Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski leagă ieșirea din funcție de o miză de securitate personală și de legitimitate internă, spunând că își dorește ca, după război și după încheierea mandatului, să poată rămâne în Ucraina și să se plimbe pe străzi „fără ca cineva să vrea să mă omoare sau să mă urască”, potrivit news.ro.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal, în care președintele ucrainean a vorbit despre stresul acumulat în anii de război pe scară largă și a admis că nu este sigur că reușește să facă față.
Zelenski a spus că încearcă să-și îndeplinească sarcinile astfel încât, după război, să poată continua să trăiască în propria țară. În acest context, el a formulat explicit ideea că nu urmărește neapărat respectul public, ci absența urii și a riscului de violență.
„Nu e vorba nici măcar de faptul că oamenii să te respecte. E vorba de faptul că, după război şi după această funcţie prezidenţială, să poţi continua să trăieşti în ţara ta, să te plimbi pe străzi şi ca nimeni să nu vrea să te omoare şi să nu te urască.”
Tot el a adăugat că un astfel de deznodământ ar fi compromis „tocmai pentru că te-ai comportat ca un (cuvânt cenzurat de WSJ - n.r.), nu ca un lider şi nici ca un bărbat”, recunoscând, în același timp, că a făcut și greșeli.
În interviu, Zelenski a descris ritmul deciziilor din timpul războiului și a legat o parte din presiune de necesitatea de a ajuta la încheierea unei înțelegeri cu președintele american Donald Trump, afirmând că ajunge să încheie „sute de înțelegeri pe zi”, lucru pe care l-a caracterizat drept „foarte delicat”.
Interviul a fost publicat marți, în ziua în care Zelenski, aflat la New York, s-a întâlnit cu Donald Trump în marja Adunării Generale a ONU, potrivit transcrierii citate de news.ro.
Recomandate
Ucraina condiționează un armistițiu energetic de oprirea atacurilor rusești asupra rețelei sale , într-un moment în care loviturile asupra infrastructurii de energie riscă să amplifice presiunea economică și operațională odată cu apropierea iernii, relatează Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul rămâne pregătit pentru un „armistițiu energetic” bilateral cu Rusia, după discuții separate la New York cu președintele SUA, Donald Trump, și cu premierul britanic, Andy Burnham. Zelenski a precizat, la sediul ONU, că Ucraina ar opri atacurile asupra facilităților energetice rusești dacă Moscova încetează să vizeze sistemul energetic ucrainean. El a subliniat însă că nu a existat o discuție cu Trump despre oprirea unilaterală a loviturilor ucrainene asupra industriei petroliere ruse. „Suntem pregătiți pentru un armistițiu energetic. Dacă ei nu vor ca noi să atacăm motorina și rafinăriile lor, etc, suntem pregătiți – dacă ei nu vor ataca sistemul nostru energetic, electricitatea, sistemul de încălzire, alimentarea cu apă.” De ce contează: energie, iarnă și riscuri de preț Miza imediată este reducerea pagubelor asupra infrastructurii critice și limitarea șocurilor de pe piața energiei, pe fondul intensificării atacurilor la distanță mare de ambele părți. Trump și-a exprimat în ultimele zile îngrijorarea că distrugerile provocate de Ucraina capacității ruse de procesare a combustibililor alimentează scumpirea motorinei la nivel global, pe fondul unor prețuri ridicate la benzină în SUA înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, potrivit aceleiași relatări. Trump a spus înaintea întâlnirii că va discuta cu Zelenski atacurile asupra rafinăriilor și „soluții” pentru încheierea războiului început în 2022. Zelenski a descris discuția de 40 de minute drept „pozitivă și productivă” și a afirmat că ambele părți vor să vadă războiul încheiat „înainte de iarnă”. Context: atacuri intensificate și infrastructură sub presiune Reluarea discuțiilor despre un armistițiu energetic vine după săptămâni de escaladare. Rusia a vizat repetat infrastructura de electricitate, combustibili și porturi din Ucraina, ceea ce amplifică riscul de avarii suplimentare pe măsură ce temperaturile scad. Al Jazeera notează că, pe 15 septembrie, Rusia ar fi lansat aproximativ 200 de drone, potrivit oficialilor ucraineni, lovind inclusiv benzinării din Kiev și infrastructură energetică și portuară în alte zone. În paralel, Ucraina și-a extins campania împotriva industriei petroliere ruse, folosind drone cu rază lungă pentru a lovi rafinării și alte obiective energetice la distanțe de până la 3.000 km. Publicația menționează că un atac din 20 septembrie a forțat rafinăria din Moscova să oprească procesarea țițeiului; informația este atribuită agenției Reuters, care citează surse din industrie. Negocieri și condiții: sancțiuni, exporturi și apărare antiaeriană Kremlinul ar fi salutat anterior o propunere americană pentru un moratoriu energetic, dar ar fi cerut și măsuri care să includă exporturile energetice maritime ale Rusiei și sancțiunile. Zelenski a respins ideea relaxării sancțiunilor „când ucrainenii trăiesc în fiecare zi sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone” și a avertizat, într-o postare pe Telegram, că există informații potrivit cărora Rusia pregătește „un nou atac masiv” asupra Ucrainei. Pe componenta de protecție a infrastructurii, Zelenski a spus că a discutat cu Trump un pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă și a cerut rachete Patriot suplimentare, descrise drept singurul sistem din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachete balistice rusești. El a propus ca Ucraina să primească Patriots din stocurile SUA în această iarnă, urmând să compenseze ulterior cu interceptori dintr-un acord cu Germania, care ar fi acceptat să furnizeze 600 de Patriots în 2027 și 2028; Zelenski a spus că ideea nu a fost respinsă, dar că Trump nu a agreat-o încă. În același timp, premierul britanic Andy Burnham a declarat că a făcut demersuri pe lângă Trump pentru a susține un armistițiu energetic Ucraina–Rusia și a promis sprijin financiar suplimentar pentru infrastructura Ucrainei. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unor indicii despre un nou atac masiv rusesc , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski publicate marți, după o întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Zelenski a spus că există informații potrivit cărora Rusia „pregătește un nou atac masiv” asupra Ucrainei și că autoritățile de la Kiev sunt „în contact permanent” cu aliații pentru a obține noi mijloace de apărare antiaeriană. În același mesaj, liderul ucrainean a respins ideea relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că ucrainenii trăiesc zilnic sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone. Tactici schimbate și drone noi: presiune mai mare asupra economiei și vieții cotidiene În contextul atacurilor aeriene, Rusia a modificat în ultimele săptămâni modul de operare: pe lângă loviturile nocturne de amploare, a trecut la baraje constante pe parcursul zilei. În paralel, Moscova a introdus în ultimele luni drone cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și pot evita apărarea antiaeriană, ceea ce — conform materialului — a amplificat perturbările pentru afaceri, instituții și populația civilă. Discuții la New York și situația de pe front Aflat la New York, Zelenski a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, despre eforturile de a încheia războiul, inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu bilateral care să vizeze ținte energetice. Pe teren, trupele ruse înaintează lent în regiunea Donețk, însă linia frontului s-a schimbat puțin în ultimele luni. În același timp, forțele ucrainene lovesc ținte rusești — multe din industria petrolieră — la distanțe de până la 3.000 km de granița Ucrainei. Într-un interviu acordat la New York publicației Wall Street Journal, Zelenski a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „nu câștigă” și „nu pierde” războiul și că nu se simte constrâns să intre în negocieri directe pentru încheierea conflictului. [...]
Aproape două treimi dintre americani cred că SUA nu câștigă războiul cu Iranul, iar sprijinul pentru modul în care Donald Trump gestionează politica externă a coborât la un nou minim , potrivit unui material publicat de The Jerusalem Post , care citează un sondaj CNN realizat de SSRS. Sondajul arată că 64% dintre respondenți spun că Statele Unite „nu câștigă” războiul cu Iranul, în timp ce 36% consideră contrariul. În paralel, aprobarea pentru modul în care Trump gestionează conflictul a ajuns la 26%. Scădere accentuată în rândul republicanilor Cea mai vizibilă deteriorare a sprijinului vine din interiorul electoratului republican, potrivit datelor citate. 60% dintre republicani aprobă felul în care Trump gestionează situația din Iran, în scădere cu 13 puncte procentuale față de martie (73%). În același timp, evaluarea generală a politicii externe a lui Trump coboară la 29% aprobare și 71% dezaprobare, cel mai mic nivel înregistrat pentru el într-un sondaj CNN pe parcursul oricăruia dintre mandatele sale, conform articolului. Context: ONU și reluarea contactelor indirecte SUA–Iran Publicarea sondajului are loc în timp ce Trump participă la Adunarea Generală a ONU , la New York, unde Iranul și războiul sunt în prim-planul agendei sale externe. În discursul de marți, Trump a spus că Iranul nu trebuie lăsat să obțină o armă nucleară și a invocat fie perspectiva unui acord cu Teheranul, fie posibilitatea unor acțiuni militare suplimentare. În acest context, Washingtonul și Teheranul au reluat contacte indirecte după luni fără discuții, potrivit informațiilor prezentate. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au comunicat cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi prin mediatori, pe marginea Adunării Generale a ONU, în ceea ce ar fi primul contact între părți de la prăbușirea unui acord de încetare a focului interimar, în iulie. Trump a descris întâlnirea cu mediatorii Iranului drept „foarte productivă” și a spus că vede „impuls” către un acord. Iranul ar fi transmis, prin Qatar, condiții care includ încetarea războiului „pe toate fronturile” și oprirea a ceea ce Teheranul numește „acte de agresiune” ale SUA. [...]
Tensiunile Ucraina–Ungaria riscă să blocheze proiecte economice și energetice regionale , după ce Budapesta a refuzat participarea la noul format „ Carpathian 8 ”, iar Kievul a acuzat guvernul lui Péter Magyar că perpetuează „obstrucționismul” asociat erei Orbán, potrivit HotNews . Summitul „Carpathian 8”, găzduit în weekend de președintele Volodimir Zelenski în regiunea Ivano-Frankivsk, este prezentat ca un forum pentru consolidarea cooperării economice în regiune. La reuniune au participat, între alții, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele României Nicușor Dan, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și reprezentanți din Cehia, Austria și Slovacia. Absența Ungariei de la „Carpathian 8” și schimbul de replici Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a declarat pentru Telex că țara a fost reprezentată de șeful Ambasadei Ungariei la Kiev, însă acesta nu a apărut în fotografia de grup și nu a participat la discursurile de deschidere sau la dezbaterile din paneluri, potrivit unui jurnalist al Kyiv Independent prezent la summit. Într-un discurs în parlamentul ungar, premierul Péter Magyar a susținut că a existat „un motiv întemeiat” pentru neparticipare și a afirmat că Ungaria nu a luat parte la forum. Replica a venit de la ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha , care a spus că Ucraina este surprinsă de „declarațiile inutil de conflictuale” ale premierului ungar și a acuzat continuarea „politicilor de obstrucționism și izolaționism” asociate lui Viktor Orbán, inclusiv prin referirea la „orbanism”. Declarația a fost publicată și pe X, într-o postare datată 21 septembrie 2026, pe contul ministrului: X . Miza de reglementare: veto-ul Budapestei pe aderarea Ucrainei la UE Deși relațiile bilaterale au cunoscut un „parțial dezgheț” după preluarea funcției de către Magyar în luna mai, Budapesta și-a reînnoit blocajul asupra negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, invocând drepturile minorității maghiare din Ucraina, conform materialului. O întâlnire Zelenski–Magyar, discutată încă din primăvară, nu are încă o dată stabilită. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a declarat că președintele ucrainean este pregătit să se întâlnească, dar că „partea domnului Magyar” ar fi cea care întârzie, adăugând că diplomațiile sunt în contact. Energie: acordul MOL–Naftogaz, transformat în dispută politică Un nou punct de fricțiune a apărut pe tema energiei, după ce Naftogaz a anunțat un acord cu MOL pentru construirea unor instalații de stocare a petrolului în Ungaria, proiect prezentat ca măsură de protecție a aprovizionării în fața unor posibile atacuri rusești. Acordul a fost criticat de partidul Fidesz al lui Orbán, iar Péter Magyar a reacționat public, afirmând că sub guvernul său nu se va construi un astfel de depozit și cerând ca MOL să consulte guvernul înainte de astfel de înțelegeri. El a invocat și faptul că statul ungar deține o participație de 25% în companie. Sybiha a avertizat, la rândul său, că astfel de declarații „pun sub semnul întrebării” cooperarea „pragmatică” dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită printr-un memorandum bilateral, și a susținut că amestecul politic în „afaceri pragmatice” are efecte negative. În acest context, disputa depășește nivelul retoricii și riscă să afecteze atât cooperarea economică regională promovată de „Carpathian 8”, cât și proiecte concrete din energie, într-un moment în care Ucraina încearcă să-și securizeze infrastructura și să avanseze pe agenda europeană. [...]
Cina de stat Trump–Xi a adus la aceeași masă lideri-cheie din tehnologie și finanțe , într-un moment în care discuțiile SUA–China au fost dominate de relația economică și de inteligența artificială, potrivit Mediafax . Evenimentul de la Casa Albă a fost construit și ca semnal diplomatic, inclusiv prin meniu și simbolistică, dar lista invitaților indică și o miză de influență asupra agendei economice și tehnologice. Cine a fost invitat și de ce contează pentru mediul de afaceri La cină au participat „numeroși lideri ai industriei americane de tehnologie și inteligență artificială”, alături de reprezentanți ai marilor companii financiare, politicieni, membri ai administrației americane și diplomați. Dintre numele menționate de Mediafax, în zona tech/AI apar: Jensen Huang , directorul Nvidia Lisa Su, directoarea AMD Elon Musk Tim Cook, fostul director general al Apple Sam Altman Mark Zuckerberg Sundar Pichai Prezența acestui tip de invitați plasează cina dincolo de protocol: întâlnirea are loc după discuții despre comerț și inteligență artificială, iar companiile din semiconductori, platforme și AI sunt direct expuse la tensiunile și regulile care guvernează schimburile tehnologice dintre SUA și China. Meniul și decorul, folosite ca instrument de mesaj Meniul a combinat ingrediente americane cu influențe din bucătăria chineză. Cina a început cu vinul spumant american Schramsberg „Blanc de Noir”, asociat cu „Toast to Peace” oferit de Richard Nixon premierului Zhou Enlai la Beijing, în 1972; Casa Albă a precizat că băutura continuă să fie servită la evenimentele prezidențiale. Felurile servite au inclus: supă-cremă de dovleac galben, cu ciuperci sălbatice sotate, pancetta crocantă și ulei de ceapă verde; biban de mare în crustă de susan, cu baby bok choy înăbușit, vinete coapte și sos verde de ierburi; desert cu cremă de vanilie, înghețată cu miere recoltată la Casa Albă, cremă de migdale și nucă și confit de vișine. Decorul a folosit predominant roșul, prezentat de Casa Albă ca element cu semnificație culturală îndelungată în istoria Chinei. Mesele au avut fețe de masă roșii, dalii și ranunculus, iar serviciul folosit a fost cel de stat Reagan, cu argintărie aurită din colecția Casei Albe. Context operațional: East Room și șantierul noii săli de bal Cina s-a desfășurat în East Room, deoarece noua sală de bal a Casei Albe este încă în construcție. Donald Trump le-a spus invitaților că pot vizita șantierul după programul artistic și a estimat că sala va fi gata „peste aproximativ un an”. Programul artistic a fost susținut de tenorul Christopher Macchio și de formații militare americane. În ansamblu, evenimentul vine pe fondul unei vizite la Washington „dominată de discuții despre relația economică și tehnologică” dintre SUA și China și despre inteligența artificială, iar selecția invitaților sugerează o conectare directă între diplomație și actorii care pot influența sau resimți deciziile din aceste domenii. [...]
NATO cere „mai mult sprijin pentru Ucraina” ca răspuns la intensificarea atacurilor hibride rusești , în condițiile în care Moscova își amplifică acțiunile în zona cibernetică și alte forme de presiune, potrivit Antena 3 . Mesajul vine de la secretarul general al NATO, Mark Rutte , și are implicații directe pentru prioritățile de securitate și bugetele publice ale statelor aliate, inclusiv în Europa. Rutte a spus că Alianța este „pregătită” să facă față atacurilor cibernetice rusești și războiului hibrid (un amestec de acțiuni precum atacuri informatice, sabotaj, dezinformare sau presiuni indirecte), subliniind că NATO are „opțiuni de răspuns” pentru a contracara astfel de amenințări. Declarațiile au fost făcute la New York, în cadrul unei ceremonii de comemorare a atacurilor din 11 septembrie 2001. „Rusia îşi intensifică acţiunile în domeniul cibernetic şi de altă natură, dar NATO este pregătită pentru asta.” În același context, șeful NATO a cerut statelor să ofere „mai mult sprijin Ucrainei”, argumentând că acesta ar fi un semnal către Rusia „cu fiecare incident sau atac hibrid”. Context: alertă ridicată în Europa și evaluări de risc În material se arată că țările europene sunt în „alertă maximă” față de posibile ingerințe rusești, pe fondul continuării războiului din Ucraina, ajuns în al cincilea an. Temerea este că Moscova ar putea viza aliații occidentali ai Kievului. Declarațiile lui Rutte vin după un avertisment al serviciului de informații militare danez, care a indicat că Rusia va lansa probabil mai multe atacuri hibride împotriva țintelor occidentale. Aceeași evaluare menționează că o invazie rusă într-o țară NATO nu este exclusă, dar rămâne „improbabilă”, conform sursei. Separat, premierul Poloniei, Donald Tusk , a avertizat săptămâna trecută asupra amenințărilor hibride ale Rusiei, inclusiv atacuri cu drone și rachete care ar viza aliații Ucrainei. Polonia a acuzat în repetate rânduri Rusia de „sabotaj” după invazia la scară largă a Ucrainei din 2022. De ce contează: presiune pe cheltuieli și pe infrastructura critică Mesajul NATO pune accent pe două direcții cu efect economic și operațional pentru state și companii: creșterea nevoii de investiții în apărare cibernetică și protecția infrastructurii critice (energie, transport, telecomunicații); menținerea și, posibil, extinderea sprijinului pentru Ucraina, pe măsură ce atacurile hibride sunt prezentate ca parte a unei escaladări mai largi. Sursa nu oferă detalii despre măsuri concrete sau calendare de implementare, însă poziționarea publică a conducerii NATO indică o presiune continuă pentru consolidarea capacităților de răspuns și pentru susținerea Ucrainei în perioada următoare. [...]
