Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Tensiuni în Uniunea Europeană: Ungaria...

Tensiuni în Uniunea Europeană: Ungaria blochează împrumutul pentru Kiev

Viktor Orban discutând despre blocajul împrumutului pentru Ucraina.

Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu doar câteva zile înainte de împlinirea a patru ani de la invazia rusă, potrivit Financial Times. Decizia a fost luată la nivelul Uniunii Europene, unde este necesară unanimitatea pentru contractarea unui astfel de împrumut.

Conform sursei citate, ambasadorul Ungariei la UE a obiectat vineri față de mecanismul prin care Comisia Europeană urma să împrumute fondurile destinate stabilizării finanțelor Ucrainei, afectate grav de război. Pachetul fusese agreat în principiu în decembrie 2025 de liderii europeni și era considerat esențial pentru acoperirea deficitului bugetar major al Kievului.

În lipsa unui vot unanim, Comisia nu poate contracta împrumutul. În paralel, un program al Fondului Monetar Internațional, în valoare de opt miliarde de euro, este condiționat de deblocarea acestui sprijin european.

Context politic tensionat

Blocajul intervine într-un moment simbolic: pe 24 februarie 2026 se împlinesc patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Decizia Budapestei are loc și pe fondul campaniei electorale din Ungaria, unde premierul Viktor Orban se confruntă cu o competiție strânsă înaintea alegerilor din 12 aprilie.

Sondajele indică un avans pentru partidul Tisza, condus de Peter Magyar, iar retorica anti-Ucraina a guvernului ungar s-a intensificat în ultimele săptămâni. Orban a acuzat recent Kievul pentru problemele legate de livrările de petrol prin conducta Drujba, avariată în contextul conflictului.

Împrumutul european era conceput ca un instrument-cheie pentru menținerea stabilității financiare a Ucrainei în 2026. Rămâne de văzut dacă statele membre vor găsi o formulă alternativă pentru a ocoli veto-ul sau dacă negocierile vor continua în cadrul Consiliului UE.

Recomandate

Articole pe același subiect

Strada Wall Street cu steaguri americane în fundal.
Externe20 feb. 2026

Wall Street crește după anularea tarifelor pe importuri impuse de Trump - Guvernul SUA ar putea returna 175 de miliarde de dolari din taxe vamale

Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele impuse de Trump printr-o lege din 1977 , declanșând reacții puternice pe scena politică și în mediul economic, potrivit HotNews.ro , care citează mai multe surse externe. Instanța a decis că administrația a depășit autoritatea delegată de Congres prin folosirea International Emergency Economic Powers Act pentru a introduce unilateral taxe vamale. La finalul ședinței de vineri: S&P 500 a urcat cu 0,69%, la 6.909,51 puncte; Nasdaq Composite a câștigat 0,9%, la 22.886,07 puncte; Dow Jones a avansat cu 230 de puncte, respectiv 0,47%, la 49.625,97 puncte. Indicele Dow a revenit spectaculos după ce în prima parte a zilei pierdea peste 200 de puncte, pe fondul unor date economice sub așteptări. Una dintre cele mai sensibile consecințe vizează banii deja încasați. Potrivit unei estimări Penn-Wharton Budget Model, SUA ar putea fi obligate să restituie peste 175 de miliarde de dolari importatorilor, sume colectate din momentul introducerii tarifelor. Mai multe companii au deschis procese pentru recuperarea banilor, iar hotărârea Curții nu clarifică explicit dacă statul poate păstra aceste fonduri. Întrebat ce se va întâmpla cu cele 175 de miliarde de dolari, Donald Trump a susținut că judecătorii nu au abordat problema și a sugerat că litigiile ar putea dura ani. În paralel, el a anunțat intenția de a introduce un „tarif global” suplimentar de 10% și a indicat că va folosi alte pârghii legale pentru a reimpune taxe. Reacții politice și externe Democrații au salutat decizia ca pe „o victorie pentru poporul american”, susținând că președintele nu poate ocoli Congresul în materie de tarife. Inclusiv unii republicani, precum congresmanul Don Bacon, au apreciat hotărârea drept una „de bun simț”, invocând separația puterilor în stat. Uniunea Europeană a transmis că analizează atent decizia și așteaptă clarificări privind pașii următori ai administrației americane. Oficialii europeni și britanici au subliniat nevoia de stabilitate și predictibilitate în relațiile comerciale. Impact pe piețe Decizia a fost primită pozitiv de piețe. Principalii indici bursieri americani au crescut, iar aurul s-a apreciat cu peste 1%, pe fondul incertitudinii legate de viitoarea politică comercială. Camera de Comerț a SUA a descris hotărârea drept o veste bună pentru mediul de afaceri și consumatori. Deși Curtea Supremă a blocat actualul cadru tarifar, disputa este departe de a se încheia. Administrația Trump caută deja alternative juridice, iar eventualele restituiri de zeci sau sute de miliarde de dolari ar putea deschide un nou capitol în confruntarea politică și economică de la Washington. [...]

Zelenski discutând despre blocajul negocierilor de pace în Ucraina.
Externe20 feb. 2026

Zelenski le-ar fi spus consilierilor că negocierile sunt blocate – războiul ar putea dura încă trei ani

Volodimir Zelenski le-ar fi spus consilierilor că negocierile sunt în impas și că războiul poate dura încă trei ani , potrivit unui podcast The Wall Street Journal . Informația provine de la surse apropiate președintelui ucrainean, însă a fost respinsă oficial de unul dintre colaboratorii săi. Conform relatării WSJ, Zelenski ar fi transmis, într-o discuție cu un grup restrâns de consilieri, că tratativele de pace au ajuns într-un blocaj și că este necesară pregătirea pentru un „război de lungă durată” . Declarațiile ar fi fost făcute înaintea participării sale la Conferința de Securitate de la München și i-ar fi surprins chiar pe unii dintre apropiați. Dmitri Litvin, consilier al liderului de la Kiev, a negat existența unei astfel de instrucțiuni și a calificat informația drept falsă. Totuși, Zelenski a afirmat recent, într-un interviu pentru publicația The Atlantic, că preferă continuarea luptelor în locul acceptării unei „înțelegeri proaste”. Potrivit surselor citate, negocierile recente nu au produs progrese pe tema teritorială. Kievul ar accepta o retragere din Donbass doar în condiții de reciprocitate, în timp ce Kremlinul insistă asupra unei retrageri unilaterale a forțelor ucrainene și respinge garanțiile de securitate care ar presupune staționarea de trupe străine. Oficiali europeni citați de WSJ estimează că războiul ar putea continua încă unul până la trei ani, iar servicii de informații occidentale consideră că obiectivul Moscovei rămâne schimbarea conducerii de la Kiev și transformarea Ucrainei într-o zonă tampon „neutră”. În acest context, perspectiva unei soluții rapide pare tot mai îndepărtată, în pofida eforturilor diplomatice din ultimele luni. [...]

Donald Trump ținând un document important în biroul său.
Externe20 feb. 2026

Trump caută un „plan B” după lovitura Curții Supreme – liderii lumii așteaptă următoarea mișcare

Donald Trump pregătește un „plan B” pentru a reintroduce tarifele anulate de Curtea Supremă , iar liderii și diplomații din întreaga lume se așteaptă la o nouă ofensivă comercială a Washingtonului, potrivit Politico . Deși instanța supremă a SUA a respins, cu 6 voturi la 3, tarifele „reciproce” impuse anul trecut în baza legii privind competențele economice de urgență, partenerii comerciali ai Americii nu cred că disputa se încheie aici. Decizia afectează taxele generale de 15% aplicate majorității produselor din Uniunea Europeană și pe cele de 10% pentru exporturile britanice, dar nu atinge tarifele sectoriale pentru oțel, aluminiu și industria auto. În acest context, reacțiile externe au fost prudente, dominate de apeluri la stabilitate și previzibilitate. Așteptarea unei contraofensive Diplomați europeni și asiatici citați de Politico afirmă că administrația americană ar putea folosi alte baze legale pentru a reinstaura taxele, precum: secțiunea 232, utilizată anterior pentru tarifele la oțel și aluminiu; secțiunea 301, care permite sancționarea practicilor comerciale considerate incorecte; Legea comerțului din 1974, ce ar putea fundamenta noi măsuri tarifare. Bernd Lange , președintele Comisiei pentru comerț din Parlamentul European, a declarat că este convins că administrația „caută acum un plan B”. Mesaje similare vin din Franța și Germania, unde oficialii și reprezentanții industriei avertizează că o taxă de 15% pentru importurile din UE ar putea fi reintrodusă rapid. Incertitudine pentru parteneri și companii Uniunea Europeană a cerut claritate privind pașii următori ai Washingtonului, iar Regatul Unit încearcă să evalueze impactul asupra poziției sale comerciale. Canada consideră că hotărârea confirmă caracterul „nejustificat” al tarifelor, însă admite că sectoare-cheie rămân vulnerabile. Pentru mediul de afaceri, problema centrală rămâne incertitudinea: nu este clar dacă și cum vor fi rambursate miliardele plătite deja sub formă de taxe și nici ce cadru juridic va sta la baza unor eventuale noi măsuri. Astfel, deși decizia Curții Supreme este văzută ca un semnal că mecanismele de control instituțional funcționează, liderii mondiali „își țin respirația”, anticipând următoarea mutare a lui Donald Trump . [...]

Peisaj devastat de război, cu clădiri distruse și un soldat solitar.
Externe20 feb. 2026

Șefii serviciilor europene contestă optimismul SUA privind pacea în Ucraina – temeri că 2026 nu va aduce un acord

Șefii serviciilor secrete europene sunt sceptici că un acord de pace în Ucraina va fi semnat în 2026 , în ciuda declarațiilor președintelui american Donald Trump privind apropierea unei înțelegeri, potrivit unei analize publicate de Reuters . Evaluarea vine după consultări recente la München și în contextul noii runde de negocieri desfășurate săptămâna aceasta la Geneva . Cinci șefi ai serviciilor de informații din Europa , care au vorbit sub protecția anonimatului, susțin că Moscova nu urmărește încheierea rapidă a războiului, ci folosirea discuțiilor cu Washingtonul pentru a obține relaxarea sancțiunilor și acorduri economice avantajoase. Patru dintre aceștia afirmă că Rusia separă deliberat negocierile în două direcții: una privind conflictul din Ucraina și alta privind cooperarea bilaterală cu SUA. De ce sunt pesimiști europenii Potrivit oficialilor citați, obiectivele strategice ale Kremlinului rămân neschimbate: înlăturarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski; transformarea Ucrainei într-un stat „neutru”, zonă tampon față de Occident; controlul complet asupra regiunii Donețk. Unul dintre șefii serviciilor a descris actualele discuții drept „teatru de negociere”, sugerând că Moscova nu are interesul unei păci rapide, iar economia rusă nu este în pragul colapsului, în pofida sancțiunilor. Divergențe între Europa și Casa Albă Administrația Trump speră la un acord până în iunie 2026, înaintea alegerilor parțiale din noiembrie. Liderul de la Casa Albă afirmă că Vladimir Putin dorește o înțelegere, însă capitalele europene văd o prăpastie între această evaluare și realitatea din teren. La Geneva nu s-a înregistrat niciun progres major, în special în privința teritoriilor ocupate. Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din restul regiunii Donețk aflat încă sub controlul Kievului, condiție respinsă de partea ucraineană. Mai mulți oficiali europeni avertizează că și în cazul unor concesii teritoriale, Rusia ar putea formula noi cereri. Miza economică Președintele Zelenski a declarat că serviciile ucrainene au informații potrivit cărora negociatorii ruși și americani discută proiecte bilaterale evaluate la până la 12.000 de miliarde de dolari, propuse de emisarul rus Kirill Dmitriev. Acesta a vorbit public despre un potențial portofoliu de peste 14.000 de miliarde de dolari. În paralel, unii oficiali europeni atrag atenția asupra riscurilor financiare „foarte ridicate” pentru Rusia în a doua jumătate a lui 2026, pe fondul accesului limitat la piețele de capital și al costurilor mari de împrumut. Totuși, ei subliniază că societatea rusă s-a dovedit rezilientă în fața presiunilor economice. În concluzie, serviciile de informații europene anticipează un proces lung și dificil, fără garanții că 2026 va aduce sfârșitul războiului declanșat de Rusia în februarie 2022. [...]

Zelenski discută despre o întâlnire cu Putin pentru negocieri de pace.
Externe19 feb. 2026

Zelenski vrea să se întâlnească cu Putin – următoarea rundă de negocieri ar urma să fie în Elveția

Zelenski spune că vrea o întâlnire directă cu Putin și că următoarea rundă de negocieri ar urma să fie tot în Elveția , după discuțiile de la Geneva pe care le-a considerat insuficiente și pe care le-ar dori continuate în februarie. Potrivit TVR Info , președintele ucrainean a făcut declarațiile într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, publicat joi, 19 februarie 2026. Continuarea negocierilor, cu europenii la masă Liderul de la Kiev a spus că se așteaptă ca următoarea întâlnire să aibă loc în Elveția, invocând faptul că războiul „face ravagii în Europa” și că discuțiile ar trebui să se desfășoare acolo. Rusia nu a confirmat deocamdată nici data, nici locul unei noi runde. Zelenski a insistat și asupra participării europenilor, pe care o consideră esențială, chiar dacă Moscova îi vede ca parte beligerantă și, în consecință, se opune prezenței lor la masa negocierilor. El a descris discuțiile pe acest subiect drept „dificile”. Critici pentru rezultatul de la Geneva Președintele ucrainean a criticat rezultatele negocierilor de la Geneva, mediate de Statele Unite, spunând că acestea au fost nesatisfăcătoare și că unele chestiuni politice sensibile nu au fost analizate suficient. În același timp, a indicat că discuțiile ar trebui să continue încă din februarie. Întâlnirea cu Putin și monitorizarea unui posibil armistițiu Deși a reiterat că nu are încredere în Vladimir Putin , Zelenski a spus că își dorește să se întâlnească direct cu liderul de la Kremlin pentru a pune capăt rapid războiului. Pe plan militar, el a menționat și tema monitorizării unui eventual armistițiu, indicând că SUA au jucat un rol principal în verificarea situației, fără a oferi detalii suplimentare. [...]

Kirill Dmitriev discută despre colaborarea economică dintre SUA și Rusia.
Externe19 feb. 2026

Emisarul economic al Kremlinului vorbește despre proiecte SUA–Rusia de 14.000 de miliarde de dolari - ridicarea sancțiunilor și un acord de pace în Ucraina sunt condițiile-cheie

Emisarul economic al Kremlinului susține că proiecte comune SUA–Rusia ar putea ajunge la 14.000 de miliarde de dolari , dacă se încheie un acord de pace în Ucraina și sunt ridicate sancțiunile occidentale. Potrivit The Moscow Times , Kirill Dmitriev , directorul Fondului Rus de Investiții Directe și consilier economic al președintelui Vladimir Putin, a prezentat această estimare într-o postare publică. Valoarea avansată depășește cu 2.000 de miliarde de dolari cifra de 12.000 de miliarde invocată anterior de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a descris propunerile drept „pachetul Dmitriev”. Dmitriev a respins acea evaluare, afirmând că suma reală ar fi mai mare. Kremlinul a confirmat că Moscova „oferă cooperare” economică Statelor Unite, însă a subliniat că orice progres depinde de un acord de pace cu Ucraina. Printre ideile vehiculate, potrivit unor analize citate în articol, se numără: exploatarea mineralelor rare; dezvoltarea proiectelor petroliere și de gaze în Arctica; restabilirea accesului Rusiei la sistemele de decontare în dolari; chiar și un proiect de tunel care ar lega Alaska de Rusia. Publicația The Economist a calificat cifrele drept exagerate, notând că suma propusă depășește de mai multe ori produsul intern brut anual al Rusiei, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari în ultimii ani. Casa Albă nu a comentat oficial propunerile. Dmitriev susține că ridicarea sancțiunilor ar aduce beneficii și companiilor americane, afirmând că acestea ar fi pierdut peste 300 de miliarde de dolari din cauza restricțiilor. Propunerea intervine într-un context geopolitic tensionat, în care perspectivele unui acord de pace rămân incerte, iar sancțiunile occidentale continuă să limiteze cooperarea economică dintre cele două state. [...]