Știri
Știri din categoria Externe
Rusia mută presiunea pe Europa, invocând riscuri nucleare, într-un nou mesaj politic prin care cere statelor europene să oprească sprijinul pentru Kiev, potrivit Agerpres.
Ministerul rus de Externe l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar provoca un „război nuclear”, prin declarații și acțiuni care, în versiunea Moscovei, ar escalada conflictul. Purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a susținut că „Kievul bombardează centrala nucleară Zaporojie” și că Zelenski ar cere nu doar aderarea la NATO, ci și arme nucleare pentru securitatea Ucrainei.
„El continuă să provoace un conflict nuclear cu astfel de declarații.”
În aceeași intervenție, Zaharova a avertizat că Europa de Vest ar putea deveni „prima victimă” a consecințelor acestui „șantaj nuclear” și a cerut europenilor să-l „oprească” pe liderul ucrainean, în loc să „continue să finanțeze eforturile de război ale Kievului”.
„Zelenski nu vrea pace. Acest lucru este evident.”
Agerpres notează că Zelenski a cerut recent, în mai multe rânduri, reluarea negocierilor cu Moscova pentru un armistițiu urmat de pace. În același timp, Kremlinul ar insista asupra unor precondiții, inclusiv cedarea de către Kiev a unor noi teritorii ucrainene înainte de orice oprire a luptelor.
Zaharova a respins și comentariile cancelarului german Friedrich Merz, care a spus că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pacea. Potrivit acesteia, nici Germania, nici Uniunea Europeană nu ar fi implicate în procesul de negocieri.
„Toate declarațiile conducerii lor pe această temă sunt lipsite de sens pentru noi.”
În declarațiile sale, Zaharova a menționat și Bulgaria și Turcia, afirmând că, în calitate de membre NATO, ar purta responsabilitatea pentru consecințele asupra mediului ale atacurilor ucrainene asupra portului petrolier Tuapse. Ea s-a referit la atacuri cu drone asupra unui terminal din oraș, despre care a spus că au provocat incendii grave și o deversare de petrol în Marea Neagră.
Recomandate
SUA alocă 100 de milioane de dolari pentru reparațiile de la Cernobîl , o contribuție care acoperă doar o parte din finanțarea totală estimată pentru refacerea structurii de protecție a reactorului avariat, potrivit Agerpres , care îl citează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că sprijinul american este „important” și a precizat că a transmis mulțumiri într-o postare pe platforma X. Necesarul de finanțare depășește 500 de milioane de euro Potrivit lui Zelenski, peste 500 de milioane de euro (circa 2,5 miliarde lei) ar fi necesare pentru reparații, după ce o dronă rusească a deteriorat anul trecut structura metalică instalată în 2016, care acoperă reactorul ce a explodat în aprilie 1986. Ucraina lucrează cu partenerii săi pentru a asigura finanțarea necesară, iar „fiecare contribuție” apropie țara de obiectivul de a acoperi integral costurile, a mai afirmat Zelenski. Context: riscuri de securitate în jurul centralei Accidentul de la 26 aprilie 1986, produs în timpul unui test de siguranță scăpat de sub control, a fost cel mai grav din istoria energiei nucleare, iar norul radioactiv s-a răspândit, în formă redusă, în zone din nordul și vestul Europei. Duminică au fost marcați 40 de ani de la dezastru, iar invazia rusă în Ucraina, care durează de peste patru ani, adaugă „noi riscuri” pentru siguranța centralei, notează dpa, citată de Agerpres. [...]
Trump spune că i-a propus lui Putin un armistițiu , într-o convorbire telefonică ce a atins atât războiul din Ucraina, cât și criza cu Iranul, potrivit Euronews . Miza practică a discuției, din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, este potențialul – încă incert – de reducere a riscului geopolitic care alimentează volatilitatea la energie și în lanțurile de aprovizionare. Convorbirea a durat „mai bine de o oră și jumătate”, conform lui Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, citat de agenția rusă TASS . Ușakov a spus că Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu de Ziua Victoriei, iar Donald Trump ar fi susținut inițiativa, în contextul semnificației istorice a sărbătorii. Ce a spus Trump despre Ucraina și Iran Donald Trump a afirmat că discuția a vizat în principal Ucraina, dar și Iranul, și că i-a sugerat lui Putin să încheie războiul. În același timp, Trump a indicat că Putin ar fi arătat interes să se implice pe tema uraniului îmbogățit, însă președintele american a spus că ar prefera ca acesta să se concentreze pe oprirea războiului din Ucraina. În declarațiile citate de Euronews, Trump a reiterat poziția SUA privind Iranul, spunând că nu va permite Teheranului să obțină arma nucleară și că nici Putin „nu vrea” acest lucru. Totodată, Trump a susținut că i-a propus liderului rus „un fel de armistițiu” și că „ar putea face asta”. „I-am sugerat un fel de armistițiu și cred că ar putea face asta.” Fricțiuni cu NATO , în contextul dosarelor Ucraina și Iran Trump s-a declarat din nou dezamăgit de NATO, afirmând că alianța nu a ajutat SUA în Orientul Mijlociu. El a spus că, deși NATO este „foarte implicată” în Ucraina, nu a reușit să facă lucrurile „așa cum ne-am fi dorit”, iar în privința Iranului „nu ne-au fost alături”. Separat, Euronews notează că Trump a transmis miercuri, pe Truth Social , un mesaj dur la adresa Iranului, pe fondul blocajului de câteva zile al discuțiilor dintre Washington și Teheran, trimițând la un articol anterior: Euronews . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, nu rezultă existența unui acord concret sau a unui calendar pentru un armistițiu; sunt prezentate declarații și intenții, inclusiv prin intermediul consilierului prezidențial rus. În lipsa unor pași operaționali confirmați, impactul imediat rămâne mai degrabă la nivel de semnal politic, cu potențial de influență asupra percepției de risc în regiune. [...]
Donald Trump ia în calcul reducerea trupelor SUA din Germania , o mișcare care ar putea schimba rapid configurația operațională a prezenței militare americane în Europa, pe fondul tensiunilor politice dintre Washington și Berlin, potrivit Agerpres . Președintele Statelor Unite a scris pe platforma Truth Social că „Statele Unite studiază și iau în considerare în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania”, adăugând că o decizie va fi luată „foarte curând”. Contextul politic: disputa Trump–Merz, legată de Iran Declarația vine după o serie de critici dure ale lui Trump la adresa cancelarului german Friedrich Merz , în contextul războiului din Iran. Trump l-a acuzat pe Merz, tot pe Truth Social, că „nu știe despre ce vorbește” în legătură cu Iranul. La rândul său, Merz afirmase că „americanii nu au în mod clar nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială. Ce urmează Din informațiile transmise, nu rezultă câte trupe ar putea fi retrase și nici un calendar, dincolo de indicația că decizia ar urma să fie luată „foarte curând”. Agerpres notează că informația este transmisă de AFP și Reuters. [...]
Primarul New York-ului cere restituirea Koh-i-Noor, reaprinzând disputa asupra „reparațiilor” coloniale , într-un moment în care simbolurile istorice ajung din nou pe agenda publică și politică, potrivit HotNews . Zohran Mamdani l-a îndemnat miercuri pe regele Charles al III-lea să „restitue” diamantul Koh-i-Noor Indiei, înaintea unei întâlniri cu cuplul regal la memorialul atacului de la 11 septembrie din New York. El a spus că, dacă ar discuta cu regele despre altceva decât subiectul în sine, „probabil” l-ar încuraja să returneze diamantul. Koh-i-Noor, expus în prezent la Turnul Londrei, are 105,6 carate și a ajuns în posesia britanică în 1849, când regatul Punjab l-a cedat Companiei Britanice a Indiilor Orientale, în cadrul tratatului de pace semnat după războiul anglo-sikh. De ce contează: presiunea pentru restituiri se mută în spațiul politic Deși proveniența diamantului este asociată cu India, istoria sa „amestecă mituri și fapte”, iar piatra este revendicată și de alte state, inclusiv Afganistanul, Iranul și Pakistanul. India a cerut de mai multe ori returnarea, fără rezultat. Nu este clar, la momentul publicării știrii, dacă Mamdani a reușit să abordeze direct subiectul cu Charles al III-lea. Reacții și context în Regatul Unit Tema a generat controverse în Regatul Unit, iar regina Camilla a ales să nu poarte această piesă la încoronarea din 2023. În plan politic, Zia Yusuf, purtător de cuvânt al partidului anti-imigrație Reform UK (creditat cu primul loc în sondaje), a numit declarațiile primarului din New York „o insultă la adresa regelui nostru”. [...]
Retragerea portavionului USS Gerald R. Ford din Orientul Mijlociu, după peste 300 de zile de misiune, reduce temporar capacitatea operațională a SUA în regiune și mută accentul pe mentenanță după probleme tehnice apărute pe parcurs , potrivit Mediafax . USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion al Marinei SUA, urmează să părăsească Orientul Mijlociu „în perioada următoare” și să revină în portul din Virginia la jumătatea lunii mai, conform unor surse citate de The Washington Post. Ce înseamnă retragerea, în termeni operaționali Portavionul a fost dislocat în regiune alături de alte două portavioane – USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln – care operează în Marea Arabiei pentru a aplica blocada impusă de SUA asupra navelor ce transportă petrol sau mărfuri din porturile iraniene. În acest context, plecarea lui Ford marchează o schimbare în configurația forțelor navale americane din zonă, în timp ce blocada rămâne legată de prezența celorlalte nave menționate. Motivul retragerii: reparații și întreținere după incidente la bord Associated Press și The Washington Post indică drept elemente relevante pentru întoarcerea navei: un incendiu izbucnit într-una dintre spălătoriile portavionului, care a obligat nava să se întoarcă în Marea Mediterană pentru reparații; probleme repetate cu toaletele. Odată revenit în port, portavionul este așteptat să intre într-un program de reparații și lucrări de întreținere „ample”, potrivit informațiilor citate. Contextul misiunii de peste 300 de zile Ford și-a început desfășurarea în Marea Mediterană, a fost ulterior redirecționat spre Caraibe în octombrie și a participat la o operațiune de capturare a fostului lider venezuelean Nicolas Maduro , înainte de a se îndrepta spre Orientul Mijlociu, pe fondul intensificării tensiunilor cu Iranul. Mediafax notează că misiunea a inclus și participarea la războiul SUA împotriva Iranului. [...]
Companiile chineze își consolidează discret prezența economică în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia , într-o mișcare care poate schimba pe termen mediu rutele logistice și accesul la resurse în proximitatea Europei de Est, potrivit unei analize publicate de Digi24 , bazată pe o investigație The Insider. În teren, influența se vede în infrastructură și servicii: aproximativ 6.000 de stații de bază pentru rețele mobile din zonele ocupate folosesc echipamente chinezești, iar circa 80 de sucursale bancare din Donbas oferă tranzacții în yuani. În paralel, sunt semnalate contacte comerciale și instituționale: întreprinderi din Luhansk ar urma să participe la un târg de primăvară la Harbin, iar o delegație rusă din regiunea Herson a vizitat China pentru a „pune bazele unei cooperări pe termen lung”. Investiții „cu risc de sancțiuni”, împinse spre zona privată Deși Beijingul nu a recunoscut oficial anexarea Crimeei sau a regiunilor Donețk și Luhansk, articolul descrie o extindere „încet, dar sigur” a influenței chineze în teritoriile ocupate. Un element-cheie este modul de operare: marile companii de stat ar evita expunerea directă, în timp ce firme private și mijlocii primesc undă verde pentru proiecte comune, potrivit unei investigații a publicației ucrainene Realnaia Gazeta, citată în material. Un exemplu este cariera de piatră Karan (regiunea Donețk), redeschisă după ocuparea zonei, unde două fabrici din China ar urma să coopereze la activități, potrivit declarațiilor fostului prim-ministru al așa-numitei „Republici Populare Donețk”, Evgheni Solnțev. Materialele ar fi folosite pe șantiere din teritoriile ocupate devastate de război. Crimeea, nod logistic și proiecte cu potențial militar Materialul amintește că interesul investitorilor chinezi pentru Crimeea datează dinaintea anexării: în 2013, guvernul ucrainean a semnat un memorandum de cooperare economică cu o companie chineză specializată în construcția de canale maritime, deținută de Wang Jing. Proiectul viza porturi în Crimeea, inclusiv Sevastopol, iar prima fază a investiției era estimată la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei). După 2022, cooperarea ruso-chineză ar fi intrat într-o nouă etapă. În noiembrie 2023, Rusia și China discutau despre construirea unui tunel pe sub Strâmtoarea Kerci , potrivit unui raport apărut atunci în Washington Post, menționat de Digi24. Un astfel de proiect ar avea și relevanță militară, în contextul atacurilor repetate asupra podului care leagă Crimeea de Rusia. Separat, serviciile de informații ucrainene ar fi indicat că autoritățile de ocupație din Crimeea urmăresc să atragă investiții din China pentru extinderea portului Kerch și a unei baze militare din apropierea lacului Donuzlav. De ce contează: resurse și coridor eurasiatic spre Europa de Est Dincolo de proiectele punctuale, articolul plasează evoluțiile într-o logică mai amplă: China ar urmări construirea unui coridor logistic eurasiatic care să treacă prin Donbas, iar Crimeea ar avea un rol-cheie în regiunea Mării Negre. Un alt pariu este accesul la „minerale critice” (resurse necesare în industrii precum electronica și apărarea). Potrivit estimărilor ucrainene citate, jumătate din zăcămintele de pământuri rare ale Ucrainei se află în zonele ocupate de ruși, iar resursele ar putea ajunge, în timp, la dezvoltatori chinezi, în condițiile în care Rusiei i-ar lipsi tehnologia și fondurile pentru exploatare pe cont propriu. În concluzie, prezența chineză este descrisă ca fiind încă la început, dar tot mai „sistematică”, inclusiv ca test de rezistență la sancțiuni: companiile private ar „cerceta” piața înaintea unei eventuale intrări a marilor corporații de stat. [...]
