Știri
Știri din categoria Externe
România va transmite către NATO și UE raportul tehnic care indică proveniența rusească a dronei căzute la Galați, un pas cu miză de securitate și coordonare aliată, după ce președintele Nicușor Dan a prezentat public probele, potrivit news.ro. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat duminică seară, mulțumindu-i lui Nicușor Dan „pentru claritate” și distribuind mesajul acestuia pe rețeaua X.
Zelenski a susținut că prezentarea faptelor tehnice contracarează „manipulările Rusiei” și a transmis că Ucraina este pregătită să lucreze cu partenerii pentru a răspunde amenințărilor comune și pentru a întări protecția vieții, inclusiv pentru România și „restul Europei”.
„Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin.”
Președintele Nicușor Dan a afirmat că drona care a lovit un bloc din Galați și a rănit două persoane este „fără dubiu” de proveniență rusească, publicând imagini cu fragmente și inscripțiile acestora.
Conform șefului statului, raportul tehnic și concluziile vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și ale Uniunii Europene. Totodată, el a avertizat că România „nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi”.
Ulterior, Ministerul Apărării a transmis detalii din raportul tehnic, precizând că a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească. Potrivit instituției, încărcătura de luptă a fost de tip High-Explosive (exploziv puternic), de 30 de kilograme, care a explodat la impact, iar probele sunt identice cu cele ale resturilor de drone recuperate anterior în mai multe localități din România. Detalii suplimentare au fost prezentate într-un material separat al news.ro.
Recomandate
Populația Uniunii Europene a crescut pentru al cincilea an la rând , un trend susținut în principal de migrație, în condițiile în care sporul natural rămâne negativ, potrivit Antena 3 , pe baza datelor Eurostat disponibile până în ianuarie 2025. Miza economică: fără un aport extern constant, presiunea pe piața muncii și pe sistemele de pensii și sănătate ar crește. Populația UE a urcat cu aproximativ 706.000 de persoane față de anul anterior, până la un total de 452 de milioane. Creșterea vine după un recul în 2021, în timpul pandemiei, și duce populația blocului la un nivel cu circa opt milioane peste cel din 2016. Pe termen lung, datele arată o creștere de la 354,5 milioane în 1960 la 452 de milioane la începutul lui 2026, însă Eurostat notează că, din 2012, scăderea naturală (mai multe decese decât nașteri) a fost compensată de migrație. Unde se concentrează populația și cine crește cel mai repede Cele mai populate cinci state membre însumează două treimi din populația UE: Germania (18,5%), Franța (15,3%), Italia (13%), Spania (11%) și Polonia (8%). La începutul anului, Germania avea 83,5 milioane de locuitori, urmată de Franța (69,1 milioane), Italia (58,9 milioane), Spania (49,6 milioane) și Polonia (36,3 milioane). La celălalt capăt, cele mai mici populații erau în Malta (588.000), Luxemburg (691.000) și Cipru (997.000). Tocmai aceste state au avut și cele mai ridicate ritmuri de creștere în ultimul an: Malta (24 la mia de locuitori), Cipru (14) și Luxemburg (13). În total, populația a crescut în 16 state membre. În declin, cele mai accentuate scăderi au fost în Letonia (minus 8 la mie), Estonia (minus 7) și Ungaria (minus 5). Ce urmează: risc de scădere până în 2100 și presiune pe forța de muncă Deși populația UE a crescut în ultimul an, estimări anterioare Eurostat indică o reducere până în 2100 cu 11,7%, echivalentul a 53 de milioane de persoane, în principal din cauza natalității mai scăzute. În acest context, unele guverne încearcă să stimuleze natalitatea. În Franța, președintele Emmanuel Macron a cerut o „ reînarmare demografică ”, după ce în 2025 țara a înregistrat pentru prima dată de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial mai multe decese decât nașteri. Ulterior, guvernul a introdus un concediu parental suplimentar, care permite părinților să își împartă încă una sau două luni de concediu peste drepturile existente. Potrivit sursei, experții avertizează că, dacă trendul nu se inversează, Europa riscă să ajungă cu mai puțini angajați și mai mulți pensionari, ceea ce ar pune presiune puternică pe sistemele de pensii și de sănătate. [...]
Zelenski susține că Rusia blochează orice armistițiu , după ce Moscova ar fi respins în 2026 „zeci de propuneri” venite de la Kiev, ceea ce menține riscul prelungirii războiului și al incertitudinii regionale, potrivit G4Media . În discursul său video zilnic, publicat sâmbătă pe platforma X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a afirmat că Rusia „a avut de mult timp ocazia să apeleze la diplomație și să pună capăt agresiunii sale”, dar că refuzul conducerii ruse de a opri luptele este motivul pentru care conflictul continuă. „Numai în acest an, ne-am adresat Rusiei de zeci de ori cu propuneri de a pune capăt acestui război – răspunsul a fost întotdeauna un refuz.” Eforturi de mediere și presiune diplomatică Zelenski a mai spus că mai mulți parteneri internaționali încearcă să faciliteze o întâlnire la nivel înalt între liderii celor două state. Printre actorii menționați se numără Statele Unite, Turcia, țări europene și state arabe. Totodată, liderul ucrainean l-a acuzat direct pe președintele rus Vladimir Putin că nu dorește încheierea războiului. „Putin nu dorește deloc să pună capăt războiului.” Context: discuții europene despre sprijin militar și scenarii post-armistițiu Declarațiile vin după Summitul „Coaliției de Voință” din Franța, unde 25 de lideri europeni și trimiși speciali ai Statelor Unite au discutat despre continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, intensificarea presiunii diplomatice asupra Kremlinului și pregătirea unei eventuale forțe multinaționale care să sprijine Ucraina în cazul unui armistițiu. Potrivit Reuters, după summit, Kremlinul a respins categoric posibilitatea desfășurării unor trupe suplimentare de menținere a păcii în Ucraina, iar Ministerul rus de Externe a transmis că orice contingent militar străin desfășurat pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace ar fi considerat o țintă militară legitimă. [...]
Loviturile Ucrainei asupra depozitelor Wildberries indică o extindere a țintelor către logistica de război a Rusiei , într-un atac pe care Volodimir Zelenski îl justifică prin două motive: represalii pentru atacurile rusești asupra infrastructurii civile ucrainene și întreruperea livrărilor de componente folosite în efortul militar al Moscovei, potrivit HotNews . Președintele ucrainean a confirmat că, peste noapte, au fost lovite două centre logistice majore ale Wildberries – cel mai mare retailer online din Rusia – în regiunile Moscovei și Tambov, la peste 500, respectiv aproape 700 de kilometri de linia frontului. Zelenski a scris pe X că instalațiile ar fi fost folosite de „agresor” pentru a furniza componente supuse sancțiunilor, destinate producției de drone și echipamentelor de navigație. De ce contează: lovirea lanțului de aprovizionare, nu doar a țintelor militare Mesajul Kievului este că țintele nu au fost alese doar pentru valoarea lor simbolică sau economică, ci pentru rolul lor în logistica de război. În acest cadru, depozitele unui mare jucător de comerț electronic devin infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară), ceea ce ridică miza operațională: perturbarea fluxurilor de aprovizionare cu componente sensibile, inclusiv cele aflate sub regim de sancțiuni. Imagini distribuite pe canale de știri de pe Telegram ar fi arătat incendii de amploare la centrele logistice, iar un jurnalist a publicat pe X o înregistrare video cu un astfel de atac ( link ). Ce se știe despre atac și bilanț Atacul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă și a vizat regiunea Moscovei, dar și alte regiuni rusești, potrivit Kyiv Independent, AFP și Reuters, preluate de HotNews. Printre ținte s-au aflat două centre logistice principale ale Wildberries: Elektrostal (lângă Moscova): un mort și 37 de răniți, potrivit sursei citate; Kotovsk (regiunea Tambov): 7 morți și 24 de răniți, potrivit autorităților locale. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că peste 370 de drone ucrainene au fost lansate către regiunea Moscovei, dintre care 64 ar fi fost doborâte în timp ce se apropiau de capitală. Context: atacuri și pe mare, în cadrul unei operațiuni ucrainene Zelenski a mai spus că atacuri ucrainene cu rachete de rază medie au vizat ținte din apele Mării Azov și ale Mării Negre, făcând referire la Operațiunea „MoLoChKa ”, despre care HotNews a relatat separat ( link ). Potrivit acelei relatări, șeful dronelor ucrainene a afirmat că Rusia ar fi fost forțată să retragă de pe front unități pentru a-și proteja navele. Pentru contextul inițial al loviturilor asupra depozitelor Wildberries , HotNews trimite și la o relatare anterioară despre atacul cu drone asupra regiunii Moscovei ( link ). [...]
Polonia și Ucraina încearcă să dezamorseze un conflict diplomatic cu potențial de a afecta cooperarea strategică , după ce premierul polonez Donald Tusk a salutat „foaia de parcurs” în cinci puncte prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru reducerea tensiunilor bilaterale, potrivit Kyiv Post . Mesajul lui Tusk vine după săptămâni de fricțiuni alimentate de dispute istorice. Premierul polonez a transmis pe platforma X că Varșovia este pregătită pentru „un dialog serios și prietenos” atât pe temele care unesc, cât și pe cele care divid cele două țări. Planul a fost discutat în urma unei reuniuni la nivel înalt conduse de Zelenski, dedicată relației cu Polonia. Liderul ucrainean a insistat asupra nevoii de relații „de bună vecinătate, egale și reciproc avantajoase”, construite pe respect, și a mulțumit Poloniei pentru sprijinul militar, politic și logistic oferit de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022. Zelenski a mai afirmat că apărarea independenței Ucrainei contribuie direct la securitatea Poloniei. Ce include planul în cinci puncte Potrivit publicației, Zelenski propune o combinație de măsuri diplomatice și pași concreți pe dosarele sensibile: Acțiune diplomatică : măsuri țintite prin canale diplomatice pentru a gestiona punctele imediate de fricțiune dintre Kiev și Varșovia. Transparență arhivistică : deschiderea unor documente deținute de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de serviciul de informații externe, legate de evenimentele tragice din Volînia din secolul XX. Permise pentru exhumări : acordarea unui număr „substanțial” de permise pentru căutări și exhumări și extinderea cooperării cu specialiști polonezi. Dialog societal : noi formate pentru comunicare directă, implicare istorică și dialog cultural între societățile ucraineană și poloneză. Consolidare instituțională : creșterea finanțării și a capacității operaționale a Institutului Ucrainean al Memoriei Naționale, pentru a reprezenta mai eficient perspectiva istorică a Ucrainei. De ce contează: miza este menținerea cooperării în plin război Relațiile bilaterale s-au deteriorat semnificativ în luna mai, după ce Zelenski a acordat unei unități militare ucrainene titlul onorific „Eroii Armatei Insurecționale Ucrainene” (UPA), decizie criticată în Polonia pe fondul dezacordurilor istorice privind rolul UPA în tragedia din Volînia, care a implicat civili polonezi în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Schimbul recent de mesaje indică faptul că ambele guverne caută să reducă tensiunile și să protejeze cooperarea strategică, în contextul în care Ucraina continuă să se apere împotriva agresiunii ruse, mai notează aceeași sursă. [...]
Recordul istoric de goluri la Cupa Mondială a fost rescris de Kylian Mbappé , care a ajuns la 22 de reușite și și-a consolidat poziția în cursa pentru Gheata de Aur, potrivit Al Jazeera . Momentul a venit în ultimul meci al Franței la turneu, contra Angliei, în finala mică disputată la Miami, sâmbătă. Anglia a câștigat cu 6-4 și a încheiat competiția pe locul al treilea, după ce a condus cu 4-0 la pauză, într-un start descris drept cel mai slab al campionilor din 2018. Mbappé, căpitanul Franței, în vârstă de 27 de ani, a marcat în minutul 48, egalându-l atunci pe Lionel Messi la numărul de goluri înscrise la Cupa Mondială (21) și ajungând la 9 goluri la turneul din 2026. Ulterior, Bradley Barcola a redus din diferență la șase minute, iar Mbappé a mai înscris o dată, în minutul 66, urcând la 22 de goluri all-time și la 10 goluri în actuala ediție. Impact: cursa pentru Gheata de Aur se decide în finală Performanța îl readuce pe Mbappé „pe traiectorie” pentru a-și apăra Gheata de Aur, trofeu pe care el și Messi „l-au alternat” pe parcursul turneului, conform aceleiași surse. Messi, în vârstă de 39 de ani și descris ca fiind probabil la ultimul său Mondial, mai are o singură șansă să-i „fure” distincția lui Mbappé: finala de duminică , în care Argentina întâlnește Spania. Alte repere din meciul Anglia – Franța Ousmane Dembélé a înscris al șaselea său gol la acest Mondial, reușita fiind al patrulea și ultimul gol al Franței în meci. Bukayo Saka a ieșit în evidență pentru Anglia cu un hat-trick. Jude Bellingham a marcat al șaptelea său gol la turneu și este prezentat drept cel mai bun marcator al Angliei la această ediție, reușita sa fiind a șasea pentru „Three Lions” în partida care le-a adus medalia de bronz. [...]
Iranul pune sub semnul întrebării orice nou acord cu SUA , după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a acuzat Washingtonul că a încălcat „în mod repetat” memorandumul de înțelegere semnat la 17 iunie pentru încetarea ostilităților, susținând că semnătura președintelui american Donald Trump este „complet lipsită de valoare și de credibilitate”, potrivit Adevărul . Într-un mesaj scris publicat pe platforma X și preluat de televiziunea de stat, Khamenei a afirmat că „încălcările repetate” ale memorandumului au demonstrat „încă o dată” lipsa de credibilitate a angajamentelor asumate de partea americană. Liderul iranian a acuzat, totodată, SUA că promovează o politică bazată pe „coerciție, totalitarism și brutalitate”, pe care a descris-o drept parte a doctrinei Washingtonului. Pe fondul acestor acuzații, guvernul iranian a anunțat că acordul-cadru convenit la jumătatea lunii iunie cu Statele Unite „nu mai este valabil”, motivând că Washingtonul și-ar fi încălcat angajamentele și că Teheranul nu se mai consideră obligat să respecte înțelegerea (context detaliat într-un material anterior al publicației, aici ). Mesaj de descurajare și risc de escaladare Khamenei a avertizat că, dacă Statele Unite încearcă „să incite la război”, „națiunea iraniană și frontul rezistenței” au pregătite „lecții de neuitat” pentru adversari. În termeni practici, mesajul sugerează o înăsprire a poziției Teheranului și reduce spațiul pentru revenirea rapidă la un cadru de negociere acceptat de ambele părți. Absență publică invocând motive de securitate Separat, o sursă oficială iraniană a declarat pentru agenția rusă TASS că Mojtaba Khamenei nu va apărea în public până când situația de securitate cu SUA și Israelul nu se va stabiliza, informație transmisă de EFE. Potrivit aceleiași surse, motivele sunt legate de securitate, iar prima întâlnire externă a liderului suprem „ar putea” avea loc cu președintele rus Vladimir Putin, însă aceste informații nu au fost confirmate independent (un alt material al publicației pe tema contextului de securitate este disponibil aici ). [...]
