Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea portavionului USS Gerald R. Ford din Orientul Mijlociu, după peste 300 de zile de misiune, reduce temporar capacitatea operațională a SUA în regiune și mută accentul pe mentenanță după probleme tehnice apărute pe parcurs, potrivit Mediafax.
USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion al Marinei SUA, urmează să părăsească Orientul Mijlociu „în perioada următoare” și să revină în portul din Virginia la jumătatea lunii mai, conform unor surse citate de The Washington Post.
Portavionul a fost dislocat în regiune alături de alte două portavioane – USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln – care operează în Marea Arabiei pentru a aplica blocada impusă de SUA asupra navelor ce transportă petrol sau mărfuri din porturile iraniene. În acest context, plecarea lui Ford marchează o schimbare în configurația forțelor navale americane din zonă, în timp ce blocada rămâne legată de prezența celorlalte nave menționate.
Associated Press și The Washington Post indică drept elemente relevante pentru întoarcerea navei:
Odată revenit în port, portavionul este așteptat să intre într-un program de reparații și lucrări de întreținere „ample”, potrivit informațiilor citate.
Ford și-a început desfășurarea în Marea Mediterană, a fost ulterior redirecționat spre Caraibe în octombrie și a participat la o operațiune de capturare a fostului lider venezuelean Nicolas Maduro, înainte de a se îndrepta spre Orientul Mijlociu, pe fondul intensificării tensiunilor cu Iranul. Mediafax notează că misiunea a inclus și participarea la războiul SUA împotriva Iranului.
Recomandate
China își poziționează mesajul pro-ONU ca răspuns la escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu , într-un moment în care Beijingul critică explicit „hegemonismul” și cere întărirea multilateralismului, potrivit Agerpres . Ministrul chinez de externe, Wang Yi , a făcut apel la consolidarea Organizației Națiunilor Unite și la menținerea „căii corecte a unității și cooperării”, avertizând că, pe fondul instabilității globale și al recurgerii la forță, nu trebuie „să prevaleze legea junglei”. Declarațiile au fost făcute la Beijing, în cadrul unei întâlniri cu președinta celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, conform unui comunicat al Ministerului chinez de Externe. Mesajul Beijingului: împotriva „intimidării” și a „voinței celui mai puternic” Wang Yi a susținut că ONU și multilateralismul se confruntă cu „provocări serioase” și a cerut respingerea hegemonismului, a practicilor de intimidare și a impunerii voinței celui mai puternic, în favoarea unui sistem internațional bazat pe „echitate și justiție”. În același timp, șeful diplomației chineze a descris Adunarea Generală a ONU drept principala platformă a multilateralismului și a afirmat că China va continua să apere acest sistem, să promoveze „dezvoltarea comună” și să consolideze guvernanța globală. Baerbock: statele trebuie să se unească pentru a sprijini Carta ONU Annalena Baerbock i-a mulțumit Chinei pentru sprijinul acordat ONU și a evidențiat rolul acesteia, ca membru fondator și membru permanent al Consiliului de Securitate, în apărarea dreptului internațional. „În fața presiunii crescânde asupra multilateralismului și a atacurilor directe la adresa Cartei ONU, țările trebuie să se unească mai mult ca niciodată pentru a sprijini organizația.” Context: poziționarea Chinei pe dosarul Orientului Mijlociu În același cadru, China a reiterat că, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, a îndemnat la o soluționare negociată și a susținut inițiativele de reducere a tensiunilor. Beijingul a cerut și un rol al Consiliului de Securitate care să contribuie la atenuarea tensiunilor și „să nu sprijine acte ilegale de război”. Totodată, China a condamnat în mod repetat atacurile americane și israeliene împotriva Iranului, menționând însă și necesitatea „respectării suveranității” țărilor din Golf, cu care are legături politice, comerciale și energetice și care au fost ținta represaliilor iraniene, în contextul alianței lor cu SUA și al găzduirii de baze americane folosite în operațiuni militare. [...]
Europa riscă o nouă rundă de scumpiri la energie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , iar efectele s-ar putea întinde pe luni sau chiar ani, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Într-un discurs susținut în Parlamentul European, la Strasbourg, von der Leyen a spus că au trecut „exact două luni” de la izbucnirea noului război din Orientul Mijlociu și că, după săptămâni de violențe, se conturează o acalmie. Ea a adăugat că UE își dorește ca încetarea focului „din Iran și din Liban” să se mențină, cu obiectivul final de a reveni la pace și stabilitate prin mijloace diplomatice. Presiune pe energie și lanțuri de aprovizionare Șefa Comisiei Europene a legat riscurile pentru Europa de tensiunile din piața energiei și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz , rută esențială pentru transportul comercial global. În materialul citat, blocajul este pus în legătură cu conflictul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iranul, pe de altă parte. Creșterea prețurilor la petrol și gaze alimentează temeri privind penurii de produse considerate esențiale, inclusiv combustibil pentru aviație și îngrășăminte, potrivit aceleiași surse. „A doua criză majoră a energiei” în patru ani Von der Leyen a avertizat că impactul conflictului poate fi de durată: „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile.” Ea a spus că energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European și a descris situația drept „a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani”. Concluzia prezentată de președinta Comisiei: Europa nu își poate permite să depindă „excesiv” de energia importată. Costul suplimentar invocat: peste 27 mld. euro în 60 de zile În discurs, von der Leyen a indicat și un impact financiar direct: în „doar 60 de zile” de conflict, „factura” UE pentru importurile de combustibili fosili ar fi crescut cu „peste 27 de miliarde de euro” (aprox. 135 miliarde lei), „fără a obține nici măcar o moleculă de energie suplimentară”. În acest context, ea a susținut că direcția de urmat este reducerea dependenței de combustibili fosili importați și stimularea aprovizionării cu energie produsă local, „accesibilă și curată”. [...]
Donald Trump ia în calcul reducerea trupelor SUA din Germania , o mișcare care ar putea schimba rapid configurația operațională a prezenței militare americane în Europa, pe fondul tensiunilor politice dintre Washington și Berlin, potrivit Agerpres . Președintele Statelor Unite a scris pe platforma Truth Social că „Statele Unite studiază și iau în considerare în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania”, adăugând că o decizie va fi luată „foarte curând”. Contextul politic: disputa Trump–Merz, legată de Iran Declarația vine după o serie de critici dure ale lui Trump la adresa cancelarului german Friedrich Merz , în contextul războiului din Iran. Trump l-a acuzat pe Merz, tot pe Truth Social, că „nu știe despre ce vorbește” în legătură cu Iranul. La rândul său, Merz afirmase că „americanii nu au în mod clar nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială. Ce urmează Din informațiile transmise, nu rezultă câte trupe ar putea fi retrase și nici un calendar, dincolo de indicația că decizia ar urma să fie luată „foarte curând”. Agerpres notează că informația este transmisă de AFP și Reuters. [...]
Primarul New York-ului cere restituirea Koh-i-Noor, reaprinzând disputa asupra „reparațiilor” coloniale , într-un moment în care simbolurile istorice ajung din nou pe agenda publică și politică, potrivit HotNews . Zohran Mamdani l-a îndemnat miercuri pe regele Charles al III-lea să „restitue” diamantul Koh-i-Noor Indiei, înaintea unei întâlniri cu cuplul regal la memorialul atacului de la 11 septembrie din New York. El a spus că, dacă ar discuta cu regele despre altceva decât subiectul în sine, „probabil” l-ar încuraja să returneze diamantul. Koh-i-Noor, expus în prezent la Turnul Londrei, are 105,6 carate și a ajuns în posesia britanică în 1849, când regatul Punjab l-a cedat Companiei Britanice a Indiilor Orientale, în cadrul tratatului de pace semnat după războiul anglo-sikh. De ce contează: presiunea pentru restituiri se mută în spațiul politic Deși proveniența diamantului este asociată cu India, istoria sa „amestecă mituri și fapte”, iar piatra este revendicată și de alte state, inclusiv Afganistanul, Iranul și Pakistanul. India a cerut de mai multe ori returnarea, fără rezultat. Nu este clar, la momentul publicării știrii, dacă Mamdani a reușit să abordeze direct subiectul cu Charles al III-lea. Reacții și context în Regatul Unit Tema a generat controverse în Regatul Unit, iar regina Camilla a ales să nu poarte această piesă la încoronarea din 2023. În plan politic, Zia Yusuf, purtător de cuvânt al partidului anti-imigrație Reform UK (creditat cu primul loc în sondaje), a numit declarațiile primarului din New York „o insultă la adresa regelui nostru”. [...]
SUA alocă 100 de milioane de dolari pentru reparațiile de la Cernobîl , o contribuție care acoperă doar o parte din finanțarea totală estimată pentru refacerea structurii de protecție a reactorului avariat, potrivit Agerpres , care îl citează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Zelenski a spus că sprijinul american este „important” și a precizat că a transmis mulțumiri într-o postare pe platforma X. Necesarul de finanțare depășește 500 de milioane de euro Potrivit lui Zelenski, peste 500 de milioane de euro (circa 2,5 miliarde lei) ar fi necesare pentru reparații, după ce o dronă rusească a deteriorat anul trecut structura metalică instalată în 2016, care acoperă reactorul ce a explodat în aprilie 1986. Ucraina lucrează cu partenerii săi pentru a asigura finanțarea necesară, iar „fiecare contribuție” apropie țara de obiectivul de a acoperi integral costurile, a mai afirmat Zelenski. Context: riscuri de securitate în jurul centralei Accidentul de la 26 aprilie 1986, produs în timpul unui test de siguranță scăpat de sub control, a fost cel mai grav din istoria energiei nucleare, iar norul radioactiv s-a răspândit, în formă redusă, în zone din nordul și vestul Europei. Duminică au fost marcați 40 de ani de la dezastru, iar invazia rusă în Ucraina, care durează de peste patru ani, adaugă „noi riscuri” pentru siguranța centralei, notează dpa, citată de Agerpres. [...]
Rusia mută presiunea pe Europa, invocând riscuri nucleare , într-un nou mesaj politic prin care cere statelor europene să oprească sprijinul pentru Kiev, potrivit Agerpres . Ministerul rus de Externe l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar provoca un „război nuclear”, prin declarații și acțiuni care, în versiunea Moscovei, ar escalada conflictul. Purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a susținut că „Kievul bombardează centrala nucleară Zaporojie ” și că Zelenski ar cere nu doar aderarea la NATO, ci și arme nucleare pentru securitatea Ucrainei. „El continuă să provoace un conflict nuclear cu astfel de declarații.” Mesajul către UE: opriți finanțarea Ucrainei În aceeași intervenție, Zaharova a avertizat că Europa de Vest ar putea deveni „prima victimă” a consecințelor acestui „șantaj nuclear” și a cerut europenilor să-l „oprească” pe liderul ucrainean, în loc să „continue să finanțeze eforturile de război ale Kievului”. „Zelenski nu vrea pace. Acest lucru este evident.” Contextul negocierilor: cereri de armistițiu, precondiții ale Kremlinului Agerpres notează că Zelenski a cerut recent, în mai multe rânduri, reluarea negocierilor cu Moscova pentru un armistițiu urmat de pace. În același timp, Kremlinul ar insista asupra unor precondiții, inclusiv cedarea de către Kiev a unor noi teritorii ucrainene înainte de orice oprire a luptelor. Replica la Berlin: „declarații lipsite de sens” Zaharova a respins și comentariile cancelarului german Friedrich Merz, care a spus că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pacea. Potrivit acesteia, nici Germania, nici Uniunea Europeană nu ar fi implicate în procesul de negocieri. „Toate declarațiile conducerii lor pe această temă sunt lipsite de sens pentru noi.” Bulgaria și Turcia, invocate în legătură cu Marea Neagră În declarațiile sale, Zaharova a menționat și Bulgaria și Turcia, afirmând că, în calitate de membre NATO, ar purta responsabilitatea pentru consecințele asupra mediului ale atacurilor ucrainene asupra portului petrolier Tuapse. Ea s-a referit la atacuri cu drone asupra unui terminal din oraș, despre care a spus că au provocat incendii grave și o deversare de petrol în Marea Neagră. [...]
