Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze canalul diplomatic cu SUA după ce a discutat la Chișinău cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, într-un moment în care negocierile mediate de Washington sunt descrise ca fiind blocate, pe fondul concentrării SUA pe conflictul din Iran, potrivit news.ro.
Zelenski a transmis, într-o postare pe X, că discuția a fost „foarte pozitivă” și a mulțumit pentru disponibilitatea celor doi de „a lucra cât mai activ posibil în săptămânile următoare” pentru a impulsiona diplomația în vederea încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Contextul întâlnirii este unul de presiune diplomatică în creștere. Zelenski se întorcea la Kiev după discuțiile de la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, care au susținut propunerea unei întâlniri între Zelenski și Vladimir Putin, cu obiectivul obținerii unui armistițiu, și au indicat că Europa ar urma să joace un rol în acest demers.
Potrivit declarațiilor lui Zelenski, discuția cu Witkoff și Kushner a vizat și perspectivele negocierilor în contextul viitorului summit G7, programat în luna iunie, la Evian (Franța). Liderul ucrainean a afirmat că a prezentat „datele” pe care Ucraina le are privind intențiile Moscovei și a mulțumit Statelor Unite pentru „evaluarea pozitivă” a poziției Ucrainei.
În același mesaj, Zelenski a recunoscut că o parte importantă a atenției internaționale este concentrată asupra Iranului, dar a insistat că „obiectivul nostru comun, pacea în Europa, rămâne pe agenda de lucru”.
Elementul cu impact imediat este încercarea Kievului de a repune în mișcare formatul de discuții mediat de SUA, după ce, conform relatării, aceste negocieri au fost blocate, iar Washingtonul este „clar concentrat” pe conflictul din Iran. În acest context, mesajul lui Zelenski indică o fereastră de lucru „în următoarele săptămâni”, cu G7 drept reper apropiat pentru coordonare politică.
Zelenski a transmis, totodată, mulțumiri Republicii Moldova „pentru ospitalitate”, precizând că discuția cu emisarii americani a avut loc în timpul unei escale la Chișinău.
Recomandate
Volodimir Zelenski încearcă să deblocheze negocierile de pace cu Rusia printr-un nou impuls diplomatic american , după ce a discutat cu emisarii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner și a salutat disponibilitatea acestora de a lucra „în săptămânile următoare” la o soluționare a războiului, potrivit Reuters . Președintele ucrainean a descris discuția drept „foarte pozitivă”, într-un mesaj publicat pe Telegram, în timpul unei escale la Chișinău, în drum spre Kiev. „O conversație foarte pozitivă.” Zelenski a spus că este „recunoscător” pentru disponibilitatea de a lucra „cât mai activ posibil” în perioada imediat următoare, cu obiectivul de a „da un impuls diplomației” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Context: Europa susține o întâlnire Zelenski–Putin, dar discuțiile mediate de SUA sunt blocate Declarațiile vin după ce Zelenski s-a întors de la discuții la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei despre pașii următori într-un posibil acord de soluționare a conflictului, aflat de peste patru ani în desfășurare. Cei trei lideri au susținut o propunere pentru o întâlnire între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin, cu scopul de a obține o încetare a focului, și au afirmat că Europa ar urma să joace un rol. În paralel, negocierile intermediate de SUA, supervizate de Witkoff și Kushner (ginerele președintelui american Donald Trump), au stagnat, în condițiile în care Washingtonul este „în mod evident” concentrat pe conflictul din Iran, notează Reuters. Miza imediată: G7 și încercarea de a readuce „pacea în Europa” pe agendă Zelenski a recunoscut că atenția globală rămâne concentrată pe Iran, dar a insistat că „obiectivul comun” privind pacea în Europa rămâne pe agendă. El a mai spus că, în discuția cu emisarii americani, au fost abordate perspectivele unor negocieri la viitorul summit G7, care urmează să aibă loc la Evian, în Franța. Totodată, Zelenski a mulțumit Statelor Unite și a menționat o „evaluare pozitivă” a poziției Ucrainei, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul acestei evaluări. [...]
UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene” , într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3 . Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială. Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina. Reguli în trei trepte: unde pot fi cheltuiți banii UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”: Prioritate pentru produse fabricate în Ucraina, UE sau Spațiul Economic European/AELS . Dacă nu se poate, Ucraina poate cumpăra din 12 state cu parteneriate de securitate cu UE , inclusiv Regatul Unit și Canada . Dacă nici aceste opțiuni nu sunt suficiente, iar există „o justificare reală”, pot fi aprobate achiziții și din alte țări , a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene , Balazs Ujvari. Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor. Primele tranșe: drone acum, apoi muniție și apărare antiaeriană Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone , la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata. O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări , deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China . Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate. O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană , însă valoarea nu este stabilită. Miza economică: sprijin pentru Ucraina, dar și pentru industria de apărare a UE În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate. Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului. Limita practică: capacitatea de producție nu acoperă nevoile Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat. Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție. Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor. [...]
Varșovia încearcă să evite o criză politică cu Kievul după ce în Polonia a reapărut presiunea pentru retragerea celei mai înalte distincții de stat acordate președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, iar premierul Donald Tusk cere „calm” și o discuție directă la vârf, potrivit Agerpres . Tensiunea a fost alimentată de decizia lui Zelenski de a redenumi o unitate a armatei „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) din Al Doilea Război Mondial, implicată în masacrele de la Volînia, unde naționaliști ucraineni au ucis circa 100.000 de polonezi. Miza imediată: Ordinul Vulturului Alb și un posibil blocaj instituțional Un organ consultativ urma să discute propunerea președintelui Poloniei, Karol Nawrocki , de a-i retrage lui Zelenski Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție de stat poloneză. Decorația i-a fost acordată în 2023 de fostul președinte Andrzej Duda, iar Nawrocki, succesorul acestuia, a spus în mai că ar trebui analizată retragerea ei în urma disputei. Potrivit unor opinii juridice citate în material, o eventuală decizie a președintelui de a retrage distincția ar trebui contrasemnată și de premier, ceea ce ridică perspectiva unui conflict instituțional, în condițiile în care Tusk este adversar politic al lui Nawrocki. De ce contează: solidaritatea cu Ucraina, sub presiune internă Tusk a cerut „solidaritate și dialog la cel mai înalt nivel” între Varșovia și Kiev și a făcut apel public la o discuție „directă și onestă” între Nawrocki și Zelenski. „Înainte ca emoțiile să ne distrugă solidaritatea născută în fața amenințării rusești. Cooperarea este în interesul ambelor noastre state și națiuni, iar conflictul este în interesul Moscovei.” În același context, Reuters apreciază că opinia publică poloneză a evoluat nefavorabil Ucrainei pe fondul afluxului de refugiați de război, al disputelor privind importurile de cereale ucrainene și al sensibilităților istorice legate de Al Doilea Război Mondial. Relațiile dintre Varșovia și Kiev ar fi ajuns la cel mai scăzut nivel de după invazia rusă din 2022, deși Polonia a fost printre cei mai fermi susținători ai Ucrainei. Poziția Kievului: numele ales de soldați, fără intenție de ofensă Ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha a explicat că denumirea a fost aleasă de soldați care au dorit să comemoreze lupta UPA împotriva forțelor Moscovei și că nu a existat intenția de a ofensa Polonia. În material se mai arată că unii ucraineni consideră UPA o forță care a rezistat atât Uniunii Sovietice, cât și Germaniei naziste. Ce urmează depinde de discuțiile din organismul consultativ și de capacitatea conducerii politice de la Varșovia și Kiev de a gestiona disputa fără a afecta cooperarea bilaterală, într-un moment în care Polonia rămâne un actor-cheie în sprijinul pentru Ucraina. [...]
UE virează încă 2,8 miliarde euro către Ucraina, menținând finanțarea bugetului în război , într-o nouă tranșă din programul european de 50 de miliarde de euro, potrivit G4Media . Plata este destinată completării bugetului național al Ucrainei, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Tranșa de 2,8 miliarde de euro (aprox. 14,1 miliarde lei) este a șaptea plată acordată în cadrul schemei de finanțare europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a justificat decizia prin ritmul reformelor din Ucraina. „Viteza şi angajamentul Ucrainei faţă de reformele substanţiale merită această plată.” Ce urmează: alte fluxuri de finanțare și decizii privind utilizarea fondurilor Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat la o reuniune informală a miniștrilor apărării din UE, la Nicosia, că Ucraina „se poate aștepta” în această lună la o tranșă de 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,8 miliarde lei) dintr-un nou instrument de creditare european în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat sprijinirii armatei și finanțelor țării. Totodată, miniștrii europeni au discutat utilizarea a 6,6 miliarde de euro (aprox. 33,3 miliarde lei) pentru un fond separat de înarmare. Potrivit declarațiilor citate, alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. Kallas a indicat trei direcții de utilizare a fondurilor: rambursarea parțială a cheltuielilor statelor membre care au livrat arme Ucrainei; finanțarea de noi achiziții comune; susținerea misiunii UE de pregătire militară în Ucraina. Context: sancțiuni noi și dimensiunea sprijinului UE din 2022 În plan de reglementare, miniștrii de externe ai statelor UE urmează să decidă săptămâna viitoare impunerea de sancțiuni asupra a peste 80 de persoane și entități pentru sprijinul furnizat Rusiei. Începând din 2022, Uniunea Europeană și statele sale membre au livrat Ucrainei ajutor de aproape 205 miliarde de euro (aprox. 1.035 miliarde lei), incluzând sprijin umanitar, financiar și militar, conform informațiilor citate. [...]
Kremlinul respinge relansarea negocierilor și mizează pe câștiguri militare , semnalând că războiul din Ucraina rămâne, pe termen scurt, un factor de risc major pentru stabilitatea economică regională și pentru costurile de securitate ale Europei, potrivit Digi24 . În 8 iunie, înalți oficiali ruși au respins recentele propuneri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene menite să relanseze negocierile pentru încetarea războiului, sugerând că Moscova rămâne concentrată mai degrabă pe evoluțiile de pe câmpul de luptă decât pe diplomație. Declarațiile au venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut reluarea discuțiilor cu Rusia, iar lideri europeni au prezentat un cadru pentru o viitoare soluționare. Zelenski l-a îndemnat pe Vladimir Putin, într-o scrisoare deschisă, să continue negocierile bilaterale și a propus o întâlnire directă între cei doi. Inițiativa a fost preluată de liderii Franței, Germaniei, Regatului Unit și Ucrainei, care au emis pe 7 iunie o declarație comună cu cinci condiții pentru o „pace justă și durabilă”, inclusiv un armistițiu imediat și negocieri bazate pe linia actuală de contact. Mesajul Moscovei: „totul depinde” de front, nu de diplomație Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a indicat că direcția războiului va fi decisă de situația de pe front, nu de negocieri. „Nu știu cum am putea vorbi despre negocieri în acest context. În acest moment, totul depinde nu de negocieri, ci de acțiunile eroilor noștri de pe linia frontului.” În paralel, Kievul susține că înghețarea actualei linii a frontului este cea mai realistă bază pentru un armistițiu. Rusia, în schimb, cere retragerea forțelor ucrainene din anumite zone ale Donbasului ca precondiție pentru orice acord, cerere respinsă de Ucraina. „Troica europeană” și contradicția invocată de Kremlin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins inițiativa europeană în briefingul din 8 iunie, argumentând că apelurile la pace sunt incompatibile cu continuarea sprijinului militar pentru Ucraina. „Aș dori să subliniez că Macron, Starmer și Merz încearcă cu toții să vorbească despre pace. În același timp, ei subliniază intenția lor de a ajuta (Ucraina) în producerea de noi tipuri de arme. Nu este aceasta o contradicție în retorica lor?” Context: blocajul eforturilor SUA și miza pentru Europa Articolul notează că eforturile de pace mediate de SUA au rămas „efectiv înghețate” din februarie, pe fondul concentrării Washingtonului pe războiul cu Iranul. În acest context, Kievul a intensificat apelurile pentru un rol european mai important în diplomație și a cerut ca Europa să fie implicată direct în orice negocieri privind viitorul Ucrainei. Moscova a indicat deschidere pentru o anumită formă de participare europeană, dar l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca posibil mediator, variantă respinsă în luna mai de Kiev și de guverne europene, invocând legăturile acestuia cu Putin. Putin a respins ultima inițiativă a lui Zelenski la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 5 iunie, afirmând că „nu vede niciun rost” într-o întâlnire cu liderul ucrainean. Ulterior, Zelenski a acuzat Rusia că nu are interes real pentru încheierea războiului. „Din păcate, partea rusă alege din nou războiul — toată lumea a auzit răspunsul astăzi.” [...]
Recucerirea a peste 600 km² în 2026 sugerează o schimbare operațională pe front , pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone asupra logisticii ruse, potrivit Adevărul . Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , susține că Ucraina a recucerit peste 600 de kilometri pătrați de la începutul anului, iar în luna mai ar fi recuperat cu 100 km² mai mult teritoriu decât a pierdut. Sîrski nu a indicat zonele în care au fost obținute câștigurile, menționând doar că, în anumite sectoare ale frontului, forțele ucrainene „continuă să dețină inițiativa”, conform informațiilor preluate de Adevărul din Daily Mail . Drona, factorul care apasă pe lanțul de aprovizionare al Rusiei O explicație pentru această dinamică este eficiența tot mai mare a campaniilor ucrainene cu drone, potrivit unei analize a Institutului de Studiere a Războiului (ISW) , citată în articol. ISW arată că Ucraina ar fi recucerit pentru a doua lună consecutiv mai mult teritoriu decât a pierdut. Experții citați susțin că atacurile asupra infrastructurii petroliere și logistice din Rusia afectează capacitatea Moscovei de a aproviziona frontul și cresc presiunea asupra Kremlinului. În același timp, articolul notează că unele drone ucrainene au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO din regiunea baltică, incidente pe care Kievul le pune pe seama sistemelor rusești de război electronic. Efecte diplomatice: Europa își revendică un rol mai mare Pe fundalul evoluțiilor de pe front, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, împreună cu Ucraina, au emis o declarație comună cu cinci condiții pentru o eventuală soluție între Kiev și Moscova, potrivit articolului. Documentul se aliniază îndeaproape cu o scrisoare deschisă trimisă anterior de președintele Volodîmîr Zelenski către Vladimir Putin, menționată de Adevărul în materialul său (link în articol). Declarația „salută” progresele recente ale Ucrainei și „utilizarea revoluționară a tehnologiei dronelor”, inclusiv capacitatea de a lovi, pe rază medie, logistica rusă din spatele liniei frontului, potrivit Kyiv Independent . În paralel, deși negocierile de pace mediate de Statele Unite continuă de luni de zile, Vladimir Putin a respins apelurile la armistițiu și propunerea de dialog direct lansată de Zelenski, mai notează articolul. Kievul încearcă să crească ponderea Europei în procesul diplomatic, iar propunerea Kremlinului ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie mediator a fost respinsă de Ucraina și de oficiali europeni, din cauza relațiilor sale apropiate cu Rusia. [...]
