Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina propune României cooperare pentru apărare aeriană după ce o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe din România, pe fondul atacurilor asupra regiunii Odesa, potrivit Adevărul. Miza imediată este una operațională: reducerea riscului ca atacurile cu drone din proximitatea frontierei să se transforme în incidente repetate pe teritoriul românesc.
Volodimir Zelenski susține că Rusia a lansat „un atac deliberat” asupra infrastructurii civile și a navelor comerciale din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România. Președintele ucrainean afirmă că una dintre dronele folosite, „de tip similar” celor iraniene Shahed utilizate frecvent de Rusia, ar fi lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România”.
În mesajul său, Zelenski a transmis sprijin persoanelor rănite și a spus că Ucraina este pregătită să ajute România „în orice mod necesar” în astfel de situații.
Pe lângă componenta de securitate la frontieră, liderul de la Kiev a cerut intensificarea presiunii occidentale asupra Moscovei, pentru a împiedica prelungirea sau extinderea războiului.
„Este necesar să creștem presiunea asupra Rusiei pentru ca acest război să nu fie prelungit sau extins.”
Zelenski a adăugat că Ucraina se așteaptă ca noul pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană să fie „cu adevărat puternic” și să genereze pierderi semnificative pentru Rusia.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a reacționat după incidentul de la Galați, afirmând că Ucraina este pregătită să coopereze strâns cu România pentru consolidarea protecției împotriva atacurilor cu drone.
Într-un mesaj pe X, Sibiha a spus că incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc arată că agresiunea Moscovei este „o amenințare reală” pentru regiunea Mării Negre și pentru Europa. El a susținut că întărirea apărării aeriene a Ucrainei contează și pentru statele vecine, prin reducerea riscurilor la adresa acestora.
„Ucraina este ferm de partea României. Suntem pregătiți să cooperăm îndeaproape pentru a consolida protecția împotriva unor astfel de amenințări.”
Declarațiile vin după incidentul din Galați, unde, potrivit informațiilor prezentate, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc și a explodat pe un bloc.
Recomandate
Zelenski cere sancțiuni UE mai dure după incidentul cu drona din Galați și oferă sprijin României , pe fondul riscului ca atacurile Rusiei din proximitatea graniței să aibă efecte directe pe teritoriul unui stat membru UE și NATO, potrivit Euronews . Președintele Ucrainei a reacționat după ce o dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați , provocând un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și rănind ușor două persoane. În mesajul său, Zelenski a legat incidentul de atacurile rusești asupra regiunii Odesa, care se învecinează cu România. Mesajul lui Zelenski: sprijin pentru România și presiune sporită asupra Rusiei Zelenski a răspuns pe platforma X unei postări a șefei executivului european, care a afirmat că, prin acest incident, Rusia a încălcat „o altă linie roșie”. Liderul ucrainean a transmis că Ucraina este gata să sprijine România „în orice mod”. În același mesaj, Zelenski a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a preveni prelungirea sau extinderea războiului și a susținut că atacul din noaptea precedentă a vizat în mod deliberat regiunea sudică Odesa, inclusiv infrastructură civilă și nave civile de transport. Ce spune despre drona ajunsă în România În declarația citată de Euronews, Zelenski afirmă că una dintre drone, „practic un echivalent al modelului «Shahed»”, a lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România” și le-a urat răniților „însănătoșire rapidă”. Totodată, el spune că mizează pe noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, care „să fie cu adevărat puternice” și să genereze „pierderi semnificative” pentru Moscova, astfel încât atacurile să aibă costuri mai mari pentru agresor. [...]
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate pentru NATO , după ce premierul britanic Keir Starmer a condamnat „o încălcare gravă a spațiului aerian al Alianței”, în contextul în care o dronă rusească s-a prăbușit pe o clădire rezidențială din România, potrivit Digi24 . Starmer a legat direct incidentul de riscurile mai largi generate de războiul din Ucraina, afirmând că atacurile Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile „amenință securitatea întregului nostru continent”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, premierul britanic a transmis că o dronă rusă a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili, și a acuzat Moscova de lipsă de respect față de viața civililor, dreptul internațional și suveranitatea vecinilor. „Noaptea trecută, o dronă rusă a pătruns în spațiul aerian al României și a lovit o clădire de locuințe, rănind civili. De nenumărate ori, Rusia a demonstrat că nu are niciun respect pentru viața civililor, dreptul internațional sau suveranitatea vecinilor săi. Suntem alături de Ucraina, România și toți aliații NATO.” De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe gestionarea riscului la granița estică Din perspectiva Alianței, incidentul descris de Starmer ca „încălcare gravă” amplifică presiunea politică pentru măsuri de protecție și reacție pe flancul estic, într-un context în care atacurile din proximitatea graniței cu Ucraina pot produce efecte directe pe teritoriul unui stat membru NATO. Digi24 notează că prăbușirea dronei pe o clădire rezidențială din Galați este o premieră în România de la declanșarea războiului din Ucraina. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin despre drona căzută la Galați complică gestionarea diplomatică a incidentului , după ce liderul de la Kremlin a pus sub semnul întrebării originea aparatului și a cerut României să trimită „resturile” către Rusia pentru o anchetă proprie, potrivit HotNews . Putin a spus că abia aflase despre incident și a sugerat că ar fi putut fi vorba despre o dronă ucraineană. În același timp, a cerut ca fragmentele să fie predate Moscovei, pentru ca Rusia să poată desfășura „propria anchetă independentă”. „Nu știu ce fel de dronă a explodat în România. Să ne trimită resturile.” Poziția României: „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” În România, președintele Nicușor Dan a declarat, după ședința CSAT, că incidentul din Galați a avut loc după ce o dronă rusească Geran-2 a deviat de la traseu, a intrat pe teritoriul României și a lovit un bloc de locuințe. Două persoane au fost rănite în urma incidentului, conform informațiilor prezentate. Șeful statului a afirmat că „întreaga responsabilitate aparține Rusiei” și a precizat că drona a plecat din Rusia, ca parte dintr-un „roi”, din care doar una ar fi ajuns pe teritoriul României. Efecte diplomatice: închiderea consulatului și reacții așteptate de la Moscova Tot în acest context, Nicușor Dan a anunțat că „Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide”, după ce consulul general a fost declarat persona non-grata. Pe partea rusă, anterior declarațiilor lui Putin, Kremlinul a transmis că președintele Rusiei este la curent cu incidentul, iar Ministerul de Externe de la Moscova a spus, citat de Tass, că Rusia va lua „în curând” măsuri ca răspuns la decizia României privind consulatul. Reacția NATO: „apere fiecare centimetru” din teritoriul aliat NATO a acuzat Moscova de comportament imprudent și a transmis că va „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, poziție susținută și de aliați precum SUA, Franța și Germania, potrivit informațiilor din articol. [...]
Rusia condiționează o „anchetă obiectivă” de accesul la fragmentele dronei prăbușite la Galați, iar mesajul Kremlinului mută discuția din zona responsabilității directe în cea a probelor tehnice și a schimbului de informații între state, potrivit Digi24 . Vladimir Putin a declarat, răspunzând unei întrebări a presei la Moscova, că Rusia este pregătită să desfășoare „o anchetă obiectivă” dacă i se vor oferi rămășițele dronei căzute în România. Liderul de la Kremlin a insistat că resturile nu ar fi fost cercetate și că proveniența unui aparat de zbor nu poate fi stabilită fără expertizarea acestuia. În același context, Putin a invocat exemple de drone ucrainene care ar fi survolat Finlanda, Polonia și statele baltice, susținând că reacțiile inițiale în acele cazuri ar fi fost similare cu cele din România. El a sugerat ca România să împărtășească informații despre incident și, eventual, fragmente de dronă, pentru ca Moscova să își poată face propria anchetă. Reacții externe și miza de securitate pentru NATO Putin a respins și declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , care a acuzat Rusia că ar fi depășit încă o limită prin acest incident, afirmând că aceasta nu ar fi examinat personal resturile dronei, potrivit Reuters. Separat, NATO a acuzat Moscova de comportament „imprudent” și a transmis că va „apăra fiecare centimetru al teritoriului aliat”, după ce România a anunțat că o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc de apartamente dintr-un stat membru al alianței, în timpul unui atac asupra Ucrainei vecine. [...]
Polonia riscă să-și tensioneze sprijinul politic pentru Ucraina după ce președintele Karol Nawrocki a anunțat, potrivit HotNews , că vrea să-i retragă lui Volodimir Zelenski „ Ordinul Vulturului Alb ”, cea mai înaltă distincție a Poloniei, pe fondul unei controverse istorice reaprinse de un decret semnat la Kiev. Nawrocki spune că reacția vine după ce Zelenski a acordat Centrului de Operațiuni Speciale „Nord” al Forțelor Armate ale Ucrainei numele onorific „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) – percepută diferit în cele două țări: simbol al luptei pentru independență pentru o parte a societății ucrainene, dar asociată în Polonia cu masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ce urmează procedural cu decorația Președintele polonez a declarat că va propune discutarea revocării distincției la următoarea ședință a organismului care supraveghează ordinul, programată pe 8 iunie. Totuși, el a precizat că decizia finală îi aparține, potrivit Agenției de Presă Poloneze (PAP), citată în articol. Nawrocki a susținut că, „din punct de vedere al mentalității”, Ucraina nu ar fi „pregătită să facă parte din familia europeană” dacă „glorifică” persoane pe care le consideră responsabile de crime împotriva polonezilor. De ce a stârnit decretul reacții la Varșovia Zelenski a justificat acordarea numelui onorific prin nevoia de „restabilire a tradițiilor istorice ale armatei naționale” și prin „îndeplinirea exemplară” a misiunilor în apărarea integrității teritoriale și a independenței Ucrainei. În Polonia, decizia a reaprins o dispută recurentă în relația bilaterală. Publicația poloneză Rzeczpospolita, citată de HotNews, indică faptul că între 1943 și 1945 ar fi murit aproximativ 100.000 de polonezi în Volînia și Galiția de Est, în contextul crimelor atribuite ucrainenilor. Onet notează, la rândul său, că un vârf al masacrelor a fost în iulie 1943 și leagă autorii de OUN-B (facțiunea Bandera) și de UPA. Guvernul polonez critică, dar încearcă să limiteze escaladarea Ministerul polonez de Externe a transmis că privește decizia lui Zelenski „într-o lumină categoric negativă” și că discută subiectul cu partenerii ucraineni. Purtătorul de cuvânt al MAE, Maciej Wewiór, a avertizat că denumirea unității „rănește memoria victimelor”, dăunează dialogului polono-ucrainean și „poate fi exploatată de propaganda rusă”. Postul de radio RMF relatează că viceministrul de externe Marcin Bosacki a înaintat un protest oficial ambasadorului ucrainean Vasil Bodnar și a avertizat că decizia poate îndepărta o parte a opiniei publice poloneze. În același timp, ministrul polonez de interne Marcin Kierwiński a spus că Zelenski a luat „o decizie greșită”, dar a cerut să nu existe „reacții isterice”, insistând că prioritatea rămâne înfrângerea „imperialismului rus”. Donald Tusk a încercat să calmeze tensiunile, avertizând că Rusia este singurul beneficiar al unui conflict polono-ucrainean și cerând ambelor părți să depășească „emoțiile istorice”, deși a recunoscut că decizia lui Zelenski „încalcă sensibilitatea” poloneză. Presiune internă: opoziția și Lech Wałęsa reacționează Controversa a fost preluată rapid în politica internă poloneză. Przemysław Czarnek, vicepreședinte al partidului Lege și Justiție (PiS), a numit gestul lui Zelenski „rușinos” și „o dovadă de ingratitudine extremă” față de Polonia, unul dintre susținătorii importanți ai Ucrainei după invazia Rusiei. Fostul președinte Lech Wałęsa, cunoscut ca susținător al Ucrainei, a anunțat că nu va mai purta insigna cu steagul ucrainean pe care o afișa constant în aparițiile publice. Miza: sprijinul public și coeziunea politică în regiune Dincolo de simbolistica decorației, disputa riscă să erodeze sprijinul public din Polonia pentru Ucraina și să complice cooperarea politică într-un moment în care liderii de la Varșovia avertizează explicit că tensiunile bilaterale pot fi folosite de propaganda rusă. Decizia privind retragerea ordinului ar urma să fie discutată în jurul datei de 8 iunie, însă hotărârea finală rămâne la președintele Poloniei, conform informațiilor din articol. [...]
România expulzează consulul rus de la Constanța în 72 de ore , după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar autoritățile tratează cazul ca pe un răspuns diplomatic de urgență, potrivit Adevărul . Decizia vine după convocarea, vineri, 29 mai, a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe . Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a calificat incidentul drept „de o gravitate fără precedent” și a spus că ambasadorului îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic. „Incidentul este de o gravitate fără precedent. Am convocat ambasadorul Federației Ruse la sediul Ministerului Afacerilor Externe astăzi după-amiază. Îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic, ca răspuns la acest incident.” Ce a transmis MAE și ce măsură concretă a anunțat Potrivit ministrului, există „claritate” din partea echipelor din teren privind apartenența dronei: ar fi fost o dronă a Federației Ruse și ar fi avut explozibil. Țoiu a afirmat că ambasadorul nu a confirmat acest lucru, dar a susținut că negarea responsabilității nu poate avea succes, invocând reacții similare în trecut, inclusiv în țările baltice și în alte state de pe flancul estic. Măsura anunțată explicit este expulzarea consulului rus de la Constanța, care are 72 de ore să părăsească teritoriul României. Context operațional: informarea NATO și UE și deciziile care urmează Șefa diplomației a precizat că România și-a informat încă din timpul nopții partenerii din NATO și Uniunea Europeană despre situația de la Galați și că au venit rapid reacții de solidaritate. Totodată, a spus că autoritățile discută „în permanență” cu președintele și premierul despre pașii următori, iar președintele urmează să anunțe deciziile privind măsurile ce vor fi luate. Incidentul de la Galați: ce spun autoritățile Conform autorităților, drona cu încărcătură explozibilă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe acoperișul unui bloc din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite și transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că întreaga încărcătură explozivă a unei drone de tip Geran-2, de proveniență rusească, a detonat la impact. În urma incidentului, președintele Nicușor Dan a convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a descris cazul drept „cel mai grav incident” care a afectat teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
