Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul condiționează reluarea dialogului cu UE de un „prim pas” european, într-un moment în care la Bruxelles se discută tot mai des despre oportunitatea unor contacte cu Moscova, pe fondul frustrării față de negocierile conduse de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit G4Media.
Mesajul a fost transmis vineri de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, după ce Financial Times a relatat că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru un eventual dialog cu Rusia. Peskov a spus că Vladimir Putin „este gata să negocieze cu toată lumea”, inclusiv cu europenii, dar a subliniat că Rusia nu va iniția contactele.
Potrivit declarațiilor citate, Kremlinul încearcă să fixeze cadrul unei eventuale reluări a dialogului cu UE: disponibilitate declarată pentru negocieri, dar cu condiția ca inițiativa să vină de la Bruxelles. Peskov a susținut că nu Rusia ar fi inițiat „încetarea completă a relațiilor” cu Uniunea, ci „Bruxellesul și anumite capitale europene”, motiv pentru care guvernele europene ar trebui să facă primul pas, după întreruperea contactelor în 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina.
În același timp, în spațiul european apar semnale că ar exista „potențial” pentru negocieri între Bruxelles și Moscova. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că există acest potențial, iar Uniunea ar avea și susținerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform Financial Times.
Reuters, citată de Agerpres, reamintește că unii lideri europeni au afirmat că Rusia trebuie învinsă în Ucraina și l-au descris pe Putin drept criminal de război și autocrat, avertizând că ar putea ataca și un stat membru NATO dacă i se permite să câștige războiul.
Rusia respinge aceste poziții, iar Putin susține că puterile europene ar dori războiul prin sprijinul acordat Ucrainei cu „zeci de miliarde de dolari” sub formă de asistență, armament și informații. În acest cadru, condiționarea „primului pas” mută presiunea pe UE: orice inițiativă de dialog ar putea fi interpretată intern ca o schimbare de linie politică, cu costuri de imagine și de coeziune între statele membre.
Recomandate
UE își pregătește o poziție comună pentru eventuale negocieri cu Rusia , pe fondul temerilor că procesul de pace condus de SUA lasă blocul comunitar în afara deciziilor, potrivit Mediafax . Președintele Consiliului European, António Costa , spune că există un „potențial” pentru discuții cu Vladimir Putin, dar recunoaște că, deocamdată, nu există semnale din partea Kremlinului că ar fi dispus la negocieri serioase. Costa afirmă că discută cu cei 27 de lideri naționali ai UE pentru a stabili „cum ne putem organiza cel mai bine” și ce ar fi necesar pentru a putea discuta eficient cu Rusia „când va veni momentul potrivit”. „Discut cu cei 27 de lideri naționali ai UE pentru a vedea cum ne putem organiza cel mai bine și pentru a identifica ce avem nevoie pentru a discuta eficient cu Rusia atunci când va veni momentul potrivit pentru asta”, a declarat Costa. Miza: UE vrea să evite marginalizarea în negocierile de pace Contextul este frustrarea tot mai mare în capitalele europene față de negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina conduse de președintele american Donald Trump, în condițiile în care mulți lideri europeni se tem că discuțiile SUA–Rusia–Ucraina au înregistrat puține progrese și au lăsat UE într-o poziție secundară. În același timp, politica de lungă durată a UE rămâne ca nicio discuție sau decizie privind Ucraina să nu fie luată fără implicarea Kievului. Costa spune că blocul european ar avea susținerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a fi pregătit să contribuie la negocieri, informație atribuită de Mediafax publicației Financial Times . Fără semnale de la Kremlin și fără intenția de a „perturba” procesul SUA Costa a declarat că UE va „evita să perturbe procesul condus de președintele Trump” și a admis că nu există indicii că Putin ar fi dispus să discute cu un reprezentant al UE. „Da, există un potențial [de a negocia cu Putin]. Dar, deocamdată, nimeni nu a văzut vreun semn din partea Rusiei că ar dori cu adevărat să se angajeze în negocieri serioase”. Biroul lui Zelenski a confirmat discuția cu Costa. Un oficial ucrainean de rang înalt a cerut „mai multă coordonare la nivel european”, inclusiv posibilitatea ca „un lider” să poată discuta cu Rusia „în numele tuturor europenilor”, pentru a exercita „mai multă presiune” asupra Moscovei. Ce se întâmplă în paralel: relansarea canalului diplomatic SUA–Ucraina Zelenski a anunțat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a ajuns în SUA pentru întâlniri cu emisarii speciali ai lui Donald Trump, cu obiectivul de a relansa negocierile diplomatice, blocate în ultimele luni din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Ultima reuniune trilaterală SUA–Ucraina–Rusia a avut loc pe 18 februarie. Precedent european: tentativa Franței de a deschide un canal cu Moscova Cea mai recentă încercare europeană de apropiere de Rusia a avut loc în februarie, când consilierul francez pentru securitate națională Emmanuel Bonne și consilierul Bertrand Buchwalter au mers la Moscova pentru a transmite că Europa vrea un loc la masa negocierilor. Potrivit unor persoane informate despre discuții, Iuri Ușakov (consilierul lui Putin pentru politică externă) și Igor Kostiukov (șeful serviciului de informații militare) au respins propunerile franceze, dar ar fi indicat că Rusia ar putea fi deschisă unui mesaj „diferit” din partea Europei. [...]
Elveția riscă să-și rescrie regulile de imigrație și relația cu UE printr-un referendum care ar plafona populația la 10 milioane până în 2050 și ar putea forța renunțarea la acordul cu Uniunea Europeană privind libertatea de circulație , potrivit Economica . Miza depășește dezbaterea demografică: o astfel de decizie ar afecta direct accesul la forță de muncă și cadrul de reglementare pentru mobilitatea lucrătorilor. Elvețienii sunt chemați la urne pe 14 iunie pentru inițiativa care stabilește că populația rezidentă permanentă nu trebuie să depășească 10 milioane de locuitori înainte de 2050. În prezent, populația a trecut de 9 milioane, iar datele oficiale indică faptul că cetățenii străini reprezentau peste 27% din total până în 2024. Ce prevede inițiativa și când ar intra în „modul de restricții” Propunerea introduce un prag operațional: după atingerea nivelului de 9,5 milioane de locuitori, imigrația ar urma să fie limitată. Ținta ar fi, în principal, solicitanții de azil, iar măsurile ar include restrângerea accesului unor persoane la permisele de ședere. La finalul anului 2025, Elveția avea aproximativ 9,1 milioane de locuitori, conform informațiilor transmise de MEDIAFAX. De ce contează economic: dependența de forța de muncă din străinătate Dezbaterea scoate la iveală o tensiune structurală: pe de o parte, temerile privind presiunea imigrației asupra resurselor publice; pe de altă parte, recunoașterea faptului că economia elvețiană depinde de forța de muncă din străinătate. În acest context, o eventuală renunțare la acordul cu UE privind libertatea de circulație ar însemna o schimbare de reglementare cu efecte în lanț asupra pieței muncii. Sondaje: cursă strânsă înainte de vot Institutul de sondare gfs.bern apreciază că rezultatul este incert: „Votul este complet deschis. Chiar și mici schimbări în mobilizarea alegătorilor sau în importanța acordată anumitor argumente pot înclina balanța.” În mod obișnuit, susținerea pentru astfel de inițiative scade pe măsură ce se apropie data referendumului, însă sondajele din a doua parte a anului trecut indică un sprijin relativ stabil pentru inițiativa „Nu unei Elveții cu 10 milioane de locuitori”, între 45% și 52%, potrivit MEDIAFAX (care citează datele menționate în material). [...]
Moscova își calibrează parada de 9 Mai fără invitații externe, dar cu întâlniri bilaterale planificate. Potrivit Stirile Pro TV , Kremlinul spune că nu a trimis invitații speciale pentru demnitari străini la festivitățile de Ziua Victoriei, însă acceptă prezențe „din proprie inițiativă” și a fixat deja o agendă de discuții cu mai mulți lideri, inclusiv cu premierul slovac Robert Fico , singurul lider din UE menționat ca participant. Mesajul Kremlinului: fără invitații, dar cu oaspeți și agendă diplomatică Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a declarat că Rusia „nu a invitat în mod special” oaspeți străini la evenimentele de la Moscova, spre deosebire de anul trecut, când participarea liderilor a fost mai numeroasă în contextul aniversării a 80 de ani. În același timp, Ușakov a precizat că unele personalități străine și-au anunțat intenția de a veni la Moscova pe 9 mai și de a participa la evenimente alături de conducerea rusă. Atașații militari ai statelor străine au fost invitați să participe la paradă. Programul lui Putin în jurul datei de 9 Mai Conform informațiilor compilate de TASS din declarațiile lui Ușakov, Vladimir Putin are programate întâlniri și evenimente pe 8 și 9 mai, iar pentru 10 mai nu sunt menționate activități pe agenda internațională. Principalele repere: 8 mai: întâlnire cu liderul belarus Aleksandr Lukașenko, urmată de o „cină amicală”; discuții despre relațiile bilaterale și subiecte internaționale și regionale. 9 mai: recepție oficială pentru delegațiile străine și oaspeții de onoare; serie de întâlniri bilaterale cu șefi de delegații. Pe lista discuțiilor bilaterale apar: premierul slovac Robert Fico, regele Malaeziei Sultan Ibrahim, președintele Laosului Thongloun Sisoulith, precum și lideri din Abhazia și Osetia de Sud (Badra Gunba și Alan Gagloiev). Este menționată și o întâlnire „tete-a-tete” cu regele Malaeziei, la solicitarea acestuia, plus o întâlnire cu o delegație din conducerea Republicii Srpska. Parada: fără tehnică militară, cu discurs și defilare Parada de Ziua Victoriei din acest an nu va include prezentarea de vehicule și echipamente militare. În schimb, programul include defilarea trupelor în formații, survoluri ale grupurilor de acrobație aeriană și discursul lui Vladimir Putin. După paradă, Putin, împreună cu invitații străini și veteranii, urmează să depună flori la Mormântul Soldatului Necunoscut din Grădina Alexandrov. [...]
Schimbul de acuzații dintre Kiev și Moscova pune sub semnul întrebării orice „pauză” operațională a luptelor , după ce Rusia a anunțat unilateral, de la miezul nopții, un „armistițiu” pentru 8–9 mai, relatează Meduza . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia „nici măcar nu a încercat” să oprească focul, în timp ce Ministerul Apărării al Rusiei afirmă că trupele ruse au încetat complet ostilitățile și că Ucraina ar fi încălcat masiv regimul de încetare a focului. Ce spune Zelenski: „nu a existat nici măcar o încercare” de oprire a focului Într-un mesaj public, Zelenski a declarat că, dinspre Rusia, „nu a existat nici măcar o încercare imitativă de a înceta focul pe front”. Potrivit lui, pe timpul nopții au fost înregistrate: peste 140 de bombardamente asupra pozițiilor de pe front; 10 acțiuni de asalt; „sute” de lovituri cu drone. Zelenski a mai spus că Ucraina va acționa „în oglindă”, la fel ca în ziua precedentă. Ce spune Ministerul Apărării al Rusiei: „am reacționat în oglindă” și am lovit ținte militare Ministerul rus al Apărării a transmis, într-o declarație, că de la miezul nopții toate grupările de trupe ruse „au încetat complet desfășurarea acțiunilor de luptă”, însă Forțele Armate ale Ucrainei ar fi continuat atacurile. Instituția susține că, în zona „operațiunii militare speciale”, au fost consemnate 1.365 de încălcări ale încetării focului. În același mesaj, ministerul afirmă că armata rusă a răspuns „în oglindă” și a executat lovituri de răspuns asupra pozițiilor de foc, inclusiv asupra lansatoarelor multiple de rachete, artileriei și mortierelor, precum și asupra punctelor de comandă și a locurilor de lansare a dronelor. Context: armistițiu unilateral și avertismente privind Kievul „Armistițiul” a fost anunțat unilateral de autoritățile ruse și ar fi urmat să dureze pe 8 și 9 mai. Ucraina nu s-a alăturat oficial acestui aranjament. Totodată, oficiali ruși au declarat anterior că, dacă atacurile ucrainene continuă, centrul Kievului ar putea fi lovit cu un atac „distructiv”. [...]
Atacurile cu drone și suspendarea zborurilor la Moscova arată că „armistițiul” anunțat de Kremlin nu reduce riscul operațional în regiune , iar tensiunile cresc chiar înaintea paradei de Ziua Victoriei , potrivit TVR Info . Cu o zi înaintea paradei de la Moscova, drone ucrainene au lovit mai multe obiective din Rusia. Oficialii ruși au confirmat interceptarea unor drone în apropierea capitalei, iar cele trei aeroporturi ale Moscovei au suspendat temporar zborurile. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra orașelor ucrainene, deși Vladimir Putin anunțase un armistițiu de două zile, pe 8 și 9 mai. La câteva ore după anunț, armata rusă a lansat o serie de atacuri, iar președintele Ucrainei a acuzat Moscova că nu își respectă propriul armistițiu, menționând „peste 140 de lovituri” asupra localităților ucrainene. „Ucraina era pregătită să asigure o încetare completă a focului, dar propunerea noastră de pace a fost întâmpinată doar cu noi atacuri și noi amenințări din partea Rusiei. Ei vor ca Ucraina să le acorde permisiunea de a-și desfășura parada în siguranță timp de o oră, o dată pe an, pentru ca apoi să continue să ne ucidă oamenii și să îşi continue războiul. Oficialii ruși vorbesc deja despre lovituri după data de 9 mai. Este o logică ciudată și, în mod evident, inadecvată din partea conducerii ruse.” ( Volodimir Zelenski ) Ce se schimbă, concret, în plan operațional Episodul scoate în evidență două efecte imediate, cu relevanță practică: perturbări în transportul aerian : suspendarea temporară a zborurilor pe cele trei aeroporturi ale Moscovei indică un risc de întreruperi pe fondul alertelor de securitate; incertitudine privind „ferestrele” de dezescaladare : deși a fost anunțat un armistițiu pe 8–9 mai, atacurile au continuat, ceea ce reduce predictibilitatea pentru civili și operatori. Parada are loc, dar fără tehnică militară grea La Moscova, autoritățile fac ultimele pregătiri, iar Kremlinul a confirmat că parada de Ziua Victoriei va avea loc, pe fondul unei tensiuni ridicate din cauza dronelor ucrainene. Totodată, la paradă nu vor defila tancuri și alte echipamente militare , iar analiști militari citați de TVR Info interpretează această decizie ca un semn că armata rusă se confruntă cu probleme serioase pe frontul din Ucraina. (TVR Info a publicat separat detalii despre formatul paradei: TVR Info .) [...]
Concentrarea puterii de decizie în jurul Casei Albe, în detrimentul Departamentului de Stat, începe să erodeze capacitatea SUA de a gestiona crizele externe , iar Marco Rubio pare tot mai marginal în ambele roluri pe care le deține, potrivit unei analize din Politico . Rubio a mers la Roma „ieri”, cu miza de a repara relațiile cu Papa și cu guvernul italian după tensiuni legate de războiul cu Iranul. Misiunea este una tipică pentru un secretar de stat, însă analiza ridică întrebarea centrală: de ce nu conduce Rubio eforturile diplomatice majore – de la încetarea războiului cu Iranul și gestionarea conflictului Israel–vecini, până la Ucraina și relația cu China – în condițiile în care alți oficiali americani ar fi preluat inițiativa. Un secretar de stat „absent” și o diplomație împinsă în plan secund Politico notează că Rubio este „în mare parte” absent din dosarele-cheie, inclusiv prin comparație cu predecesori care au investit masiv în diplomația de navetă (vizite repetate și prezență constantă în regiuni de criză). În termeni de activitate externă, analiza indică un bilanț mai modest: 18 deplasări ca secretar de stat, aproximativ 75 de zile pe drum și 31 de țări vizitate. Prin comparație, Hillary Clinton ar fi avut, în primele 16 luni de mandat, 28 de deplasări, 130 de zile pe drum și peste 60 de țări vizitate. În paralel, Departamentul de Stat ar fi fost „marginalizat”: diplomați de rang înalt ar fi fost concediați sau ar fi demisionat, iar moralul ar fi fost puternic afectat. Rubio însuși ar fi minimalizat relația cu instituția, spunând că trece pe la sediul departamentului „aproape în fiecare zi”, fără ca asta să se traducă, potrivit autorului, într-o revenire a departamentului în centrul procesului decizional. Negocieri mutate la emisari politici, fără infrastructură diplomatică În locul secretarului de stat, rolul de negociator principal ar fi fost preluat de Steve Witkoff (apropiat al președintelui) și de Jared Kushner (ginerele lui Donald Trump), care ar fi condus discuțiile pentru „o pace durabilă” în mai multe conflicte. Analiza susține că abordarea lor seamănă cu tranzacții imobiliare, cu „term sheets” (liste de condiții) – 28 de puncte pentru Ucraina, 20 pentru Gaza și 14 pentru Iran – însă cu formulări vagi și ușor de interpretat, ceea ce ar explica de ce niciun conflict nu ar fi fost, de fapt, încheiat. În același timp, contextul descris este unul de deteriorare a mediului de securitate: războiul din Ucraina s-ar fi intensificat după instalarea lui Trump, armistițiile din jurul Israelului ar fi fragile, iar Iranul ar fi atacat vecini și ar fi închis Strâmtoarea Hormuz ca reacție la decizia SUA și Israelului de a intra în război. Problema de fond: două funcții „prea mari” pentru o singură persoană Miza operațională, în lectura Politico, este că Rubio nu este doar secretar de stat, ci și consilier pentru securitate națională – funcție care, în mod normal, coordonează procesul interinstituțional și pregătește opțiuni coerente pentru președinte, cu costuri, beneficii și pași de implementare. Analiza afirmă că dovezile unui astfel de proces funcțional sunt slabe. Un exemplu: după instalarea la Casa Albă, Rubio ar fi concediat jumătate din personalul Consiliului Național de Securitate (NSC), iar rezultatul ar fi fost o echipă frustrată și confuzie internă, potrivit diplomaților și oficialilor străini citați de autor. În dosarul Iran, această disfuncție ar fi devenit vizibilă: Rubio ar fi oferit explicații multiple și uneori contradictorii despre război și obiectivele lui și ar fi părut tot mai des în dezacord cu președintele. Politico dă un exemplu punctual: Rubio a declarat marți că războiul este „terminat”, iar a doua zi Trump ar fi amenințat cu reluarea lui. Concluzia analizei este că suprapunerea celor două roluri nu le face „în sincron”, ci crește probabilitatea ca niciunul să nu fie îndeplinit bine – cu efect direct asupra capacității SUA de a conduce diplomația și de a coordona coerent politica externă în crize simultane. [...]
