 17,7 miliarde lei), față de o medie de 19% la nivel național. În termeni simpli, argumentul este că sectorul aduce la buget, raportat la venituri, aproximativ dublu față de media economiei, ceea ce face dificilă compensarea rapidă a pierderii prin alte activități. Context: creștere accelerată a veniturilor industriei și a bazei de taxare Guda notează că salariul mediu net a crescut cu 320% în ultimii 18 ani, de la 1.309 lei (2008) la 5.551 lei (2025) , iar veniturile raportate de industria jocurilor de noroc (CAEN 9200) au urcat cu 580% , de la 2,6 miliarde lei (2008) la 17,7 miliarde lei (2025) . În același timp, analiza susține că asocierea directă între sărăcie și participarea la jocuri de noroc este „înșelătoare” și că fenomenul ține și de variabile sociale, educaționale și comportamentale, nu doar economice. Riscul de piață neagră: presiune pe colectare și pe controlul fiscal Pe lângă efectul direct asupra veniturilor bugetare, Guda avertizează că interzicerea sălilor de jocuri poate împinge o parte importantă a cererii către zona ilegală, în special online, „nelegitimă” și nefiscalizată, unde protecțiile pentru minori și persoane vulnerabile sunt mai greu de aplicat. În sprijinul acestui argument, el invocă date potrivit cărora peste 6.000 de operatori ilegali de jocuri de noroc online ar viza activ consumatorii din UE, iar statele UE ar fi pierdut aproape 23 de miliarde de euro în taxe din cauza scurgerii sumelor către piața neagră. Ce urmează, în logica analizei: accent pe reglementare și separarea legal/ilegal Concluzia lui Guda este că o interdicție, ca măsură unică, creează așteptarea rezolvării dependenței, dar nu rezolvă problema „pe fond” și poate produce efecte adverse: migrarea către zone ilegale și pierderi fiscale. În schimb, el indică drept prioritate întărirea capacității de a delimita și controla zona legală față de cea ilegală și de a reglementa „clar, eficient și echilibrat”. [...]
ANAF a extins o anchetă de fraudă fiscală și a identificat un nou prejudiciu de peste 2,1 milioane de lei , într-un dosar în care inspectorii antifraudă au găsit și transferuri între firme de peste 32 de milioane de lei, respectiv obligații fiscale neachitate de peste 13 milioane de lei, potrivit Adevărul . Cazul ridică o problemă de reglementare și conformare: folosirea fluxurilor financiare intragrup pentru a ocoli plata la timp a taxelor, în special a celor aferente salariilor. Transferuri intragrup în timp ce datoriile la stat se acumulau Investigația este o continuare a verificărilor demarate în noiembrie 2025, când ANAF anunța destructurarea unui mecanism care ar fi produs un prejudiciu estimat la peste 55 de milioane de lei, conform unui comunicat ANAF . În etapa curentă, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a stabilit că mai multe societăți afiliate, controlate de același reprezentant legal, au acordat împrumuturi intercompanie de peste 32 de milioane de lei, în condițiile în care firmele aveau capitaluri proprii negative și datorii importante la bugetul de stat. „Entitățile verificate dispuneau de lichiditățile necesare achitării debitelor fiscale restante, însă reprezentantul legal a optat pentru decapitalizarea surselor proprii, prioritizând interesele personale.” Peste 13 milioane de lei din taxe salariale declarate, dar neachitate Inspectorii au constatat că firmele au declarat obligațiile fiscale aferente salariilor (impozitul pe venit și contribuțiile sociale), însă nu le-au achitat în termenul legal. Valoarea totală a restanțelor depășește 13 milioane de lei. În paralel, potrivit ANAF, în timp ce sume mari circulau între companiile din grup, taxele datorate statului pentru plata salariilor au rămas neachitate (context menționat în materialul sursă, cu trimitere la un articol separat despre acest tip de obligații). Facturi fictive și deduceri nelegale de TVA Anchetatorii au identificat și un „circuit documentar fictiv”, prin care ar fi fost înregistrate bunuri fără legătură cu activitatea firmelor, trecute ca „bunuri consumabile”. Mecanismul ar fi fost folosit pentru diminuarea artificială a profitului impozabil și pentru deducerea ilegală a TVA, cu un prejudiciu estimat la peste 1,2 milioane de lei. Separat, societățile ar fi emis facturi de avans pentru livrări viitoare de bunuri și echipamente care, potrivit inspectorilor, nu au avut loc și nu au fost susținute de documente justificative. Prin aceste operațiuni, firmele ar fi obținut deduceri nelegale de TVA de peste 900.000 de lei. Dosarul a ajuns la organele de urmărire penală Pe baza concluziilor, inspectorii antifraudă au sesizat organele de urmărire penală. ANAF spune că investigațiile continuă și vizează atât alte persoane fizice și juridice implicate, cât și activitățile economice derulate de acestea în alte domenii, cu obiectivul de a identifica întregul circuit financiar și toate persoanele implicate. [...]
