Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina propune României cooperare pentru apărare aeriană după ce o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe din România, pe fondul atacurilor asupra regiunii Odesa, potrivit Adevărul. Miza imediată este una operațională: reducerea riscului ca atacurile cu drone din proximitatea frontierei să se transforme în incidente repetate pe teritoriul românesc.
Volodimir Zelenski susține că Rusia a lansat „un atac deliberat” asupra infrastructurii civile și a navelor comerciale din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România. Președintele ucrainean afirmă că una dintre dronele folosite, „de tip similar” celor iraniene Shahed utilizate frecvent de Rusia, ar fi lovit „o clădire rezidențială obișnuită din România”.
În mesajul său, Zelenski a transmis sprijin persoanelor rănite și a spus că Ucraina este pregătită să ajute România „în orice mod necesar” în astfel de situații.
Pe lângă componenta de securitate la frontieră, liderul de la Kiev a cerut intensificarea presiunii occidentale asupra Moscovei, pentru a împiedica prelungirea sau extinderea războiului.
„Este necesar să creștem presiunea asupra Rusiei pentru ca acest război să nu fie prelungit sau extins.”
Zelenski a adăugat că Ucraina se așteaptă ca noul pachet de sancțiuni pregătit de Uniunea Europeană să fie „cu adevărat puternic” și să genereze pierderi semnificative pentru Rusia.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a reacționat după incidentul de la Galați, afirmând că Ucraina este pregătită să coopereze strâns cu România pentru consolidarea protecției împotriva atacurilor cu drone.
Într-un mesaj pe X, Sibiha a spus că incursiunea unei drone rusești în spațiul aerian românesc arată că agresiunea Moscovei este „o amenințare reală” pentru regiunea Mării Negre și pentru Europa. El a susținut că întărirea apărării aeriene a Ucrainei contează și pentru statele vecine, prin reducerea riscurilor la adresa acestora.
„Ucraina este ferm de partea României. Suntem pregătiți să cooperăm îndeaproape pentru a consolida protecția împotriva unor astfel de amenințări.”
Declarațiile vin după incidentul din Galați, unde, potrivit informațiilor prezentate, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc și a explodat pe un bloc.
Recomandate
Stabilizarea frontului din Ucraina pare să fi blocat avansul Rusiei , iar costul uman ridicat și trecerea la războiul cu drone sunt prezentate ca principalele explicații, potrivit HotNews , care citează un interviu al fostului comandant-șef ucrainean Oleksandr Sîrski pentru BBC. Sîrski susține că linia frontului a fost „stabilizată” prin eliminarea unui număr foarte mare de soldați ruși, afirmând că pierderile totale ale Moscovei ar fi fost de șase ori mai mari decât cele ale Ucrainei, iar dacă se iau în calcul doar morții, diferența ar ajunge la 11 ori. El a descris acest efect ca o „anihilare” a capacității Rusiei de a avansa. Ce spun estimările independente despre pierderi În lipsa unor bilanțuri oficiale complete publicate de Moscova și Kiev, articolul citează două repere externe: estimările serviciilor de informații britanice indică aproximativ 500.000 de militari ruși uciși de la începutul invaziei la scară largă (februarie 2022), potrivit interviului pentru BBC ; Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estima că Ucraina pierduse până la 150.000 de militari uciși până în iunie 2026. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări și nu ca date confirmate oficial de părțile implicate. Dronele, factor operațional major în uzura Rusiei Un element central al explicației lui Sîrski este utilizarea pe scară largă a dronelor, despre care afirmă că ar fi ajuns să fie responsabile pentru 80% din pierderile armatei ruse. În această logică, conflictul se mută tot mai mult spre o competiție de producție, aprovizionare și adaptare tehnologică, nu doar de manevră pe teren. Indicatori de teren: câștiguri teritoriale limitate pentru Rusia Fostul comandant-șef mai afirmă că eficiența strategiei sale se vede în rezultate: în primele șase luni ale anului 2026, Rusia ar fi cucerit în total doar 61 de kilometri pătrați, iar frontul ar fi fost „complet stabilizat”. Tendința este susținută și de o evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din octombrie 2026, citată de HotNews, potrivit căreia Rusia a pierdut în septembrie mai mult teritoriu decât a cucerit. Context: demiterea lui Sîrski și disputa privind tehnologia Sîrski a fost demis în această vară de președintele Volodimir Zelenski, pe fondul unui conflict cu ministrul de atunci, Mihailo Fedorov, care îl acuza că blochează inovațiile tehnologice. Generalul respinge acuzația și spune că dezacordurile au apărut deoarece ministrul „nu a ținut cont de interesele armatei” și ar fi creat un dezechilibru în aprovizionare, neglijând echipamente terestre esențiale. Separat, el a respins și acuzațiile unor soldați potrivit cărora li s-ar fi ordonat să rămână pe poziții chiar și când erau aproape înconjurați, ceea ce ar fi dus la pierderi mari. (HotNews a relatat anterior despre demiterea lui Sîrski aici .) [...]
Germania și Ucraina cer oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, pe fondul unui „armistițiu energetic” anunțat de Trump, dar contestat de atacuri raportate ulterior , potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat pe Friedrich Merz despre lovituri rusești asupra unor obiective civile și instalații energetice ucrainene la sfârșitul săptămânii trecute, conform purtătorului de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. În același context, Merz a reafirmat solidaritatea Germaniei cu Ucraina. Între timp, președintele american Donald Trump a anunțat duminică, pe Truth Social, că Ucraina și Rusia ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic cu aplicare „imediată”. Totuși, autoritățile ucrainene au raportat ulterior atacuri punctuale asupra rețelei electrice din Kiev și din Harkov, în estul țării. Discuții cu lideri occidentali și condiția „răspunsului Rusiei” Zelenski și-a exprimat deschiderea față de propunerea de armistițiu energetic, dar a subliniat că Rusia nu a răspuns încă. În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a spus că a discutat cu Merz și cu alți lideri, inclusiv cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul polonez Donald Tusk. „Toată lumea are o poziţie absolut clară: Ucraina trebuie susţinută, iar Rusiei nu trebuie să i se ofere nicio şansă de a îngenunchea Ucraina şi Europa” Zelenski a mulțumit pentru sprijinul deja acordat și a indicat că „cel mai important lucru” îl reprezintă pachetele de asistență care servesc apărării și protecției Ucrainei. Următorii pași: formate de coordonare și „reziliența financiară” Președintele ucrainean a anunțat că a convenit organizarea unei reuniuni a consilierilor pentru securitate națională în formatul E3-Ucraina (Germania, Regatul Unit și Franța). Totodată, el a precizat că a discutat și despre „sprijinirea rezilienței financiare a Ucrainei”, într-o postare pe platforma X. Separat, Zelenski a mai spus că Germania lucrează la organizarea unei reuniuni a „Coaliției Voinței”, un grup care reunește peste 30 de țări. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina pun sub semnul întrebării orice „armistițiu energetic” anunțat la Washington , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit instalații energetice ucrainene la scurt timp de la declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Agerpres . Zelenski a spus că atacurile au avut loc după „anunțul surpriză” al lui Trump privind un armistițiu energetic, despre care liderul american a afirmat că ar fi fost încheiat între Kiev și Moscova. Informațiile prezentate de Agerpres sunt atribuite agenției AFP, însă articolul integral este disponibil doar abonaților, ceea ce limitează detaliile publice despre amploarea atacurilor, locațiile vizate și eventualele întreruperi de alimentare cu energie. [...]
Donald Trump a susținut că Ucraina și Rusia au convenit un „armistițiu energetic” cu aplicare imediată , o afirmație care, dacă se confirmă și se implementează, ar putea reduce riscul de noi șocuri pe piața energiei, dar care este contestată public de președintele ucrainean. Informațiile sunt relatate de The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a scris într-o postare pe rețelele sociale că cele două părți ar fi acceptat un „energy ceasefire” (armistițiu limitat la infrastructura energetică), precizând că ar intra în vigoare imediat, fără să ofere detalii despre termenii înțelegerii sau mecanismele de verificare. Volodimir Zelenski a declarat însă pentru Axios că anunțul lui Trump „a fost o noutate pentru mine”. Liderul ucrainean a adăugat că Ucraina ar accepta un astfel de armistițiu dacă și Rusia este de acord. Legătura cu discuția despre alegeri și un armistițiu mai larg În aceeași zi, Zelenski a spus că ar organiza alegeri în Ucraina dacă Vladimir Putin ar accepta un armistițiu total de 60 de zile. Declarația a venit după ce Trump l-a criticat pe Zelenski pentru atacuri asupra rafinăriilor rusești, la o zi după ce SUA au ridicat temporar sancțiuni asupra combustibilului rusesc, sancțiuni menite să reducă veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului. Trump a afirmat, de asemenea, că „e timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, potrivit relatării. Zelenski a răspuns că alegerea liderului țării este „decizia ucrainenilor” și a susținut că Putin ar dori, la rândul său, schimbarea conducerii de la Kiev. Ce ar însemna, practic, un „armistițiu energetic” Din informațiile disponibile în material, „armistițiul energetic” ar viza oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Zelenski a mai spus că Ucraina este pregătită să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. În lipsa detaliilor despre acordul invocat de Trump și în condițiile în care Zelenski spune că nu fusese informat, rămâne neclar dacă există o înțelegere formală și cum ar putea fi aplicată pe teren. [...]
Volodimir Zelenski condiționează organizarea alegerilor de un armistițiu complet de 60 de zile , o formulă care ar lega direct reluarea procesului electoral de o pauză verificabilă a ostilităților și, implicit, de un minim cadru de securitate, potrivit Meduza . Într-un interviu acordat jurnalistului ABC News Jonathan Karl, Zelenski a spus că Ucraina va organiza alegeri dacă Vladimir Putin acceptă un armistițiu de 60 de zile. El a insistat că decizia privind momentul votului și opțiunile electorale aparține ucrainenilor, dar a adăugat că înțelege că Putin „și-ar fi dorit foarte mult” schimbarea președintelui Ucrainei. Zelenski a legat explicit discuția despre alegeri și de poziționarea fostului președinte american Donald Trump. El a afirmat că, dacă Trump „vrea într-adevăr” schimbări legate de alegeri, a discutat deja subiectul cu echipa acestuia și a transmis mesajul: două luni de „respiro”, adică încetarea completă a focului pentru 60 de zile, după care Ucraina ar organiza alegeri. Zelenski a mai spus că autoritățile ar fi pregătite să accepte „orice alegere” a poporului ucrainean. Context: presiuni publice din partea lui Trump și disputa privind loviturile asupra rafinăriilor Cu o zi înainte, Trump le-a spus jurnaliștilor că Ucraina ar trebui să „aleagă un nou președinte” care ar putea „încheia o înțelegere”, susținând că Zelenski ar fi putut face „multe înțelegeri”, dar „dintr-un motiv oarecare nu o face”. Trump l-a criticat, de asemenea, pe Zelenski pentru loviturile asupra rafinăriilor rusești , afirmând că SUA i-ar fi transmis că poate „face orice” cu Rusia, dar nu ar trebui să lovească rafinăriile, deoarece ar fi o „problemă globală”. În ziua următoare, Zelenski a declarat că Kievul va înceta atacurile asupra rafinăriilor rusești doar ca răspuns la oprirea loviturilor Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina riscă să rămână fără efect practic , în condițiile în care niciuna dintre părți nu a confirmat un acord, iar Kievul susține că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice au continuat, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a afirmat luni, 12 octombrie, în fața reporterilor, că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice „pentru că el le-a spus să fie de acord”, deși anunțul său din ziua precedentă ar fi luat prin surprindere ambele guverne. Trump nu a oferit detalii despre termenii înțelegerii și nici despre mecanisme de aplicare sau monitorizare. „Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că am spus: «Sunteți de acord» – de asta.” Fără confirmare de la Kiev și Moscova, cu acuzații de atacuri în curs Întrebat despre atacuri rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene după anunțul său, Trump a spus că nu este sigur dacă Moscova a încălcat presupusul acord. În același timp, a sugerat – fără să prezinte dovezi sau exemple concrete – că încălcări ar fi existat „de ambele părți”. Volodîmîr Zelenski a declarat luni, prin legătură video la Warsaw Security Forum , că Rusia ar fi lovit infrastructură energetică ucraineană după anunțul lui Trump, inclusiv o centrală electrică în Harkiv și o facilitate de producție de gaze. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu ar fi atacat rafinării rusești peste noapte, dar Rusia „nu a reciprocizat”. Liderul ucrainean a spus că Kievul este pregătit să respecte un armistițiu energetic dacă Rusia face același lucru și a cerut Washingtonului să se asigure că Moscova se conformează. Kyiv Post notează că Kremlinul nu a confirmat acceptarea propunerii, iar până acum nu au fost anunțate public condiții agreate în comun sau aranjamente de monitorizare. Contextul economic: relaxarea temporară a sancțiunilor pe motorina rusească Insistența lui Trump că există un armistițiu energetic vine pe fondul criticilor legate de o înțelegere a administrației sale care permite exporturi de motorină rusească. Aranjamentul, anunțat după o convorbire cu Vladimir Putin vineri, 9 octombrie, ar fi relaxat temporar sancțiunile SUA asupra importurilor de motorină rusească, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor la combustibili. Decizia a atras obiecții atât din partea democraților, cât și a republicanilor, care au avertizat că venituri suplimentare din energie ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a apărat acordul, susținând că guverne europene continuă să cumpere energie rusească în timp ce critică decizia Washingtonului. Un grup bipartizan de șapte senatori americani a cerut administrației să revină asupra măsurii, invocând riscul de a oferi Moscovei resurse financiare suplimentare în timp ce atacurile asupra civililor ucraineni continuă. Ce urmează În lipsa confirmărilor oficiale din partea Kievului și Moscovei și a unor termeni publici privind aplicarea, „armistițiul energetic” invocat de Trump rămâne, deocamdată, o declarație politică. În plan practic, evoluția depinde de două elemente menționate în material: oprirea efectivă a loviturilor asupra infrastructurii energetice și apariția unui mecanism credibil de verificare și respectare a unei eventuale înțelegeri. [...]
