Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski le-ar fi spus consilierilor că negocierile sunt în impas și că războiul poate dura încă trei ani, potrivit unui podcast The Wall Street Journal. Informația provine de la surse apropiate președintelui ucrainean, însă a fost respinsă oficial de unul dintre colaboratorii săi.
Conform relatării WSJ, Zelenski ar fi transmis, într-o discuție cu un grup restrâns de consilieri, că tratativele de pace au ajuns într-un blocaj și că este necesară pregătirea pentru un „război de lungă durată”. Declarațiile ar fi fost făcute înaintea participării sale la Conferința de Securitate de la München și i-ar fi surprins chiar pe unii dintre apropiați.
Dmitri Litvin, consilier al liderului de la Kiev, a negat existența unei astfel de instrucțiuni și a calificat informația drept falsă. Totuși, Zelenski a afirmat recent, într-un interviu pentru publicația The Atlantic, că preferă continuarea luptelor în locul acceptării unei „înțelegeri proaste”.
Potrivit surselor citate, negocierile recente nu au produs progrese pe tema teritorială. Kievul ar accepta o retragere din Donbass doar în condiții de reciprocitate, în timp ce Kremlinul insistă asupra unei retrageri unilaterale a forțelor ucrainene și respinge garanțiile de securitate care ar presupune staționarea de trupe străine.
Oficiali europeni citați de WSJ estimează că războiul ar putea continua încă unul până la trei ani, iar servicii de informații occidentale consideră că obiectivul Moscovei rămâne schimbarea conducerii de la Kiev și transformarea Ucrainei într-o zonă tampon „neutră”. În acest context, perspectiva unei soluții rapide pare tot mai îndepărtată, în pofida eforturilor diplomatice din ultimele luni.
Recomandate
Atacul cu drone asupra rețelei electrice din Cernihiv a lăsat mii de consumatori fără curent , într-un episod care pune sub semnul întrebării eficiența armistițiilor anunțate unilateral și menține presiunea operațională pe sistemul energetic ucrainean, potrivit Antena 3 . Armata Rusiei a atacat, în noaptea de duminică spre luni, infrastructura energetică din regiunea Cernihiv (nordul Ucrainei), iar aproape 15.000 de abonați au rămas fără electricitate, conform relatării The Kyiv Independent preluate de publicația românească. În același context, oficiali de la Kiev au indicat că lovitura a avut loc înainte de încheierea armistițiului de Paște anunțat de președintele rus Vladimir Putin. Impact operațional: întreruperi și intervenții condiționate de securitate Potrivit sursei citate, compania regională ChernihivOblenergo a transmis pe rețelele sociale că 12.000 de abonați au rămas fără curent în urma atacurilor cu drone rusești. Autoritățile nu au oferit imediat detalii despre locul exact al loviturii sau despre amploarea pagubelor. ChernihivOblenergo a precizat că echipele de intervenție vor începe lucrările de restabilire „de îndată ce situația de securitate o va permite”, ceea ce sugerează că ritmul remedierilor depinde direct de riscul unor noi atacuri. Armistițiul de Paște, contestat de Ucraina Deși momentul exact al bombardamentului nu este prezentat ca fiind cert, relatările apărute târziu în noapte ar indica o încălcare a armistițiului de 32 de ore de Paștele Ortodox, valabil până la finalul zilei de 12 aprilie, potrivit The Kyiv Independent. Statul Major General al Ucrainei a acuzat duminică forțele ruse că au încălcat de 2.299 de ori oprirea temporară a luptelor, pe întreg frontul de peste 1.200 km. Într-o postare pe Facebook, reprezentanți ai instituției au mai afirmat: „Ieri, inamicul a folosit 7.702 drone kamikaze și a efectuat 1.202 bombardamente asupra localităților și pozițiilor trupelor noastre, dintre care 20 cu sisteme de lansare multiplă de rachete”. Context: presiune constantă pe infrastructura energetică Rusia lovește „în mod regulat” infrastructura energetică a Ucrainei, iar întreruperile programate de curent au devenit o realitate obișnuită, pe fondul atacurilor constante, mai notează articolul. În ianuarie, președintele Volodimir Zelenski a declarat stare de urgență în sectorul energetic, cu accent pe Kiev, după atacuri care au lăsat locuitori fără electricitate, încălzire sau apă la temperaturi sub zero grade, potrivit aceleiași relatări. Săptămâna trecută, Zelenski a propus Rusiei un armistițiu în domeniul energetic, prin intermediul oficialilor americani, însă Moscova nu a acceptat, mai scrie Antena 3. În schimb, Putin a impus unilateral armistițiul pentru weekendul Paștelui Ortodox, în condițiile în care, conform Statului Major General al Ucrainei, acesta ar fi fost încălcat de cel puțin 2.299 de ori. [...]
Acuzațiile de încălcare masivă a armistițiului de Paște subliniază cât de fragilă rămâne orice pauză de foc în Ucraina , iar riscul operațional imediat este reluarea rapidă a atacurilor și a presiunii pe linia frontului, potrivit Digi24 . Statul Major al Ucrainei susține că Rusia a încălcat armistițiul de Paște ortodox de 10.721 de ori în 32 de ore , între 11 aprilie, ora 16:00 (ora Moscovei) și până la finalul zilei de 12 aprilie . Kievul afirmă că, doar în primele șase ore, ar fi fost consemnate 469 de încălcări . Ce s-a întâmplat în timpul armistițiului, potrivit Ucrainei Conform Statului Major General ucrainean, în intervalul de încetare a focului nu ar fi existat atacuri cu rachete, aviație sau drone cu rază lungă de acțiune, însă ar fi fost raportate: 1.567 atacuri de artilerie; 119 acțiuni de asalt; 9.035 atacuri cu drone kamikaze cu rază scurtă de acțiune. În ultima zi menționată, Ucraina mai indică 107 ciocniri de luptă de-a lungul liniei frontului, cu lupte intense în direcția Pokrovsk , unde forțele ucrainene ar fi respins 28 de asalturi . De ce contează: armistițiul, folosit ca instrument de „narațiune” În articol este citat Stephen Hall, profesor asistent la Universitatea din Bath, care spune că anunțul armistițiului ar fi avut rolul de a menține controlul asupra „narațiunii” războiului și de a-l prezenta pe Vladimir Putin drept pacificator, inclusiv în raport cu percepțiile fostului președinte american Donald Trump. „Este, de asemenea, o modalitate de a controla narațiunea, ignorându-l complet pe Zelenski.” „…iar Putin este, desigur, cel mai creștin om din lume.” Hall mai afirmă că mișcarea nu ar indica o căutare reală a păcii, ci ar fi „fum și oglinzi”, menite să păstreze controlul asupra mesajului public. Acuzații reciproce și limitări de verificare Autoritățile ruse au acuzat, la rândul lor, Ucraina că a încălcat armistițiul, susținând că drone ucrainene ar fi lovit ținte din regiunile ruse Kursk și Belgorod , rănind cinci persoane . Publicația Kyiv Independent, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații. Contextul imediat este că Vladimir Putin a anunțat armistițiul pe 9 aprilie , după ce a respins o propunere de încetare a focului prezentată de Kiev la finalul lunii martie. Ucraina a spus că va respecta armistițiul, dar va riposta dacă acesta este încălcat. [...]
Japonia pregătește o revizuire a „constituției păcii”, un demers care ar putea schimba cadrul legal al apărării și ar deschide o dezbatere internă cu efecte regionale , potrivit Digi24 , care citează The Times. La convenția anuală a Partidului Liberal Democrat (PLD), aflat la putere, Sanae Takaichi a cerut ca până la următoarea reuniune partidul să vină cu propuneri detaliate pentru modificarea Constituției, pentru prima dată în istoria ei de 79 de ani. În discursul său, Takaichi a susținut că „a sosit momentul” și a vorbit despre „întoarcerea unei noi pagini” în istoria Japoniei. Demersul vine pe fondul unei dinamici politice interne pe care materialul o leagă de victoria electorală a lui Takaichi din februarie, descrisă drept cea mai mare din istoria postbelică a Japoniei, care ar fi revitalizat în PLD ceea ce membrii partidului numesc un „vis îndelung dorit”. Constituția din 1947, impusă în contextul ocupației militare americane, este privită de o parte a naționaliștilor ca o sursă de „rușine” anacronică. Ce presupune schimbarea și care este pragul politic Pentru aprobarea unei modificări constituționale este necesară o majoritate calificată de două treimi în ambele camere ale Dietei, urmată de o majoritate simplă la un referendum național. PLD controlează singur peste două treimi din Camera inferioară, însă, chiar și cu sprijinul partenerului de coaliție Nippon Ishin no Kai (Ishin) și al unor partide mai mici de dreapta, ar putea întâmpina dificultăți în a atinge pragul necesar în Camera superioară. Ishin, descris ca partid populist de dreapta cu bază în Osaka, susține puternic modificarea constituțională, potrivit articolului. Miza articolului 9: de la renunțarea la război la „legitimarea” forțelor armate Punctul central al dezbaterii este articolul 9 , care stipulează renunțarea „pentru totdeauna” la război și interdicția de a menține forțe terestre, maritime și aeriene sau alte „mijloace de război”. În practică, notează materialul, odată cu Războiul Rece, o Japonie fără apărare a devenit problematică pentru SUA, iar conceptul de „Forțe de Apărare” (SDF) a fost folosit pentru a susține interpretarea că țara respectă articolul 9, în timp ce își construia una dintre cele mai mari și mai bine finanțate forțe armate din lume. În acest context, PLD și-ar fi redus ambițiile de a elimina complet articolul 9 și ar urma, mai probabil, să propună o modificare care să „legitimeze” SDF. Chiar și așa, prezentarea unor amendamente considerate „modeste” ar putea declanșa o dezbatere internă intensă, potrivit sursei. Efecte externe: între sprijinul aliaților și reacția vecinilor Materialul arată că prietenii occidentali ai Japoniei, inclusiv SUA, ar saluta o schimbare care ar permite forțelor armate un rol internațional mai activ. În același timp, o astfel de mișcare ar putea provoca „furie și neliniște” în Asia de Est și în rândul unor japonezi care văd constituția pacifistă drept un baraj împotriva revenirii militarismului. Separat de revizuirea constituțională, Takaichi a promis și o campanie pentru modificarea legilor succesiunii imperiale, astfel încât membrii actuali ai familiei imperiale să poată adopta descendenți ai fostelor ramuri secundare, rămase fără statut aristocratic după al Doilea Război Mondial. Scopul, potrivit articolului, este prevenirea presiunilor pentru acceptarea unei femei pe tron, în condițiile lipsei moștenitorilor de sex masculin. [...]
Blocada SUA asupra porturilor iraniene a împins petrolul peste 100 de dolari , amplificând riscul unei crize energetice cu efecte directe în Europa, în condițiile în care UE estimează deja pierderi de 25 de miliarde de euro de la începutul conflictului, potrivit Stirile Pro TV . Teheranul a reacționat public, calificând măsura drept o „răzbunare voluntară” împotriva economiei mondiale. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmaeil Baqaei, a transmis o declarație scurtă după instituirea blocadei, informație relatată de Sky News. Mesajul a fost formulat ca întrebare retorică, cu trimitere la caracterul „ilegal” al unui „război voluntar” și la impactul asupra economiei globale. Amenințări reciproce și escaladare în teren Pe fondul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a „elimina” orice navă iraniană din apropierea porturilor aflate sub blocadă, un oficial iranian a ridicat miza. Alaeddin Boroujerdi, membru al Comitetului pentru politică externă și securitate națională al Iranului, a descris blocada ca „propagandă fără temei militar”, potrivit postului iranian Press TV. Boroujerdi a avertizat că orice navă a Marinei SUA care ar încerca să blocheze porturile Iranului ar fi „trimisă pe fundul mării”. În același mesaj, el a susținut că SUA „nu au capacitatea reală” să aplice amenințarea și că ceilalți membri NATO nu ar sprijini o asemenea mișcare. Ce s-a întâmplat și de ce contează economic Conform articolului, blocada SUA asupra porturilor iraniene a început luni, la ora 17.00 (ora României), iar Teheranul amenință cu represalii toate porturile din regiune. Efectul imediat menționat este creșterea abruptă a prețului petrolului, care a trecut de 100 de dolari, pe fondul temerilor privind perturbarea fluxurilor energetice. Armata americană a anunțat că va începe blocada tuturor porturilor și zonelor de coastă iraniene, „temperând” însă amenințarea anterioară a lui Trump de a bloca complet Strâmtoarea Ormuz , potrivit AP News , citată de aceeași sursă. Trump: „rapid și brutal” Într-o postare pe Truth Social, Trump a amenințat că va distruge orice „navă de atac rapidă” iraniană care ar încălca blocada navelor ce intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. „Dacă una dintre aceste nave se apropie chiar şi puţin de BLOCADA noastră, va fi imediat DISTRUSĂ, conform aceluiaşi sistem pe care îl folosim împotriva traficanţilor de droguri pe mare” „Este rapid şi brutal” Tot Trump anunțase duminică intenția de a bloca Strâmtoarea Ormuz și susținea că și alte țări ar urma să fie implicate în această blocadă, potrivit articolului. [...]
Donald Trump susține că Iranul a reluat contactele pentru un acord, pe fondul blocajului legat de programul nuclear , într-un mesaj care, dacă se confirmă prin pași concreți, ar putea reduce presiunea geopolitică din regiune și riscurile de întreruperi în fluxurile de petrol. Declarațiile au fost făcute luni seara, în Biroul Oval, potrivit G4Media . Trump a spus că „a fost contactat de cealaltă parte”, care „își dorește foarte mult” să încheie un acord, citat de Sky News. Întrebat care este punctul de blocaj, președintele SUA a indicat programul nuclear. Blocajul: programul nuclear și linia roșie a SUA Trump a afirmat că discuțiile s-ar fi apropiat de un compromis pe mai multe elemente, dar că Iranul „nu a fost de acord” cu ideea că nu va avea arme nucleare. El a adăugat că se așteaptă ca Teheranul să accepte această condiție. „Iranul nu va avea arme nucleare. Am căzut de acord asupra multor aspecte, dar ei nu au fost de acord cu acest lucru. Și cred că vor fi de acord.” Presiune pe rutele energetice: blocada navală rămâne în vigoare În același context, Trump a reiterat că blocada navală impusă de SUA asupra porturilor iraniene este în vigoare și a justificat măsura prin nevoia de a împiedica „șantajarea” sau „stoarcerea de bani” la nivel global. Totodată, el a susținut că „multe nave” se îndreaptă spre SUA „chiar în acest moment” pentru a se aproviziona cu „cel mai bun petrol” și a spus că este „foarte posibil” ca situația să se rezolve înainte de un termen nespecificat în articol. Context politic: conflictul cu Papa Leon Materialul mai notează că Trump l-a atacat din nou pe Papa Leon, afirmând că suveranul pontif s-a pronunțat „foarte împotrivă” față de ceea ce face el „în ceea ce privește Iranul”. Trump a reluat și o postare pe Truth Social în care îl numește pe papă „slab” pe tema criminalității și „groaznic” în politica externă. Papa Leon a răspuns că va continua să se pronunțe împotriva războiului și să promoveze pacea, dialogul și relațiile multilaterale între state, potrivit articolului. Notă: articolul din sursă este prezentat ca fiind „în curs de actualizare”, iar detaliile despre stadiul negocierilor rămân limitate la declarațiile lui Trump. [...]
Noul lider al Ungariei promite reluarea fondurilor UE și aderarea la Parchetul European , într-o schimbare de direcție cu potențial direct asupra bugetului și relației Budapestei cu Bruxelles-ul, potrivit Libertatea . Péter Magyar , liderul partidului Tisza și viitor prim-ministru, a susținut prima conferință de presă internațională după victoria formațiunii în alegeri, prezentând priorități de guvernare și o repoziționare în UE și NATO. Conform publicației maghiare HVG , Tisza a câștigat alegerile de duminică cu două treimi din voturi. Magyar a cerut convocarea rapidă a sesiunii inaugurale a Adunării Naționale și a indicat că noul guvern ar urma să fie format până în luna mai. Miza imediată: bugetul și fondurile europene blocate Magyar a spus că este necesară o revizuire urgentă a bugetului, despre care a afirmat că „s-a prăbușit de două ori în 2025”. În paralel, a anunțat reluarea discuțiilor cu președintele Comisiei Europene pentru recuperarea fondurilor UE blocate, pe care le-a descris drept una dintre sarcinile majore ale viitorului executiv. În același pachet de măsuri, liderul Tisza a promis accelerarea predării administrației și recuperarea „documentelor și codurilor necesare pentru funcționarea statului”. În contextul tranziției, Magyar a susținut că fostul ministru de Externe, Péter Szijjártó, „ar fi fost implicat” în distrugerea unor documente sensibile și a avertizat că există tratate internaționale și decizii guvernamentale secrete despre care noua echipă nu ar ști. Anticorupție și schimbări instituționale: Parchetul European și limitarea mandatelor Primul pas al guvernului Tisza va fi, potrivit lui Magyar, combaterea corupției. Printre măsurile enumerate: aderarea la Parchetul European (structură UE care investighează fraude cu bani europeni); înființarea unui birou de recuperare a activelor; modificarea Legii fundamentale, inclusiv limitarea mandatelor prim-ministrului la două termene consecutive. „Tisa nu va fi perfectă. Suntem oameni, vom face greșeli, iar dacă se întâmplă asta, va exista responsabilitate”, a afirmat Magyar. Politica externă: „guvernul păcii” și o relație mai cooperantă cu UE Pe plan extern, Magyar a reafirmat angajamentul față de UE și NATO și a spus că Ungaria va participa „constructiv” la compromisurile europene, fără retorica anti-Bruxelles asociată guvernării Orbán. El a respins și afirmațiile din campanie atribuite lui Viktor Orbán, potrivit cărora un nou guvern ar implica cetățenii în conflictul din Ucraina, catalogându-le drept nefondate. „Nimeni în Ungaria nu vrea război, Tisa va fi guvernul păcii, spre deosebire de Viktor Orbán, căruia nu-i pasă de problemele maghiarilor”, a spus el. „Orbán a jucat un joc de șah în cinci dimensiuni, iar aceasta a fost probabil pierderea lui”, a adăugat Magyar. Magyar a mai susținut că alegerile au avut o prezență record și a descris situația țării drept una „în dificultate”, argumentând că urgența formării guvernului ține și de presiunea asupra funcționării statului. [...]
