Știri
Știri din categoria Fiscalitate
ANAF are blocată recuperarea a 2,3 miliarde de lei din datorii deoarece circa 80.000 de firme nu mai au conturi bancare, ceea ce face imposibilă aplicarea popririlor, potrivit Adevărul. Informația a fost prezentată marți de președintele ANAF, Adrian Nica, la un eveniment dedicat fiscalității.
Suma vizează datorii la bugetul de stat acumulate de societăți care au avut cont bancar, dar care „nu mai au cont bancar în prezent”, astfel încât instrumentul standard de executare – poprirea – nu mai poate fi folosit.
„O să vă dau o cifră: 2,3 miliarde lei datorii la bugetul de stat pe care societăți comerciale care au avut cont bancar nu le plătesc, deoarece nu mai au cont bancar în prezent şi nu pot avea popriri. În jur de 80.000.”
Mesajul ANAF indică o vulnerabilitate de funcționare a colectării: în absența unui cont bancar, recuperarea datoriilor devine mult mai dificilă, iar instituția rămâne fără una dintre cele mai eficiente pârghii de executare.
În același context, șeful ANAF a spus că instituția încearcă să-și „cunoască contribuabilii” și să îi segmenteze în funcție de comportament, pentru a evita tratamente identice între contribuabilii corecți și cei cu risc.
Adrian Nica a afirmat că, în urma unei analize de risc centralizate realizate în această lună, ANAF a identificat până acum aproximativ 12.000 de contribuabili cu „profil de risc foarte ridicat”. El a precizat că acest lucru nu înseamnă declanșarea imediată a măsurilor de executare, ci o etapă de verificare în teren a rezultatelor generate de analiză.
Totodată, Nica a susținut că există contribuabili care își construiesc de la început „scheme de fraudă” și a oferit un exemplu de indicatori de „pre-insolvență”, precum lipsa activelor pe firmă, combinată cu eșalonări la plată și o profitabilitate mult peste media domeniului în relația cu statul.
Șeful ANAF a legat îmbunătățirea capacității de analiză de digitalizare și de dezvoltarea unui model intern de inteligență artificială, despre care a spus că ar putea produce „efecte benefice” în următoarele 3–4 luni. În material nu sunt oferite detalii despre ce tip de efecte vor fi vizibile sau prin ce indicatori vor fi măsurate.
Recomandate
ANAF spune că 2,3 miliarde lei datorii sunt practic blocate la recuperare din cauza firmelor care nu mai au cont bancar, ceea ce limitează instrumentul popririi și împinge instituția spre o segmentare mai dură a contribuabililor după risc, potrivit Economica . Șeful ANAF, Adrian Nica , a indicat că este vorba despre datorii la bugetul de stat ale unor societăți comerciale care „au avut cont bancar” dar „nu mai au cont bancar în prezent și nu pot avea popriri”. El a estimat numărul acestor firme la „în jur de 80.000”, conform relatării Agerpres. De ce contează: o limită operațională în colectare Mesajul ANAF pune în prim-plan o vulnerabilitate practică în colectarea creanțelor bugetare: în lipsa unui cont bancar, poprirea (blocarea sumelor din cont pentru recuperarea datoriilor) nu mai poate fi aplicată, iar o parte din arierate rămân greu de atins prin mecanismele uzuale. În același timp, Nica a susținut că instituția nu poate trata „profilele astea de contribuabili” la fel ca pe cei care își plătesc taxele la timp, sugerând o orientare mai accentuată către administrarea diferențiată a contribuabililor. Segmentarea pe risc și verificări „pas cu pas” ANAF a făcut în această lună o analiză de risc centralizată și a identificat „până acum în jur de 12.000 de contribuabili cu un profil de risc foarte ridicat”, a spus Nica. El a precizat că identificarea nu înseamnă automat măsuri imediate precum sechestre, ci o etapă de verificare în teren a rezultatelor obținute prin analiză automatizată („robotul”, în formularea sa). Tot în acest context, șeful ANAF a descris drept „îngrijorătoare” situațiile în care apar în spațiul public informații despre mii de contribuabili la aceeași adresă și cu același expert contabil, indicând că astfel de tipare intră în zona de interes pentru îmbunătățirea controalelor. „Scheme de fraudă” și un model intern de inteligență artificială Adrian Nica a afirmat că există contribuabili care „din start își înființează scheme de fraudă” și a dat ca exemplu un tipar de pre-insolvență: firmă cu profitabilitate ridicată în relația cu statul, cu eșalonare la ANAF, fără active, construită să intre ulterior în insolvență cu datorii („capăt de conductă”, în termenii folosiți). El a mai spus că ANAF dezvoltă un model intern de inteligență artificială (un sistem informatic care învață din date pentru a identifica tipare de risc), iar în „următoarele 3–4 luni” ar urma să se vadă „efectele benefice”, fără a detalia ce indicatori sau rezultate vor fi făcute publice. Evenimentul la care au fost făcute declarațiile a fost conferința de lansare a IFA România, afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), organizație internațională dedicată fiscalității, cu sediul în Olanda. [...]
Proiectul AUR de eliminare a taxei de 25 de lei pe coletele non-UE pune sub semnul întrebării un venit bugetar care a adus 48,9 milioane lei într-o singură lună , potrivit Economedia . Taxa logistică se aplică din 1 ianuarie 2026 coletelor din afara Uniunii Europene cu valoare sub 150 de euro și este colectată prin firmele poștale și de curierat. Inițiativa legislativă a fost depusă la Senat pe 23 aprilie 2026 (B246) și urmărește abrogarea taxei introduse prin legea nr. 239/2025. Proiectul a fost trimis pentru avize la Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, Consiliul Legislativ și Guvern, iar Consiliul Legislativ are termen pentru aviz până la 27 mai 2026, conform fișei de parcurs legislativ. Cât a încasat statul și de ce contează pentru buget Datele ANAF , transmise către Curs de Guvernare și citate de Economedia, arată că în ianuarie 2026 au intrat în România 1.956.809 colete extracomunitare sub 150 de euro, iar încasările din taxa logistică au fost de 48.882.275 lei . Peste 90% dintre colete au avut ca țară de proveniență China. În același răspuns, ANAF indică și o scădere a volumelor: comparativ cu ianuarie 2025, numărul coletelor livrate din spațiul extracomunitar s-a diminuat cu aproximativ 15%, iar față de perioada sărbătorilor de iarnă 2025, scăderea a fost de circa 27% (cu mențiunea că finalul de an are, istoric, vânzări mai mari). Calculele sursei citate în articol arată că, dacă ritmul de încasare s-ar menține, taxa ar putea aduce anual venituri de peste 600 de milioane de lei la bugetul de stat, în special dacă consumul își revine pe parcursul anului. Argumentele AUR și implicațiile pentru curieri și comerțul online În expunerea de motive, AUR susține că taxa fixă, aplicată indiferent de valoarea bunurilor, ar încălca principiile proporționalității și echității fiscale și ar scumpi comerțul online transfrontalier, cu impact direct asupra consumatorului final. Partidul mai afirmă că firmele de curierat au fost transformate în colectori ai unei obligații fiscale „atipice”, cu un regim sancționator sever și riscuri juridice, fără ca sarcina administrativă să fie justificată de scopul măsurii. Totodată, inițiatorii invocă posibile efecte asupra fluxurilor logistice, inclusiv redirecționarea unor colete către hub-uri din alte state și un impact asupra comerțului prin Aeroportul Otopeni . Articolul notează însă că, în practică, taxarea se face în țara destinatarului coletului, indiferent de punctul prin care coletul intră în Europa. Context: de ce a fost introdusă taxa și ce urmează la nivel UE Guvernul a justificat introducerea taxei prin costuri economice, fiscale, logistice și de mediu generate de volumul mare de colete extracomunitare, inclusiv prin fragmentarea comenzilor pentru a rămâne sub pragul de 150 de euro și a evita taxele vamale. Un element relevant pentru dezbaterea fiscală este că taxa logistică este venit al bugetului de stat al României, în condițiile în care coletele extracomunitare sub 150 de euro beneficiază încă de scutire de taxe vamale la nivel european. Economedia mai arată că excepția privind taxele vamale pentru coletele mici urmează să fie ridicată de la 1 iulie, iar de la 1 noiembrie o taxă similară celei adoptate de România ar urma să fie aplicată în toate statele membre ale Uniunii Europene. Proiectul depus de AUR poate fi consultat pe site-ul Senatului, la poziția B246. [...]
Inspectorii ANAF au descoperit o fraudă de 18,4 milioane de lei potrivit unui comunicat al Direcției Generale Antifraudă Fiscală , după ce o companie din București care activa în domeniul colectării și reciclării deșeurilor de ambalaje ar fi folosit un circuit fictiv de tranzacții pentru a evita plata taxelor către stat. Conform documentului oficial , prejudiciul estimat depășește 18,41 milioane de lei și provine din neplata TVA și a impozitului pe profit prin facturi considerate fictive de către inspectorii antifraudă. Ancheta vizează activitatea firmei din perioada 2023–2025. Compania ar fi încasat peste 53,25 milioane de lei pentru servicii prezentate drept colectare și reciclare a deșeurilor, însă verificările ANAF au arătat că, în 2025, aceasta a introdus în contabilitate facturi emise de nouă societăți fără activitate economică reală. Șase dintre firmele implicate au fost înființate în 2024 și declarate inactive un an mai târziu. Inspectorii au constatat că societățile folosite în circuitul comercial nu aveau infrastructura minimă necesară pentru activitățile declarate. Potrivit ANAF, unele nu aveau angajați, nu funcționau la sediile oficiale și nici nu dețineau conturi bancare active. De asemenea, documentele prezentate în timpul controlului ar fi conținut date fictive, inclusiv procese-verbale și acte atribuite unor persoane care nu au lucrat niciodată pentru firmele respective. Printre neregulile descoperite se numără: lipsa documentelor tehnice obligatorii privind procesarea deșeurilor; diferențe mari între cantitățile de deșeuri declarate și cele procesate efectiv; inexistența echipamentelor și aplicațiilor informatice necesare activității; utilizarea nelegală a mecanismului de taxare inversă. ANAF susține că o parte din banii obținuți prin mecanismul fraudulos au fost retrași în numerar sau folosiți în scop personal de administratorii firmei. Peste 2 milioane de lei ar fi fost utilizați pentru cheltuieli personale, iar peste 10,4 milioane de lei transferați către una dintre firmele furnizoare au fost disimulați prin retrageri succesive din conturile unor persoane fizice. În timpul verificărilor, inspectorii au identificat inclusiv achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, despre care autoritățile spun că a fost cumpărat din fondurile provenite din activitatea ilegală. Pentru recuperarea prejudiciului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor companiei înainte de finalizarea controlului. Acestea vizează un teren din București, două autoturisme și conturile bancare ale societății. Instituția a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală competente. [...]
ANAF a intensificat controalele pe piața metalelor prețioase, iar o singură verificare la o casă de amanet din Timișoara s-a încheiat cu confiscarea a 17,92 kg de aur, evaluat la peste 9 milioane de lei , potrivit Mediafax . Miza pentru sector este una de conformare fiscală și de trasabilitate a bunurilor, în condițiile în care Fiscul indică deja confiscări semnificative în 2026. Aurul a fost găsit de inspectorii antifraudă și, conform comunicatului ANAF citat de publicație, era „deținut ilicit”. Bunurile erau sub formă de bijuterii, ceasuri, monede și părți de bijuterii. Ce a constatat ANAF la control Potrivit ANAF, aurul provenea din contracte de amanet pe care societatea nu le-a înregistrat „în conformitate cu prevederile legale” în evidențele firmei. Pentru această situație, compania a fost sancționată contravențional, iar autoritatea a dispus confiscarea cantității de 17,92 kg de aur. Context: confiscări mai mari în 2026 ANAF mai arată că, în urma controalelor derulate în acest an în domeniul comerțului cu metale prețioase, inspectorii au confiscat: peste 70 kg de aur; 6 milioane de lei, reprezentând venituri ilicite. Cazul din Timișoara se înscrie, astfel, într-o serie de acțiuni care vizează operatorii din zona metalelor prețioase, unde evidențele și înregistrarea contractelor sunt esențiale pentru respectarea regimului fiscal și a regulilor de funcționare. [...]
ANAF își intensifică inspecțiile la persoane fizice, iar riscul practic pentru contribuabili este să ajungă să plătească impozit mai mare dacă nu își pot documenta veniturile și cheltuielile , potrivit Stirile Pro TV . În contextul depunerii declarației unice, consultantul fiscal Andreea Gheorghe recomandă păstrarea bonurilor, facturilor și a unei evidențe organizate, mai ales pentru cei cu venituri extrasalariale. În material se arată că au mai rămas trei săptămâni până la termenul în care persoanele cu venituri extrasalariale pot transmite către ANAF declarația unică. Obligația vizează declararea veniturilor pentru impozitare și plata contribuției la sănătate (CASS), „dacă suma depășește un anumit prag”, pentru cei care obțin câștiguri din chirii, agricultură, investiții la bursă sau criptomonede. De ce contează: lipsa documentelor poate mări baza de impozitare Andreea Gheorghe spune că, în practică, apar tot mai multe notificări de începere a inspecției fiscale, iar persoanele fizice sunt, de regulă, mai vulnerabile decât companiile, care au contabilitate și proceduri interne. Problema frecventă: contribuabilii nu păstrează documentele sau nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont, iar reconstruirea ulterioară a datelor devine dificilă și consumatoare de timp. „Primim din ce în ce mai multe notificări pentru începerea inspecției fiscale (...) persoanele fizice, de cele mai multe ori, nu păstrează documentele, nu mai găsesc informațiile în extrasele de cont.” Ce recomandă un consultant fiscal: evidență „în excel” și păstrarea bonurilor Recomandarea din material este ca persoanele care încep să obțină venituri din investiții (inclusiv criptomonede și bursă) sau din chirii să își facă o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor, inclusiv într-un fișier de tip tabel (de exemplu, „excel”), și să păstreze documentele justificative. „Să ne deschidem un excel și să completăm totul acolo și să păstrăm bonuri, facturi (...) Dacă nu am aceste documente, nu pot să demonstrez ce cheltuieli am făcut, ce încasări.” Riscul fiscal invocat: poți ajunge să plătești mai mult decât ar trebui Dacă o persoană nu poate aduce dovezi, riscurile diferă de la caz la caz, însă pot include plata unui impozit mai mare decât ar rezulta în mod normal sau includerea în baza de impozitare a unor venituri care, „în alte condiții”, ar putea să nu fie impozabile, conform explicațiilor consultantului fiscal citat de publicație. [...]
ANAF Antifraudă a confiscat 4,51 milioane de lei de la opt firme din Prahova după ce a identificat aproape 12 kg de aur topite în lingouri și vândute fără autorizație, într-o acțiune care indică o intensificare a controalelor pe lanțul de trasabilitate (proveniență–evidență–vânzare) în comerțul cu metale prețioase, potrivit Wall-Street . Controalele au fost derulate în perioada 12.03.2026–28.04.2026, în județul Prahova, de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), cu participarea a 14 inspectori. Verificările au vizat respectarea legislației specifice privind evidența, proveniența și comercializarea bunurilor din metale prețioase. Ce au constatat inspectorii și ce s-a confiscat În urma analizelor de risc fiscal, inspectorii au identificat opt societăți care ar fi topit în lingouri aproape 12 kilograme de aur, ulterior comercializate fără autorizație legală. Printre abaterile reținute se numără: lipsa documentelor de proveniență pentru mărfurile deținute; prelucrarea metalelor prețioase sub formă de lingouri; comercializarea fără autorizație. Pe lângă confiscarea sumei de 4.511.837 lei (contravaloarea aurului comercializat sub formă de lingouri), ANAF a mai dispus confiscarea a 28,66 grame de bijuterii din aur și diamante, evaluate la 26.154 lei . Amenzile aplicate au totalizat 105.000 lei . De ce contează pentru piață și ce urmează Cazul arată că, dincolo de sancțiuni, miza operațională pentru comercianții de metale prețioase rămâne trasabilitatea: documentele de proveniență și autorizarea activității sunt tratate ca elemente centrale în controalele antifraudă. DGAF a transmis că va continua verificările în domeniile comerțului cu metale prețioase și al activităților de amanet, cu obiectivul declarat de a asigura „un mediu fiscal echitabil” și de a proteja drepturile consumatorilor. [...]
