Știri
Știri din categoria Externe
Deschiderea lui Marine Le Pen către o discuție directă cu Volodimir Zelenski, axată pe finanțarea Ucrainei, mută presiunea politică asupra viitoarelor decizii bugetare europene și adaugă incertitudine în jurul continuității sprijinului financiar, potrivit Digi24.
Marine Le Pen, candidată de extremă dreapta la alegerile prezidențiale din Franța și lidera partidului Rassemblement National, a declarat că este dispusă să se întâlnească cu președintele ucrainean la Bruxelles, pentru a discuta „în special despre finanțarea” Ucrainei. Informația este relatată de AFP și preluată de News.ro.
Declarația a fost făcută cu ocazia unei vizite la târgul „Made in France”, unde Le Pen a spus că, dacă îl poate întâlni pe Zelenski la Bruxelles, va transmite acest lucru ambasadorului Ucrainei.
Le Pen a argumentat că Bruxelles-ul ar fi un loc „potrivit” pentru o astfel de întâlnire, invocând tensiunile europene legate de finanțarea Ucrainei.
„Consider că locul ar fi, de altfel, destul de potrivit, deoarece realitatea este că problema finanțării Ucrainei este una care zguduie astăzi Europa.”
Potrivit informațiilor din articol, Marine Le Pen a afirmat în repetate rânduri că ar reduce ajutorul financiar acordat Ucrainei dacă va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor.
În acest cadru, disponibilitatea pentru o întâlnire la Bruxelles capătă relevanță nu doar diplomatică, ci și practică: discuția despre „finanțare” indică faptul că subiectul sprijinului bugetar pentru Ucraina rămâne un punct de fractură în politica europeană, cu potențiale consecințe asupra deciziilor viitoare.
Recomandate
Marine Le Pen deschide ușa unei discuții cu Volodimir Zelenski la Bruxelles, pe fondul disputei privind costul sprijinului financiar pentru Ucraina , într-un moment în care tema finanțării războiului intră în centrul campaniei prezidențiale din Franța și al eforturilor Parisului de a-și reduce deficitul, potrivit Mediafax . Zelenski urmărește să o convingă pe lidera de extremă dreapta să mențină sprijinul pentru Ucraina dacă aceasta va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor. Invitația vine după ce Le Pen a amenințat în repetate rânduri că ar opri ajutorul financiar acordat Ucrainei de către Franța. Miza: finanțarea Ucrainei devine subiect electoral în Franța Le Pen a spus, la Paris, că o întâlnire la Bruxelles ar fi „justificată”, deoarece „subiectul finanțării Ucrainei agită Europa”, relatează POLITICO, citat de Mediafax. „Cancelarul german începe să amenințe lumea, problema începe să devină o preocupare la nivel european și ar fi interesant să discutăm acest aspect” În același context, Le Pen a făcut referire la refuzul lui Mertz de a mai acorda bani Ucrainei. Când ar putea avea loc întâlnirea Le Pen a precizat că îi va propune președintelui ucrainean să vină la Bruxelles în aceeași perioadă în care are programată o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei în Franța, luni. Potrivit celor mai recente sondaje menționate de Mediafax, Le Pen este favorită în cursa pentru prezidențialele de anul viitor și susține că statul francez „nu își mai poate permite” să finanțeze apărarea Ucrainei. Disputa pe cifre: „șase miliarde de euro pe an” Le Pen a afirmat că ajutorul acordat de Franța s-ar ridica la aproximativ șase miliarde de euro pe an (aprox. 30 miliarde lei). Zelenski a negat însă aceste cifre, potrivit sursei. Context: invitația inițială a venit de la Kiev Înaintea acestei deschideri către o discuție la Bruxelles, Zelenski o invitase pe Le Pen la Kiev, potrivit unei declarații pentru „l’Express”, citată de Mediafax. Președintele ucrainean susținea că lidera extremei drepte și-ar fi schimbat părerea dacă ar fi cunoscut ucrainenii. În paralel, ajutorul pentru Ucraina a devenit o temă de campanie în Franța, pe fondul angajamentului de reducere a deficitului, iar dezbaterea a fost alimentată și de controversele stârnite de Jean-Luc Mélenchon, care a vorbit despre organizarea unui referendum privind viitorul Donbasului, regiune aflată „aproape în integralitate” sub ocupație rusă, conform Mediafax. [...]
Restricțiile de viteză ale Starshield /Starlink rămân active în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, afectând direct operațiunile cu drone , inclusiv folosirea dronelor interceptoare împotriva aparatelor Shahed, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că autoritățile de la Kiev nu au primit „explicații clare” pentru menținerea limitărilor. Măsura vizează serviciul Starshield, versiunea militară a sistemului Starlink, și a fost introdusă la jumătatea lunii octombrie. Atunci, oficialii ucraineni au indicat că terminalele militare care se deplasau cu o viteză mai mare de 160 km/h își pierdeau conexiunea, ceea ce perturba misiunile cu drone. Restricțiile au fost ridicate pe 24 octombrie, dar au fost reintroduse ulterior, începând de luni, iar acum sunt raportate ca fiind în continuare active de-a lungul liniei frontului și în zonele ocupate de Rusia. Zelenski a precizat că limita de viteză pentru forțele ucrainene rămâne de 161 km/h, ceea ce, în evaluarea sa, face imposibilă utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed. „Din păcate, de-a lungul întregii linii a frontului și pe teritoriul temporar ocupat al Ucrainei, limita de viteză pentru forțele noastre rămâne de 161 de kilometri pe oră. Acest lucru face imposibilă, în special, utilizarea dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed.” Ce se știe despre aplicarea restricțiilor Un oficial al Ministerului Apărării de la Kiev a declarat că, până vineri, „nu s-au înregistrat astfel de restricții în zonele aflate sub control ucrainean”, ceea ce sugerează o aplicare diferențiată în funcție de teritoriu. Contextul tehnic și politic rămâne însă neclar. Elon Musk , directorul general al SpaceX (compania-mamă a Starlink), a negat că ar fi responsabil pentru restricțiile de viteză atunci când acestea au fost semnalate prima dată. El a susținut, pe platforma X, că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate de guvernul SUA”, iar limitele ar fi stabilite de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele SUA, Donald Trump. De ce contează operațional În termeni practici, limitarea conexiunii la viteze peste pragul menționat poate reduce capacitatea armatei ucrainene de a folosi drone în misiuni care presupun deplasare rapidă și stabilitate a legăturii de date. Zelenski leagă explicit această problemă de imposibilitatea utilizării dronelor interceptoare împotriva dronelor Shahed, folosite frecvent în atacuri aeriene. Informațiile despre restricții și reacțiile oficiale sunt prezentate de Politico , citat de Digi24. [...]
Implicarea Europei în negocierile de pace pentru Ucraina capătă greutate, dar riscă să devină și o pârghie de amânare pentru Moscova , potrivit CNN , care relatează despre discuțiile purtate la Moscova de emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner cu președintele rus Vladimir Putin. După aproape doi ani în care Europa a fost, în practică, ținută la marginea discuțiilor dintre SUA și Rusia, partea rusă ar fi acceptat, în urma întâlnirilor de joi, ideea ca europenii să aibă un loc la masa negocierilor. Pentru Kiev și Bruxelles, miza nu este doar simbolică: Europa este principalul pilon de sprijin militar, diplomatic și financiar pentru Ucraina și un actor-cheie în regimul de sancțiuni și în gestionarea activelor rusești înghețate. De ce contează: fără Europa, implementarea unui acord ar fi dificilă Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a salutat perspectiva participării europene, argumentând că războiul se desfășoară „în Europa”, iar Ucraina vizează aderarea la UE, ceea ce face ca rolul european să fie important inclusiv pentru „garanții de securitate” și prosperitate. Și la nivelul UE, mesajul este că un acord fără europeni ar fi greu de pus în practică. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, a indicat că Europa a susținut Ucraina, a impus sancțiuni și deține pârghii precum activele rusești înghețate — elemente care, în logica Bruxelles-ului, fac ca orice înțelegere să depindă de participarea europeană. Cine ar reprezenta Europa și unde apar fricțiunile interne Componența delegației europene rămâne sensibilă. Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat vineri că echipa ar urma să fie formată din instituțiile UE și din statele „E5”: Franța Germania Italia Polonia Regatul Unit În paralel, Jared Kushner a sugerat că una dintre dificultăți ar fi ca Europa să poată „identifica o singură persoană” care să vorbească în numele ei, semn al tensiunilor privind mandatul și coerența poziției europene. Moscova nu confirmă deplin și condiționează accesul Europei Deși includerea Europei este prezentată ca un pas înainte, Kremlinul a evitat să confirme că a acceptat pe deplin prezența europeană la masa negocierilor. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Europa trebuie să își arate „disponibilitatea de a contribui la procesul de pace” înainte ca o decizie să fie luată privind participarea la viitoarele discuții. În același timp, oficiali ruși au atacat linia dură a liderilor europeni față de Moscova. Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a susținut că europenii ar trebui să aleagă între pace și continuarea războiului, afirmând că acțiunile lor ar indica mai degrabă a doua variantă. Riscul operațional: „loc la masă” nu înseamnă pace mai rapidă CNN notează că intrarea formală a europenilor în negocieri nu garantează o accelerare a încheierii conflictului, estimat ca făcând sute de mii de victime de ambele părți. Din contră, apar indicii că Moscova ar folosi noua realitate pentru a-și împinge cererile maximaliste și pentru a prelungi discuțiile, în timp ce continuă presiunea militară. În material sunt menționate, ca semnale timpurii, reluarea unor solicitări rusești precum retragerea NATO din Europa de Est și înăsprirea poziției privind eventuala desfășurare de trupe de menținere a păcii de-a lungul liniei frontului. Într-un fragment televizat din discuții, Putin a legat „aranjamentele de securitate pan-europene” de un acord pentru Ucraina și a criticat ideea ca europenii să trimită trupe după un acord, susținând că aceasta ar însemna „continuarea războiului”. Concluzia implicită a analizei este că, deși Europa câștigă influență formală în formatul negocierilor, Kremlinul ar putea transforma această deschidere într-un instrument de temporizare — cu perspectiva unui nou sezon de iarnă marcat de lupte intense. [...]
Ucraina reclamă din nou limitări de viteză la Starshield , cu efect direct asupra apărării antiaeriene și a dronelor , într-un moment în care negocierile SUA–Rusia pentru încetarea războiului capătă tracțiune, potrivit TWZ . Kievul spune că restricțiile afectează inclusiv interceptarea dronelor rusești cu reacție, în timp ce SpaceX neagă orice modificare. Ucrainenii susțin că este a doua oară într-o lună când apar probleme similare, după un episod din octombrie în care serviciul ar fi fost ulterior restabilit. TWZ precizează că nu poate verifica independent acuzațiile Kievului. Ce reclamă Kievul: plafon de 161 km/h și întreruperi pe front Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat pe X că, de câteva zile, unitățile ucrainene înregistrează „perturbări semnificative” ale funcționării Starshield „de-a lungul întregii linii a frontului” și în teritoriile ocupate temporar. Potrivit lui, ar fi impuse „restricții sistematice de viteză”, limitând utilizarea la 161 km/h (100 mile/h). Zelenski leagă direct aceste limitări de eficiența apărării: „Pentru noi, acest lucru înseamnă în primul rând o complicare semnificativă a interceptării dronelor rusești cu reacție.” El a mai spus că ar fi existat lovituri care au trecut de apărare deoarece sistemele de interceptare „nu pot atinge viteze suficiente” și nu reușesc să intercepteze la timp, adăugând că Ucraina încearcă să lămurească situația „cu partea americană”. Consilierul prezidențial pe tehnologie de apărare Serhii „Flash” Beskrestnov a indicat, la rândul său, că limitările afectează comunicațiile cu elicoptere care urmăresc dronele Shahed și cu aeronavele interceptoare. Separat, militarilor din prima linie li se atribuie afirmații că problema lovește și utilizarea dronelor de lovire „mid-range” (cu rază medie) pentru atacuri asupra logisticii ruse în adâncimea teritoriilor ucrainene ocupate. Analistul Rob Lee (Foreign Policy Research Institute) a scris că unele dintre aceste drone ar fi obligate să zboare mai încet decât ar fi necesar, devenind mai ușor de interceptat, dar a subliniat că este prea devreme pentru a evalua impactul complet asupra operațiunilor. Poziția SpaceX: „Nu a existat nicio schimbare” SpaceX respinge acuzațiile. Un oficial al companiei a transmis pentru TWZ: „Acest lucru este fals. Nu a existat nicio schimbare.” În material este amintit și episodul din octombrie, când Elon Musk ar fi spus că decizia privind limitările ar ține de armata SUA și de administrația Trump. În același context, TWZ notează că Wall Street Journal a relatat luna trecută că Musk ar fi dat ordinul de încetinire a Starshield, cu surse care nu s-ar fi pus de acord dacă decizia a fost luată împreună cu președintele Donald Trump. De ce contează: dependența operațională a Ucrainei de un serviciu extern Dincolo de disputa privind cauza exactă, episodul readuce în prim-plan vulnerabilitatea operațională a Ucrainei, care se bazează pe echipamente și servicii furnizate din exterior pentru comunicații militare. TWZ arată că Ucraina lucrează la alternative, inclusiv la dezvoltarea propriului sistem de comunicații prin satelit, însă chiar oficiali ucraineni recunosc că acesta nu ar putea înlocui la scară sistemul SpaceX. Contextul politic: acuzații de presiune în timpul negocierilor Plângerile apar în timp ce negociatorii americani au avut întâlniri cu Vladimir Putin, pe fondul unor eforturi mediate de Casa Albă pentru oprirea războiului. În material este menționat că unii ucraineni ar susține că Starshield ar fi afectat pentru a pune presiune pe Kiev să accepte cereri rusești privind cedări teritoriale. Financial Times a relatat, citând oficiali ucraineni de rang înalt, că aceștia ar crede că restricțiile de viteză ar fi fost impuse pentru a presa Kievul în timpul celor mai recente discuții de pace, care s-au încheiat la Abu Dhabi. În același timp, TWZ notează că negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi s-au încheiat fără progrese majore, cu un acord doar pe un schimb de prizonieri la scară largă. În paralel, potrivit presei ruse citate de TWZ, emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit cu Putin la Moscova, iar partea americană ar urmări includerea europenilor în procesul de negociere. Zelenski a declarat înaintea întâlnirii că are așteptări scăzute, deși „există speranță”. [...]
Liderii UE refuză să negocieze „arhitectura de securitate” cerută de Rusia înainte de un acord de pace , pe fondul temerilor că tema ar putea deveni moneda de schimb pentru accesul Europei la discuțiile despre Ucraina, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și securitate: oficiali europeni consideră că acceptarea unei renegocieri a aranjamentelor de apărare ale continentului, în condițiile impuse de Moscova, ar putea afecta direct suveranitatea statelor UE și NATO și ar redesena regulile de funcționare ale securității europene. Ce propune Rusia și de ce respinge Europa În discuțiile de pace privind Ucraina, Rusia a readus în prim-plan ideea „regândirii” securității europene. Conform materialului, cererile Moscovei au fost asociate cu: interzicerea extinderii NATO; limitarea exercițiilor militare în apropierea frontierei ruse; retragerea trupelor și echipamentelor de pe flancul estic al NATO. În multe capitale europene, aceste solicitări sunt interpretate ca o încercare a Kremlinului de a-și restabili o sferă de influență și de a limita suveranitatea națională a statelor membre UE și NATO. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a rezumat poziția europeană prin ideea că „nu este nevoie să reinventăm roata”, argumentând că Europa a avut o arhitectură de securitate funcțională până când a fost subminată și, în final, „distrusă” de invazia Rusiei în Ucraina. Negocierile SUA–Rusia și avertismentul lui Zelenski În paralel, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Washingtonul și Moscova discutau deja subiectul. El a spus că negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina de la Abu Dhabi au inclus „multe discuții despre garanțiile de securitate” și a cerut Europei să fie atentă la faptul că tema depășește Ucraina. „Când americanii și rușii discută despre aceste chestiuni, nu este vorba doar despre Ucraina; de fapt, este vorba mai degrabă despre un fel de nou cadru de securitate între Europa și Rusia. Și noi considerăm această abordare puțin ciudată”. În același context, trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin, după discuțiile de la Abu Dhabi. Cei doi i-au transmis lui Putin, în declarații televizate, că SUA doresc ca europenii să participe la viitoarele discuții și că Washingtonul a început consultări cu aliații europeni pe tema arhitecturii de securitate a continentului. O persoană citată în material, familiarizată cu discuțiile de la Abu Dhabi, a confirmat că subiectul a fost atins „în sens larg”, dar fără a se discuta „conținutul”. Linia UE: discuții doar după acceptarea păcii Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a susținut că Europa ar trebui să fie dispusă să înceapă discuțiile despre arhitectura de securitate doar după ce Rusia acceptă un acord de pace, avertizând că mutarea atenției pe acest subiect „deturnează” de la prioritatea imediată: încetarea focului. Între timp, Vladimir Putin a afirmat că propunerile Moscovei privind o nouă arhitectură de securitate trebuie discutate înainte de un acord de încetare a războiului, acuzând europenii că ar vrea să trimită trupe în Ucraina după instaurarea păcii, ceea ce, în interpretarea sa, ar însemna „continuarea războiului”. Ce urmează: presiune pentru o reprezentare unitară a Europei Neliniștea legată de aceste discuții a crescut presiunea internă în Europa pentru a închide dezbaterea despre cine ar trebui să reprezinte continentul în eventualele negocieri. Liderii europeni ar urma să discute subiectul la Dublin, cu obiectivul de a identifica un nume „încă din această lună”, în condițiile în care interacțiunile cu negociatorii americani și ucraineni și demersurile către Putin au fost descrise ca imprevizibile și, uneori, incoerente. [...]
Zelenski cere ca UE să fie la masa negocierilor, pe fondul lipsei unei reprezentări comune europene potrivit Digi24 , într-un moment în care discuțiile de pace Rusia–Ucraina–SUA s-au derulat fără oficiali europeni, iar statele membre încă nu au o poziție unitară privind cine ar trebui să vorbească în numele Uniunii. Președintele ucrainean a discutat cu liderii reuniți la Dublin, înainte de a fi informat despre discuțiile de la Moscova dintre Vladimir Putin și oficiali americani, relatează Politico, citat de Digi24. Mesajul lui Zelenski către europeni a fost că miza depășește garanțiile de securitate pentru Ucraina și ține de arhitectura de securitate dintre Europa și Rusia. „Când americanii şi ruşii discută despre acest subiect, nu este vorba doar de garanţii de securitate pentru Ucraina. Este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia.” În acest context, Zelenski a spus că este „foarte bine” că europenii fac parte din discuții, dar a insistat că, în lipsa unui dialog direct cu Rusia, „trebuie să ne asigurăm că Europa devine o parte integrantă a acestor negocieri”. Negocieri fără progres la Abu Dhabi și fără europeni Articolul notează că două zile de negocieri de pace între Rusia, Ucraina și SUA, desfășurate la Abu Dhabi, s-au încheiat miercuri fără progrese semnificative și fără participarea oficialilor europeni. În paralel, trimișii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit joi cu liderul rus și urmau să se deplaseze de urgență la Dublin pentru a-l informa pe Zelenski despre discuții, joi seara. Dispută în UE: cine reprezintă blocul în discuții Digi24 mai arată că guvernele din UE au în continuare opinii divergente despre cine ar trebui să reprezinte Uniunea în negocieri. Cancelarul german Friedrich Merz a spus, în drum spre summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, că a primit semnale pozitive din discuțiile de la Abu Dhabi, dar a subliniat că Ucraina și Europa trebuie implicate. El a adăugat că discuția despre reprezentarea UE ar urma să aibă loc „în spatele ușilor închise”. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a adoptat un ton mai sceptic, afirmând că nu a observat bunăvoință din partea Moscovei și că ar trebui să existe mai întâi un armistițiu înaintea discuțiilor despre un acord de pace sau despre arhitectura de securitate a Europei. Kallas a invocat și tratatele UE, potrivit cărora președintele Consiliului European, Antonio Costa, și ea însăși ar trebui să reprezinte blocul în astfel de discuții. [...]
