Știri
Știri din categoria Apărare
România va transmite aliaților NATO și UE concluziile tehnice privind drona prăbușită la Galați, după ce raportul specialiștilor statului a identificat aparatul ca fiind un Geran-2 de proveniență rusească, potrivit G4Media. Miza imediată este una operațională și de coordonare: incidentul intră în circuitul de informare al structurilor competente din cadrul Alianței și al Uniunii Europene.
Președintele Nicușor Dan afirmă că identificarea s-a bazat pe „un ansamblu consistent de probe tehnice”, iar concluzia raportului este „fără echivoc”. Într-o postare pe Facebook, el susține că pe fragmentele recuperate a fost găsită inscripția în chirilică „ГЕРАН-2”, iar componentele analizate (electronice, navigație, module de comandă, motor și elemente constructive) ar avea similitudini „mergând până la identitate” cu alte drone Geran-2 recuperate anterior în România și atribuite cu certitudine Federației Ruse.
Conform declarațiilor citate, raportul ar mai arăta că:
Nicușor Dan afirmă că drona a lovit un bloc de locuințe din România, „provocând victime și pagube materiale”, și atribuie responsabilitatea Federației Ruse. Tot el spune că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene, în contextul obiectivului de consolidare a securității la frontiera estică.
În același material este menționată și reacția președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, care a susținut că „nimeni nu poate spune care este originea în lipsa unei expertize” și a cerut României informațiile disponibile pentru „o analiză proprie”. Articolul nu include un răspuns oficial detaliat al părții române la această solicitare, dincolo de poziția președintelui privind concluziile raportului tehnic.
Recomandate
Uniunea Europeană alocă 120 de milioane de euro (aprox. 600 de milioane de lei) pentru întărirea apărării aeriene a Republicii Moldova , într-o decizie care ridică sprijinul total acordat Chișinăului prin Instrumentul European pentru Pace la 317 milioane de euro (aprox. 1,6 miliarde de lei), potrivit G4Media . Banii au fost aprobați de Consiliul Uniunii Europene și sunt acordați prin Instrumentul European pentru Pace (European Peace Facility – EPF), mecanism folosit de UE pentru finanțarea acțiunilor din politica externă și de securitate comună în domeniul militar și al apărării. Ce se finanțează: sistem antiaerian cu rază medie Potrivit Consiliului UE, noua măsură va finanța achiziția unui sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova. Inițiativa completează asistența acordată anterior prin EPF pentru dezvoltarea capacităților de supraveghere și apărare a spațiului aerian. Consiliul UE susține că finanțarea urmărește creșterea capacității operaționale a armatei moldovene și protejarea populației civile. „Prin această nouă acțiune, sprijinul total acordat de UE Moldovei ajunge la 317 milioane de euro în cadrul Facilității Europene pentru Pace”, se arată în comunicatul instituției. Reacția Chișinăului și utilizarea sprijinului anterior Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a salutat decizia statelor membre, apreciind că investiția va avea un impact important asupra modernizării apărării naționale și, pe termen mediu, asupra dezvoltării capacităților de apărare antiaeriană și a securității spațiului aerian. „Asistența respectivă va urma să aducă un aport semnificativ pe termen mediu la modernizarea capacităților de apărare antiaeriană ale Armatei Naționale”, a transmis ministerul, într-un comunicat. Autoritățile de la Chișinău au mai arătat că echipamentele furnizate anterior prin EPF au fost folosite și în misiuni civile, inclusiv pentru neutralizarea munițiilor rămase din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și pentru intervenții în sprijinul localităților afectate de poluarea râului Nistru și de inundațiile din primăvara anului 2026. Decizia vine în contextul eforturilor UE de a sprijini consolidarea rezilienței și securității Republicii Moldova, pe fondul provocărilor de securitate din regiune. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță cu drone-bombardier reutilizabile construite din avioane civile, potrivit TechRadar . Imagini oficiale arată cel puțin zece aparate modificate, fiecare capabil să transporte o bombă aeriană OFAB-100-120 de aproximativ 100 kg, ceea ce sugerează trecerea de la teste izolate la o forță operațională mai amplă. Aparatele, denumite „Horynych”, ar fi realizate pe platforme ultraușoare SkyRanger Swift și Nynja, proiectate inițial pentru zbor recreațional. Conversia militară ar include înlocuirea comenzilor clasice de cockpit cu echipamente de pilotaj de la distanță și camere electro-optice, astfel încât operatorii să poată ghida aeronava de la sol pe durata misiunii. De ce contează: reutilizarea schimbă ecuația operațională Diferența majoră față de dronele de atac „kamikaze” este că aceste platforme sunt concepute să se întoarcă după lansarea încărcăturii, pentru a fi folosite în misiuni repetate. În termeni operaționali, asta poate însemna o capacitate de lovire la distanță mai sustenabilă, dacă aparatele pot fi recuperate constant și menținute în stare de funcționare. TechRadar notează că fiecare aeronavă pare să transporte o singură bombă OFAB-100-120 sub fuselaj în misiuni de rază lungă. Publicația menționează și o rază de acțiune de 1.200 mile (aprox. 1.930 km), însă nu oferă detalii tehnice complete care să permită verificarea independentă a performanței în condiții de luptă. Indicii despre utilizare și limitele confirmării Potrivit lui Serhii Sternenko , consilier al ministrului ucrainean al apărării, aeronavele ar fi participat la un atac nocturn asupra unei facilități logistice subterane rusești din apropiere de Armyansk , în Crimeea ocupată. Zona este descrisă ca fiind relevantă prin proximitatea față de Istmul Perekop, un coridor terestru important pentru mișcarea aprovizionării militare. Atacul ar fi fost realizat împreună de Forțele Aeriene ale Ucrainei , „Lazar Group” și „Venom Unmanned Systems Center”, însă armata ucraineană și Ministerul Apărării nu au confirmat oficial numărul de aeronave implicate sau amploarea pagubelor. De asemenea, nu există încă evaluări independente publicate, astfel că detalii-cheie despre eficiență și rezultate rămân neconfirmate. Context: de la aparate izolate la un posibil escadron Ucraina a mai folosit aeronave civile modificate pentru lovituri la distanță, inclusiv un atac din iunie 2025 cu un A-22 Foxbat care a remorcat un planor fără propulsie, încărcat cu un focos de 100 kg, asupra unei facilități de producție de drone Shahed din Alabuga, conform aceleiași surse. Totodată, SkyRanger convertite ar fi fost observate încă din 2024, însă de regulă ca aparate individuale. Faptul că imaginile arată cel puțin zece drone împreună este tratat de publicație ca un semnal că programul ar fi depășit faza experimentală. Totuși, rămân necunoscute dimensiunea totală a flotei, ritmul de producție și ce nivel de daune poate genera în practică, în lipsa unor confirmări suplimentare. [...]
Un nou atac cu drone asupra Crimeei ocupate a vizat, potrivit relatărilor locale, un aerodrom militar și infrastructură energetică , într-un episod care indică presiunea tot mai mare asupra capacităților logistice și de apărare ale Rusiei în peninsulă, relatează Kyiv Post . Atacul ar fi avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar în zona Gvardeyskoye au fost raportate peste 20 de explozii, conform canalului de monitorizare Krymsky Veter, care citează rezidenți locali. Martorii au semnalat explozii repetate și o lumină puternică în direcția aerodromului militar Gvardeyskoye, precum și un incendiu „în apropiere” de acesta. Publicația notează că informațiile și amploarea eventualelor pagube nu au putut fi verificate independent. Imagini distribuite de același canal ar arăta grupuri mobile rusești de foc încercând să doboare dronele în jurul orei 00:30 (ora locală, similară cu ora României). Posibile ținte: aerodromul Gvardeyskoye și o centrală din Sevastopol Pe lângă zona Gvardeyskoye, au fost raportate explozii în mai multe districte din Sevastopol, unde ar fi putut fi vizată centrala termică Balaklava, potrivit aceleiași surse. Explozii au mai fost auzite și în Feodosia și Kerci. Context: lovituri repetate asupra infrastructurii din peninsulă Aerodromul Gvardeyskoye a mai fost țintit anterior, iar Statul Major General al Ucrainei a raportat o lovitură asupra acestui obiectiv pe 5 iulie, în cadrul operațiunilor împotriva facilităților militare din Crimeea ocupată. Kyiv Post mai arată că, în ultima perioadă, Crimeea ocupată s-a confruntat cu presiuni crescute asupra infrastructurii energetice, iar atacuri anterioare ar fi întrerupt alimentarea cu electricitate, inclusiv în Sevastopol, afectând și transportul public. Potrivit poziției Kievului, campania de lovire a infrastructurii energetice și logistice ruse urmărește să reducă capacitatea Moscovei de a susține războiul împotriva Ucrainei. [...]
Pentagonul pregătește o achiziție de 12,6 miliarde de dolari pentru 28.000 de rachete „low-cost”. Potrivit Mediafax , SUA vor să refacă rapid stocurile de muniție de precizie după consumul accelerat din conflictul cu Iranul, mizând pe rachete de croazieră semnificativ mai ieftine decât cele aflate acum în serviciu. Planul vizează cumpărarea, în următorii cinci ani, a 28.000 de rachete la un preț de aproximativ 218.000 de dolari bucata (aprox. 982.000 lei), de aproape șase ori mai puțin decât rachetele de croazieră actuale, care depășesc frecvent 1,3 milioane de dolari (aprox. 5,85 milioane lei) pe unitate. Contracte pe termen lung, cu preț fix și cantități minime Departamentul Apărării al SUA a semnat acorduri-cadru cu trei companii – Anduril Industries, CoAspire și Zone 5 Technologies – în cadrul programului Family of Affordable Mass Missiles (FAMM) , care urmărește dezvoltarea unei noi generații de rachete de croazieră cu costuri reduse. Pentru a accelera livrările, fiecare contract este încheiat pe șapte ani, cu preț fix și cantități minime garantate. Companiile care depășesc ritmul de producție stabilit pot primi comenzi suplimentare. De ce contează: refacerea stocurilor după consumul din conflict Programul este plasat în contextul în care armata americană încearcă să își refacă stocurile de muniție de precizie, afectate de conflictul din Iran, început în februarie 2026. Mediafax citează DefenseNews, care notează că războiul a consumat într-un ritm accelerat interceptoare Patriot și alte rachete de precizie, mai repede decât pot fi înlocuite de actualele linii de producție. Ce rachete sunt vizate și ce știm despre ele Fiecare companie va furniza un model diferit, cu același obiectiv: cost redus și producție rapidă. Barracuda-500 (Anduril Industries) : rachetă de croazieră subsonică, propulsată de turboreactor, lansabilă de pe avioane de vânătoare și aeronave de transport militar. A avut primul test de zbor în 2024, iar producția de serie este programată să înceapă până la sfârșitul lui 2026. RAACM (CoAspire) : Rapidly Adaptable Affordable Cruise Missile, rachetă de croazieră cu rază extinsă, deja integrată și testată pe aeronave ale Forțelor Aeriene americane. AGM-188A Rusty Dagger (Zone 5 Technologies) : muniție cu turboreactor proiectată să aibă aceleași dimensiuni și greutate ca bomba Mk 82, pentru integrare rapidă pe aeronave existente, inclusiv F-16, fără modificări importante. Compania a testat focosul la începutul lui 2026 și a lansat arma de pe un F-16 în aprilie. Calendarul achizițiilor: vârf în 2030–2031 Planul Pentagonului prevede achiziții anuale de ordinul miilor de unități, cu următoarele repere menționate: aproximativ 5.300 de rachete în anul fiscal 2028 aproape 5.920 în 2029 7.700 în 2030 aproximativ 7.990 în 2031 În total, investiția este estimată la 12,6 miliarde de dolari (aprox. 56,7 miliarde lei ), pe baza costului unitar indicat în material. [...]
România a semnat achiziția a 12 elicoptere Airbus și 12 radare Thales prin programul european SAFE , cu livrări accelerate pentru primul radar din luna a 11-a , potrivit Economica . Miza operațională imediată este întărirea supravegherii la joasă altitudine, în contextul amenințărilor cu drone, în timp ce elicopterele au un orizont de livrare mult mai lung. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că vineri, la ora 11, au fost semnate contractele „pentru ceea ce rămăsese de semnat” în cadrul SAFE: 12 elicoptere cu Airbus și 12 radare de la Thales. „Pentru radare, am obținut o livrare pentru primul radar, de care avem mare nevoie pentru situația dronelor care zboară la joasă altitudine, începând cu luna 11, deci nu un an și jumătate, mai devreme.” Calendarul livrărilor și componenta industrială locală Conform declarațiilor ministrului, elicopterele vor fi livrate începând cu „luna 38”. În cazul acestora, Miruță a indicat și o componentă de localizare (implicare locală în activități/integrare), prin „interacțiune cu platforma IAR Ghimbav”. Totodată, ministrul a spus că achiziția este una în comun, derulată prin Ministerul Apărării din Franța, care a gestionat colectarea contribuțiilor de la țările participante. În acest cadru, prețul elicopterelor ar fi „semnificativ mai ieftin” decât într-o achiziție separată, iar obligațiile privind localizarea în România ar fi fost asumate și în contractul cu Guvernul francez. Dimensiunea programului SAFE: 7,5 miliarde euro semnate, alte contracte până în 2030 Miruță a mai afirmat că, până acum, au fost semnate la termen contracte prin programul SAFE în valoare de 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), informație atribuită de Economica agenției Agerpres . Până în 2030, ar urma să fie semnate și alte contracte, inclusiv un acord privind construirea de drone, estimat la 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), unde partener este Ucraina. [...]
Distrugerea unui Tu-95 la Engels arată că Ucraina poate lovi aviația strategică rusă la 800 km de frontieră , ridicând presiunea operațională asupra Moscovei și vulnerabilizând platformele folosite pentru atacuri cu rachete, potrivit HotNews . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe X că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a distrus la baza aeriană Engels un avion militar Tu-95 „utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva” Ucrainei. Mesajul lui Zelenski este disponibil aici . Lovitura ar fi avut loc la baza aeriană Engels, situată la aproximativ 800 de kilometri de granița cu Ucraina. Potrivit unui comunicat al SBU, operațiunea a fost desfășurată cu drone cu rază lungă de acțiune, iar detaliile sunt prezentate de instituție în comunicatul oficial . Ce spune SBU despre pagube și efectul militar SBU susține că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, partea din spate fiind „complet ruptă”, și că avionul era folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. În același mesaj, SBU afirmă că eliminarea unui bombardier strategic înseamnă „zeci de rachete nelansate” și „zeci de milioane de dolari pierderi irecuperabile” pentru Rusia, adăugând că aviația strategică rusă „nu se mai poate simți în siguranță” nici pe aerodromuri îndepărtate. Context: ce este Tu-95 și de ce contează Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Conform informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. Informațiile privind distrugerea avionului și amploarea pagubelor provin din declarațiile lui Zelenski și din comunicatul SBU; articolul nu indică o confirmare independentă. Creditul foto menționat este Dreamstime.com . [...]
