Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Zelenski le-ar fi spus consilierilor că...

Zelenski le-ar fi spus consilierilor că negocierile sunt blocate – războiul ar putea dura încă trei ani

Zelenski discutând despre blocajul negocierilor de pace în Ucraina.

Volodimir Zelenski le-ar fi spus consilierilor că negocierile sunt în impas și că războiul poate dura încă trei ani, potrivit unui podcast The Wall Street Journal. Informația provine de la surse apropiate președintelui ucrainean, însă a fost respinsă oficial de unul dintre colaboratorii săi.

Conform relatării WSJ, Zelenski ar fi transmis, într-o discuție cu un grup restrâns de consilieri, că tratativele de pace au ajuns într-un blocaj și că este necesară pregătirea pentru un „război de lungă durată”. Declarațiile ar fi fost făcute înaintea participării sale la Conferința de Securitate de la München și i-ar fi surprins chiar pe unii dintre apropiați.

Dmitri Litvin, consilier al liderului de la Kiev, a negat existența unei astfel de instrucțiuni și a calificat informația drept falsă. Totuși, Zelenski a afirmat recent, într-un interviu pentru publicația The Atlantic, că preferă continuarea luptelor în locul acceptării unei „înțelegeri proaste”.

Potrivit surselor citate, negocierile recente nu au produs progrese pe tema teritorială. Kievul ar accepta o retragere din Donbass doar în condiții de reciprocitate, în timp ce Kremlinul insistă asupra unei retrageri unilaterale a forțelor ucrainene și respinge garanțiile de securitate care ar presupune staționarea de trupe străine.

Oficiali europeni citați de WSJ estimează că războiul ar putea continua încă unul până la trei ani, iar servicii de informații occidentale consideră că obiectivul Moscovei rămâne schimbarea conducerii de la Kiev și transformarea Ucrainei într-o zonă tampon „neutră”. În acest context, perspectiva unei soluții rapide pare tot mai îndepărtată, în pofida eforturilor diplomatice din ultimele luni.

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski discută despre o întâlnire cu Putin pentru negocieri de pace.
Externe19 feb. 2026

Zelenski vrea să se întâlnească cu Putin – următoarea rundă de negocieri ar urma să fie în Elveția

Zelenski spune că vrea o întâlnire directă cu Putin și că următoarea rundă de negocieri ar urma să fie tot în Elveția , după discuțiile de la Geneva pe care le-a considerat insuficiente și pe care le-ar dori continuate în februarie. Potrivit TVR Info , președintele ucrainean a făcut declarațiile într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, publicat joi, 19 februarie 2026. Continuarea negocierilor, cu europenii la masă Liderul de la Kiev a spus că se așteaptă ca următoarea întâlnire să aibă loc în Elveția, invocând faptul că războiul „face ravagii în Europa” și că discuțiile ar trebui să se desfășoare acolo. Rusia nu a confirmat deocamdată nici data, nici locul unei noi runde. Zelenski a insistat și asupra participării europenilor, pe care o consideră esențială, chiar dacă Moscova îi vede ca parte beligerantă și, în consecință, se opune prezenței lor la masa negocierilor. El a descris discuțiile pe acest subiect drept „dificile”. Critici pentru rezultatul de la Geneva Președintele ucrainean a criticat rezultatele negocierilor de la Geneva, mediate de Statele Unite, spunând că acestea au fost nesatisfăcătoare și că unele chestiuni politice sensibile nu au fost analizate suficient. În același timp, a indicat că discuțiile ar trebui să continue încă din februarie. Întâlnirea cu Putin și monitorizarea unui posibil armistițiu Deși a reiterat că nu are încredere în Vladimir Putin , Zelenski a spus că își dorește să se întâlnească direct cu liderul de la Kremlin pentru a pune capăt rapid războiului. Pe plan militar, el a menționat și tema monitorizării unui eventual armistițiu, indicând că SUA au jucat un rol principal în verificarea situației, fără a oferi detalii suplimentare. [...]

Kirill Dmitriev discută despre colaborarea economică dintre SUA și Rusia.
Externe19 feb. 2026

Emisarul economic al Kremlinului vorbește despre proiecte SUA–Rusia de 14.000 de miliarde de dolari - ridicarea sancțiunilor și un acord de pace în Ucraina sunt condițiile-cheie

Emisarul economic al Kremlinului susține că proiecte comune SUA–Rusia ar putea ajunge la 14.000 de miliarde de dolari , dacă se încheie un acord de pace în Ucraina și sunt ridicate sancțiunile occidentale. Potrivit The Moscow Times , Kirill Dmitriev , directorul Fondului Rus de Investiții Directe și consilier economic al președintelui Vladimir Putin, a prezentat această estimare într-o postare publică. Valoarea avansată depășește cu 2.000 de miliarde de dolari cifra de 12.000 de miliarde invocată anterior de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a descris propunerile drept „pachetul Dmitriev”. Dmitriev a respins acea evaluare, afirmând că suma reală ar fi mai mare. Kremlinul a confirmat că Moscova „oferă cooperare” economică Statelor Unite, însă a subliniat că orice progres depinde de un acord de pace cu Ucraina. Printre ideile vehiculate, potrivit unor analize citate în articol, se numără: exploatarea mineralelor rare; dezvoltarea proiectelor petroliere și de gaze în Arctica; restabilirea accesului Rusiei la sistemele de decontare în dolari; chiar și un proiect de tunel care ar lega Alaska de Rusia. Publicația The Economist a calificat cifrele drept exagerate, notând că suma propusă depășește de mai multe ori produsul intern brut anual al Rusiei, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari în ultimii ani. Casa Albă nu a comentat oficial propunerile. Dmitriev susține că ridicarea sancțiunilor ar aduce beneficii și companiilor americane, afirmând că acestea ar fi pierdut peste 300 de miliarde de dolari din cauza restricțiilor. Propunerea intervine într-un context geopolitic tensionat, în care perspectivele unui acord de pace rămân incerte, iar sancțiunile occidentale continuă să limiteze cooperarea economică dintre cele două state. [...]

Discuții tensionate între reprezentanții Ucrainei, Rusiei și SUA la Geneva.
Externe18 feb. 2026

Negocierile de pace de la Geneva s-au încheiat fără acord politic – progrese doar pe componenta militară

Negocierile de pace dintre SUA, Ucraina și Rusia s-au încheiat la Geneva , cu progrese limitate potrivit relatărilor transmise în timp real de Sky News , însă diferențele politice rămân majore, în special pe tema teritoriilor ocupate și a garanțiilor de securitate. Discuțiile trilaterale desfășurate miercuri, 18 februarie 2026, la Geneva, au durat aproximativ două ore. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că pe componenta militară s-a ajuns la un acord „aproape complet”, în special privind mecanismele de monitorizare a unui eventual armistițiu, cu implicarea părții americane. În schimb, pe dimensiunea politică – inclusiv statutul teritoriilor ocupate – pozițiile rămân divergente. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese” și clarificarea unor aspecte tehnice, în timp ce negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski, a descris discuțiile drept „dificile, dar pragmatice”, anunțând o nouă rundă în curând. Potrivit presei ruse, Medinski ar fi avut ulterior și o întâlnire bilaterală cu partea ucraineană. Pe fundalul negocierilor, tensiunile continuă pe mai multe planuri: Ministerul rus al Apărării a anunțat cucerirea a două sate din estul Ucrainei, informație care nu a putut fi verificată independent. Moscova a cerut statelor europene „date concrete” privind acuzațiile că Alexei Navalnîi ar fi fost otrăvit, după ce mai multe țări occidentale au invocat prezența unei toxine rare. Rusia și Iran au anunțat exerciții navale comune în Marea Oman și nordul Oceanului Indian. Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene aplicarea unei excepții care să le permită importul de petrol rusesc pe cale maritimă, după oprirea conductei Drujba. Oficialii ucraineni au anunțat boicotarea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Paralimpice de iarnă, după decizia de a permite sportivilor ruși să concureze sub propriul drapel. În paralel, Zelenski a impus sancțiuni președintelui Belarusului, Aleksandr Lukașenko, acuzând Minsk că facilitează atacurile ruse asupra infrastructurii ucrainene. Deși părțile vorbesc despre dialog și continuarea negocierilor, diferențele esențiale rămân nerezolvate, iar evoluțiile de pe front și din plan diplomatic arată că un acord final este încă departe. [...]

Discuții bilaterale între delegațiile Rusiei și Ucrainei la Geneva.
Externe20 feb. 2026

Rusia și Ucraina au reluat discuțiile bilaterale după întâlnirea trilaterală de la Geneva - fără implicarea directă a SUA în negocieri

Delegațiile Rusiei și Ucrainei au avut o întâlnire privată de două ore , imediat după discuțiile trilaterale de la Geneva cu Statele Unite, relatează Știrile ProTV . Confirmarea a venit de la șeful echipei ruse de negociatori, Vladimir Medinski , după încheierea rundei de miercuri. Medinski a descris a treia rundă de negocieri cu Ucraina și SUA drept „dificilă”, dar „profesională”. Tot miercuri, secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Rusia rămâne interesată de continuarea relațiilor comerciale și economice cu Washingtonul, potrivit agenției de știri Baha, citată de publicație. „Negocierile s-au desfăşurat timp de două zile. Ele au durat foarte mult timp ieri (marţi), în diverse formate, şi aproximativ două ore azi (miercuri)”, a declarat unor jurnalişti din presa rusă de stat şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski. Pe partea ucraineană, șeful delegației, Rustem Umerov, a anunțat la finalul întâlnirilor de la Geneva că discuțiile au dus la „progrese”, fără a oferi detalii. În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis că pozițiile Kievului și Moscovei rămân diferite în puncte-cheie, în special pe teme „sensibile” precum teritoriile și Centrala Nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, notează News.ro, citând AFP. Negocierile au fost împărțite în două grupuri de lucru: unul pentru aspectele politice ale soluționării conflictului și altul pentru aspectele militare. Zelenski a spus că, pe componenta militară, părțile ar fi ajuns la un acord asupra „aproape tuturor punctelor” privind implementarea și monitorizarea unei eventuale încetări a focului, cu participarea americanilor, dar a subliniat că o astfel de încetare a focului ar necesita, în prealabil, o „voință politică” comună, care „pare să fie departe de a exista”. [...]

Peisaj devastat de război, cu clădiri distruse și un soldat solitar.
Externe20 feb. 2026

Șefii serviciilor europene contestă optimismul SUA privind pacea în Ucraina – temeri că 2026 nu va aduce un acord

Șefii serviciilor secrete europene sunt sceptici că un acord de pace în Ucraina va fi semnat în 2026 , în ciuda declarațiilor președintelui american Donald Trump privind apropierea unei înțelegeri, potrivit unei analize publicate de Reuters . Evaluarea vine după consultări recente la München și în contextul noii runde de negocieri desfășurate săptămâna aceasta la Geneva . Cinci șefi ai serviciilor de informații din Europa , care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că Moscova nu urmărește încheierea rapidă a războiului, ci folosirea discuțiilor cu Washingtonul pentru a obține relaxarea sancțiunilor și acorduri economice avantajoase. Patru dintre aceștia afirmă că Rusia separă deliberat negocierile în două direcții: una privind conflictul din Ucraina și alta privind cooperarea bilaterală cu SUA. De ce sunt pesimiști europenii Potrivit oficialilor citați, obiectivele strategice ale Kremlinului rămân neschimbate: înlăturarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski; transformarea Ucrainei într-un stat „neutru”, zonă tampon față de Occident; controlul complet asupra regiunii Donețk. Unul dintre șefii serviciilor a descris actualele discuții drept „teatru de negociere”, sugerând că Moscova nu are interesul unei păci rapide, iar economia rusă nu este în pragul colapsului, în pofida sancțiunilor. Divergențe între Europa și Casa Albă Administrația Trump speră la un acord până în iunie 2026, înaintea alegerilor parțiale din noiembrie. Liderul de la Casa Albă afirmă că Vladimir Putin dorește o înțelegere, însă capitalele europene văd o prăpastie între această evaluare și realitatea din teren. La Geneva nu s-a înregistrat niciun progres major, în special în privința teritoriilor ocupate. Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din restul regiunii Donețk aflat încă sub controlul Kievului, condiție respinsă de partea ucraineană. Mai mulți oficiali europeni avertizează că și în cazul unor concesii teritoriale, Rusia ar putea formula noi cereri. Miza economică Președintele Zelenski a declarat că serviciile ucrainene au informații potrivit cărora negociatorii ruși și americani discută proiecte bilaterale evaluate la până la 12.000 de miliarde de dolari, propuse de emisarul rus Kirill Dmitriev. Acesta a vorbit public despre un potențial portofoliu de peste 14.000 de miliarde de dolari. În paralel, unii oficiali europeni atrag atenția asupra riscurilor financiare „foarte ridicate” pentru Rusia în a doua jumătate a lui 2026, pe fondul accesului limitat la piețele de capital și al costurilor mari de împrumut. Totuși, ei subliniază că societatea rusă s-a dovedit rezilientă în fața presiunilor economice. În concluzie, serviciile de informații europene anticipează un proces lung și dificil, fără garanții că 2026 va aduce sfârșitul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. [...]

Tanc pe un drum rural, în contextul conflictului din Ucraina.
Externe19 feb. 2026

„Războiul din Ucraina nu se va încheia curând”, avertizează cinci directori de informații europeni - Moscova folosește negocierile pentru a obține ridicarea sancțiunilor

Cinci șefi de servicii europene cred că Rusia nu vrea pace rapidă , potrivit Biziday , care citează o relatare Reuters bazată pe declarații sub protecția anonimatului. Evaluarea lor este că Moscova nu urmărește încheierea războiului în 2026, ci folosește discuțiile pentru a-și avansa obiectivele și pentru a obține beneficii economice și politice, inclusiv relaxarea sancțiunilor. Conform Reuters , patru dintre cei cinci oficiali apreciază că Rusia instrumentalizează negocierile pentru ridicarea sancțiunilor și pentru acorduri comerciale, fără să-și fi schimbat miza strategică în Ucraina. Unul dintre ei a rezumat poziția astfel: „Rusia nu urmărește un acord de pace. Își urmărește obiectivele strategice, iar acestea nu s-au schimbat”. Agenția de presă amintește că aceste obiective includ înlăturarea de la putere a președintelui Volodimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-un stat tampon, neutru. Un alt șef de serviciu de informații a argumentat că Rusia nu este presată să închidă rapid conflictul, deoarece „economia sa nu este în pragul colapsului”, iar un al treilea a avertizat că ideea potrivit căreia cedarea Donbasului ar aduce repede pacea este, în opinia sa, o concluzie greșită. Din perspectiva acestor evaluări, Rusia ar urmări mai multe direcții în paralel, nu un acord de pace propriu-zis: folosirea negocierilor ca pârghie pentru ridicarea sancțiunilor; obținerea unor acorduri comerciale și aranjamente bilaterale, inclusiv cu SUA; menținerea presiunii militare pentru a forța concesii teritoriale și politice; separarea discuțiilor despre război de cele despre cooperarea bilaterală cu Washingtonul. Doi dintre oficiali au mai spus că Moscova încearcă să împartă agenda în două: o discuție despre război și o discuție separată despre acorduri bilaterale cu SUA, care ar include și ridicarea sancțiunilor. În acest context, Volodimir Zelenski a declarat că serviciile ucrainene l-au informat că negociatorii americani și cei ruși au discutat despre acorduri bilaterale de cooperare, notează Pravda.ua . Aceste poziții scot în evidență diferența de evaluare dintre Europa și SUA, în condițiile în care Donald Trump susține că Vladimir Putin dorește pacea, iar Zelenski a spus săptămâna trecută că Washingtonul ar vrea o înțelegere până în iunie, pentru a se putea pregăti de alegerile intermediare pentru Congres din noiembrie. A treia rundă de negocieri trilaterale Rusia–Ucraina–SUA a avut loc recent la Geneva, însă nu s-au înregistrat progrese pe subiecte-cheie, inclusiv schimburile teritoriale: Rusia insistă ca Ucraina să-și retragă militarii din zona de 20% din regiunea Donețk pe care Moscova nu a reușit să o ocupe, solicitare respinsă de delegația de la Kiev. [...]