Știri
Știri din categoria Externe
Comisia Europeană critică declarațiile lui Volodimir Zelenski la adresa Ungariei, afirmând că amenințările la adresa statelor membre ale Uniunii Europene sunt inacceptabile și nu ajută la rezolvarea tensiunilor. Reacția vine după escaladarea conflictului verbal dintre președintele ucrainean și premierul ungar Viktor Orban, relatează Digi24, citând publicația European Pravda.
Poziția Comisiei a fost exprimată de purtătorul de cuvânt Olof Gill, care a declarat că Bruxellesul consideră „inacceptabil” limbajul folosit de liderul de la Kiev. Oficialul european a subliniat că retorica de acest tip nu contribuie la obiectivele comune ale Uniunii, mai ales într-un moment în care statele membre încearcă să mențină unitatea în sprijinul Ucrainei.
Tensiunile au apărut după ce Viktor Orban a blocat un pachet de sprijin financiar de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în cadrul discuțiilor din Uniunea Europeană. În acest context, Volodimir Zelenski a lansat un avertisment dur la adresa liderului ungar.
Președintele ucrainean a declarat că speră ca „o anumită persoană din UE” să nu continue să blocheze ajutorul destinat Kievului. El a adăugat că, dacă situația persistă, ar putea „da adresa acestei persoane” militarilor ucraineni „pentru a vorbi cu el pe limba lor”, formulare interpretată de Budapesta drept o amenințare directă.
Declarațiile au provocat o reacție imediată din partea guvernului ungar. Ministrul de externe Peter Szijjarto a susținut că afirmațiile lui Zelenski reprezintă, de fapt, o amenințare cu moartea la adresa premierului Viktor Orban.
Disputa vine pe fondul unor relații deja tensionate între Kiev și Budapesta. Ungaria a criticat în repetate rânduri politicile europene de sprijin militar și financiar pentru Ucraina, iar Orban a blocat sau a întârziat mai multe decizii adoptate la nivelul Uniunii Europene.
Comisia Europeană încearcă acum să reducă tensiunile dintre cele două părți. Potrivit oficialilor europeni, instituția discută cu toate statele implicate pentru a tempera retorica și pentru a menține cooperarea politică.
Bruxellesul insistă că prioritatea rămâne menținerea presiunii asupra Rusiei pentru a opri războiul, acordarea sprijinului financiar pentru Ucraina și garantarea securității energetice a statelor membre. În acest context, liderii europeni încearcă să evite ca disputele interne să afecteze unitatea blocului comunitar.
Recomandate
Parlamentul European a condiționat acordul comercial UE–SUA de o „clauză de expirare” și de reguli pentru reducerea tarifelor la oțel și aluminiu , într-o încercare de a limita riscurile pentru industrie și de a păstra pârghii de reacție dacă Washingtonul menține taxele pe derivate din oțel, potrivit Adevărul . Eurodeputații au dat marți aprobarea finală pentru implementarea acordului convenit în iulie anul trecut cu Donald Trump, pe fondul presiunii unui termen-limită: dacă înțelegerea nu era aprobată până la 4 iulie, exista amenințarea unor tarife majorate, notează The Guardian. Ce condiții a impus Parlamentul European Votul a venit cu două condiții principale: „Clauză de expirare” : acordul încetează să se aplice la 31 decembrie 2029 , dacă nu este reînnoit. „Condiții clare” pentru reducerea tarifelor la produsele care conțin oțel și aluminiu , taxe introduse de Trump invocând legislația de securitate națională. Cum arată, în esență, regimul tarifar din acord Conform înțelegerii: SUA aplică un tarif de 15% pentru majoritatea exporturilor din UE. UE reduce la 0% taxele de import pentru unele bunuri americane, inclusiv anumite produse agricole și o gamă largă de produse din pescuit . Acordul urmează să fie adoptat oficial de liderii UE la reuniunea de joi de la Bruxelles. Pârghii pentru Comisia Europeană și evaluări cerute de Parlament Textul votat prevede că Comisia Europeană poate suspenda preferințele tarifare pentru bunurile americane până la 31 decembrie 2026 , dacă SUA continuă să aplice taxe pe derivatele din oțel. Comisia trebuie să prezinte un raport Parlamentului până la 1 decembrie . Separat, până la 30 iunie 2029 , Comisia este obligată să evalueze impactul asupra industriei UE al tarifelor de 0% pentru bunurile americane din agricultură și asupra întreprinderilor mici și mijlocii . Context: ratificare tensionată și o decizie a Curții Supreme din SUA Procesul a fost suspendat de două ori anul acesta în comisia pentru comerț internațional: o dată în semn de protest față de amenințarea lui Trump de a impune tarife mai mari în ianuarie, și a doua oară din cauza amenințărilor privind preluarea Groenlandei. Deși Curtea Supremă din SUA a decis deja că tariful de 15% aflat la baza acordului este ilegal, UE a acceptat menținerea înțelegerii, în încercarea de a asigura stabilitate pentru mediul de afaceri și industrie, potrivit sursei. [...]
Deficitul comercial UE–China a urcat la un record de 31,9 miliarde de euro în aprilie , iar Bruxellesul pregătește o discuție despre măsuri care să limiteze dependența industrială de importurile chineze, potrivit Digi24 , care citează date Eurostat și o analiză The Guardian . Uniunea Europeană cumpără din China cu aproximativ 1 miliard de euro pe zi mai mult decât exportă către piața chineză, pe fondul creșterii importurilor și al presiunii asupra industriei europene. Subiectul ajunge pe agenda unei reuniuni a liderilor europeni programate pentru joi, unde vor fi evaluate opțiuni de reducere a dezechilibrului. De ce contează: risc de dependență pe lanțuri industriale Pe lângă nivelul record al deficitului, îngrijorarea centrală este că importurile masive pot transforma avantajul de cost pe termen scurt într-o vulnerabilitate strategică pentru producția europeană. În material sunt menționate două zone sensibile: prezența tot mai mare a automobilelor electrice chinezești pe piața UE, provenite dintr-o industrie descrisă ca puternic subvenționată; utilizarea pe scară largă a componentelor chinezești în fabricile din Uniunea Europeană. Alexander Julius, președintele Eurometal (organizație a cumpărătorilor de produse siderurgice), avertizează că o dependență mai mare ar putea permite Chinei să influențeze disponibilitatea componentelor, cantitățile și prețurile, cu efecte potențiale inclusiv asupra industriei de apărare. Ce ar putea urma: cote, mai degrabă decât tarife noi Potrivit informațiilor apărute la Bruxelles, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, însă introducerea unor noi tarife vamale este considerată „puțin probabilă”, din cauza dificultăților politice de a obține sprijinul statelor membre. În schimb, analiștii văd mai realistă introducerea unor cote (limite cantitative) pentru importurile de produse chimice și automobile hibride din China. Contextul invocat: importurile de hibride chinezești au crescut puternic după 2024, când UE a introdus taxe vamale pentru vehiculele electrice, dar nu și pentru cele hibride. Semnal de piață: deficitul ar putea crește și în lunile următoare Rafael Jimenez Buendía, cercetător principal la Mercator Institute for China Studies, spune că datele pentru mai și iunie ar putea indica o creștere suplimentară a deficitului, invocând transporturi deja înregistrate de autoritățile vamale chineze, dar care nu ar fi încă reflectate în statisticile vamale ale UE. Potrivit acestuia, statisticile pentru mai și iunie urmează să fie publicate în iulie și august. În paralel, agenția de presă de stat chineză Xinhua a susținut săptămâna trecută că aproximativ jumătate din exporturile Chinei către UE ar fi componente care reduc semnificativ costurile de producție ale fabricilor europene. [...]
Riscul ca Europa să fie împinsă în afara negocierilor de pace din Ucraina revine pe agenda aliaților Kievului, odată cu semnalele că Donald Trump vrea să reia controlul discuțiilor după ce a anunțat „încheierea” războiului cu Iranul, potrivit Antena 3 , care citează Politico . La sosirea la summitul G7 din Franța, Trump a avut o interacțiune cordială cu președintele Emmanuel Macron, în pofida criticilor reciproce din perioada recentă. În acest context, liderul american a spus că, după dosarul Iran, se va concentra pe războiul din Ucraina și va încerca „să îl rezolve”. „Acum că am terminat și cu asta (cu războiul din Iran – n. red.), o să ne concentrăm pe asta (războiul din Ucraina – n. red.) și o să încercăm să o rezolvăm.” Trump a invocat și nivelul pierderilor umane, afirmând că „25.000 de oameni mor în fiecare lună, majoritatea soldați”, o formulare care, potrivit materialului, nu îi liniștește pe aliații europeni ai Ucrainei. Miza pentru europeni: influența în negocieri și linia de presiune asupra Rusiei În spatele declarațiilor publice, oficiali europeni se tem că o reintrare activă a lui Trump în dosarul ucrainean ar putea marginaliza Europa și ar putea deraia strategia de „presiune maximă” asupra Rusiei. Un diplomat european citat anonim spune că „un Trump distras” de la discuțiile despre Ucraina „nu era neapărat ceva rău”. Marți, Trump urmează să se alăture celorlalți lideri G7 și președintelui Volodimir Zelenski pentru o discuție de două ore despre războiul din Ucraina. Zelenski a insistat public că implicarea SUA rămâne esențială și a vorbit despre „noi idei bune” apărute după o discuție telefonică de duminică cu Trump. Bani și sprijin: UE cere intensificarea contribuțiilor Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că majorarea sprijinului financiar pentru Ucraina ar trebui să fie în fruntea agendei G7. Ea a precizat că pachetul de 90 de miliarde de euro oferit de UE acoperă două treimi din nevoile financiare ale guvernului de la Kiev pentru acest an și anul viitor, iar pentru restul „avem nevoie ca partenerii Ucrainei să-și intensifice sprijinul”. Tot von der Leyen a anunțat: granturi europene suplimentare de 75 de milioane de euro pentru Ucraina; un împrumut de 15 miliarde de euro acordat Franței pentru consolidarea industriei de apărare, prin programul SAFE . Semnale care cresc tensiunea: emisari la Moscova și sancțiuni în discuție Potrivit materialului, îngrijorările europenilor au fost alimentate de o convorbire telefonică îndelungată între Trump și Vladimir Putin, în ziua de naștere a președintelui american. În plus, Iuri Ușakov, consilier al lui Putin, a afirmat că negociatorii desemnați de Trump pentru dosarul ucrainean, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma să meargă la Moscova „în viitorul apropiat”. În paralel, UE intenționează să definitiveze în următoarele săptămâni al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să înăsprească măsurile împotriva „flotei din umbră” de petroliere rusești și să mențină plafonul de preț pentru petrolul rusesc. Articolul notează însă că există puține indicii că SUA ar dori să procedeze similar, în condițiile în care Washingtonul ar fi relaxat sancțiuni asupra sectorului energetic rus pe fondul creșterii prețurilor mondiale. Ce urmează: două întrebări pentru G7 Potrivit sursei, discuțiile de marți sunt așteptate să fie dominate de două teme: cum poate fi determinat Putin să negocieze serios și cine ar trebui să negocieze în numele aliaților Ucrainei. Înaintea summitului, oficiali europeni și ucraineni au spus că vor sprijinul SUA pentru o poziție comună fermă care să excludă ideea ca Kievul să cedeze teritorii, însă rămâne deschisă întrebarea dacă Trump împărtășește această abordare și dacă își dorește europenii la masa negocierilor. [...]
Aleksandr Lukașenko încearcă să reducă riscul unei escaladări pe frontiera cu Ucraina , cerându-și scuze pentru insultele la adresa lui Volodimir Zelenski și insistând că Belarusul nu pregătește o intervenție militară împotriva Ucrainei, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 16 iunie, și sunt atribuite agenției de stat BELTA . Lukașenko a spus că a reacționat după ce Zelenski ar fi făcut afirmații pe care liderul belarus le consideră amenințătoare, dar a admis că tonul său a fost excesiv. „Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite (…) Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund.” Liderul de la Minsk a precizat că regretă „tonul și insulta”, însă nu și motivul reacției, și a formulat explicit scuzele către Zelenski. „Dacă Volodîmîr Oleksandrovici s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte.” Mesajul central: Belarusul nu ar urma să intre în război În același context, Lukașenko a susținut că Ucraina „nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare” din partea Belarusului și a reluat ideea că, încă din 2022, ar fi propus o cale de negociere pentru oprirea războiului. El a afirmat totodată că Zelenski ar trebui să fie „mai atent și mai prudent” și să evite declarații sau acțiuni pe care Minsk le-ar putea considera ostile. Context: exerciții militare cu Rusia, inclusiv pe componenta nucleară tactică Pe fundalul acestor declarații, Belarus a desfășurat recent exerciții militare împreună cu Rusia. Potrivit Ministerului Apărării de la Minsk , luna trecută au început antrenamente privind utilizarea armelor nucleare tactice, menite să testeze capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea „munițiilor speciale”, într-un context regional tensionat. Autoritățile belaruse au susținut că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională. [...]
Aleksandr Lukașenko încearcă să blocheze extinderea războiului spre Belarus , respingând public scenariul unei noi ofensive ruse dinspre teritoriul belarus și avertizând că o implicare ar putea împinge conflictul într-o confruntare directă cu NATO, potrivit Digi24 . Într-un interviu pentru agenția BelTA, preluat de Kyiv Post , liderul de la Minsk a respins comentariile venite de la Kiev, conform cărora Rusia ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă împotriva Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Lukașenko a spus că a discutat subiectul cu Vladimir Putin și a susținut că „intrarea Belarusului în război, în orice calitate, este inacceptabilă”. De ce contează: riscul de escaladare regională și „efectul NATO” Argumentația lui Lukașenko are un fir roșu: evitarea unei escaladări care ar schimba natura conflictului. El a invocat trei motive principale: Vulnerabilitatea militară a Belarusului , afirmând că, dacă Ucraina ar începe să atace, țara sa „ar fi expusă ca o palmă deschisă” în fața armatei ucrainene. Extinderea liniei frontului , despre care a spus că Belarusul și Rusia nu ar putea să o apere, ceea ce ar crea premise pentru o reacție externă. Riscul ca NATO să intervină , Lukașenko afirmând că, într-un astfel de scenariu, statele NATO ar putea trimite trupe în sprijinul Ucrainei, iar războiul „ar căpăta o nouă dimensiune”, devenind un conflict Belarus–Rusia împotriva NATO. Liderul belarus a adăugat că nu exclude ca o astfel de evoluție să se producă „chiar și fără implicarea Belarusului”, sugerând că dinamica regională rămâne volatilă. Context: scuze către Zelenski și avertisment din partea Ucrainei În același material, Lukașenko a revenit asupra criticilor anterioare la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a spus că „poate că am mers prea departe”, prezentând ulterior scuze publice. El a legat ieșirile sale de ceea ce a descris drept declarații ale lui Zelenski despre „500 de ținte” pregătite pentru a fi lovite dacă Belarus s-ar alătura războiului. Digi24 notează și că un comandant ucrainean de rang înalt, Robert „Magyar” Brovdi , ar fi transmis un avertisment către Lukașenko, printr-o postare pe Facebook, să nu se implice în conflict, pe fondul tensiunilor recente de la graniță. [...]
Zelenski a discutat cu Trump despre licențe pentru producția de rachete destinate sistemelor Patriot , un semnal cu potențial impact operațional pentru capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea antiaeriană, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc în marja summitului G7 de la Evian , Franța. Conform publicației, Zelenski a spus că discuția a vizat „transferul de licențe” pentru producția unor arme, în contextul posibilității ca Ucraina să producă rachete pentru bateriile Patriot, iar Trump „a reacționat pozitiv”. „Am discutat cu Trump despre transferul de licențe pentru producția acestor arme. Liderul american a reacționat pozitiv”, a declarat Zelenski. Mesaj către Kremlin și condițiile pentru o întâlnire cu Putin În același context, Zelenski a transmis un avertisment către președintele rus Vladimir Putin , afirmând că Rusia ar urma să aibă „o iarnă groaznică”, după cum a formulat liderul ucrainean. „Rusia trebuie să știe că am avut o iarnă groaznică și că nici ei nu vor avea una ușoară”, a spus Zelenski. Zelenski a mai declarat că nu intenționează să accepte o întâlnire cu Putin la Moscova și a indicat alternative de locație: Turcia, Elveția sau Orientul Mijlociu. Totodată, el a spus că nu va ceda cererilor lui Putin și a susținut că „60% dintre ruși doresc să pună capăt războiului”. Context: summitul G7 la Evian Summitul G7 are loc de luni până miercuri la Evian, cu participarea liderilor din Franța, SUA, Canada, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit. Uniunea Europeană este reprezentată de António Costa (Consiliul European) și Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), iar președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat la reuniune pe Volodimir Zelenski. [...]
