Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski spune că relaxarea sancțiunilor SUA pentru petrolul rusesc „nu este decizia corectă”, potrivit Mediafax, după ce Washingtonul a anunțat o derogare de 30 de zile de la măsurile care vizează exporturile energetice ale Rusiei.
Aflat la Paris, unde s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski a avertizat că o relaxare, chiar temporară, a sancțiunilor pe petrol poate întări capacitatea militară a Moscovei și poate slăbi eforturile diplomatice.
„Numai această relaxare din partea Statelor Unite ar putea oferi Rusiei aproximativ 10 miliarde de dolari pentru război. Acest lucru, cu siguranță, nu ajută la pace.”
În aceeași intervenție, liderul ucrainean a legat direct veniturile din energie de finanțarea armamentului folosit împotriva Ucrainei, susținând că ridicarea sancțiunilor ar consolida poziția Rusiei. Zelenski a spus că, în opinia sa, o astfel de decizie ar însemna, în practică, mai multe atacuri cu drone și o presiune sporită asupra Ucrainei.
Anunțul SUA vizează o derogare de 30 de zile de la sancțiunile impuse petrolului rusesc, în contextul unei crize energetice asociate tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, menționează publicația. Măsura este prezentată ca una temporară, legată de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de efectele acestora asupra piețelor.
Statele Unite au autorizat țările să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate care sunt deja încărcate pe nave aflate pe mare. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a spus că decizia urmărește să „promoveze stabilitatea piețelor globale de energie” în timpul războiului din Orientul Mijlociu.
Emmanuel Macron a susținut că majoritatea sancțiunilor împotriva Rusiei rămân în vigoare și că derogarea anunțată de Washington este limitată, adoptată în circumstanțe excepționale. Mesajul Parisului a fost, astfel, unul de temperare a impactului politic al deciziei americane, fără a contesta explicit poziția Kievului.
Reacția critică a venit și din Germania. Cancelarul Friedrich Merz a spus că șase membri ai G7 au transmis că nu acesta este semnalul potrivit și a adăugat că, în opinia sa, problema actuală ține de preț, nu de aprovizionare, cerând să afle ce motive suplimentare au stat la baza deciziei SUA.
Pentru Kiev, miza depășește efectul imediat asupra pieței petrolului. Zelenski tratează sancțiunile energetice ca pe un instrument de reducere a resurselor financiare ale Rusiei, iar orice relaxare, chiar pe termen scurt, este văzută ca o gură de oxigen bugetară pentru efortul militar al Moscovei.
În logica expusă de Zelenski, decizia Washingtonului riscă să transmită un semnal de slăbire a presiunii economice asupra Rusiei într-un moment în care Ucraina încearcă să mențină sprijinul occidental și să evite măsuri care, indirect, pot alimenta continuarea războiului.
Derogarea este limitată la 30 de zile, însă reacțiile publice ale Kievului și Berlinului arată că subiectul poate deveni un test de coordonare între SUA și partenerii europeni în privința sancțiunilor. În paralel, justificarea americană, legată de stabilitatea piețelor globale de energie, indică faptul că evoluțiile din Orientul Mijlociu pot influența direct politica de sancțiuni.
În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă derogarea va rămâne strict temporară sau dacă presiunile din piața energetică vor genera noi excepții, cu potențial de a complica obiectivul declarat al sancțiunilor: limitarea resurselor Rusiei pentru finanțarea războiului.
Recomandate
Statele Unite își consolidează influența energetică în Balcani prin acorduri de miliarde , inclusiv contracte pe termen lung pentru export de gaz natural lichefiat (GNL) și sprijin pentru infrastructură regională, potrivit Stirile Pro TV . Miza economică și de securitate este reducerea dependenței de gazul rusesc în sudul Europei, într-un moment în care Washingtonul își extinde prezența în regiune. Informația vine în contextul unor acorduri semnate marți de SUA și companii americane cu state balcanice, „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de publicație. În paralel cu energia, pachetul include și proiecte legate de inteligența artificială (IA), cu investiții anunțate la scară foarte mare. Contracte de GNL și proiecte de infrastructură: efect direct asupra pieței regionale La Tirana, ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a semnat un acord pe 20 de ani, în valoare de 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), între Venture Global și Aktor LNG USA, pentru exportul de GNL către Albania. În același material este citată o declarație a acesteia, publicată pe X: „Acest angajament consolidează securitatea energetică - şi securitatea naţională - în întreaga regiune” Tot marți, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a participat la forumul de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări , la Dubrovnik (Croația), unde a vorbit despre o „nouă eră de cooperare” cu Europa de Sud, Centrală și de Est, potrivit News.ro, citată de Știrile Pro TV. Conductă Krk–Bosnia și investiții anunțate: reducerea dependenței de gazul rusesc Wright a confirmat sprijinul SUA pentru un acord între Bosnia și Herțegovina și Croația privind construirea unei conducte care să transporte gaz natural american de la terminalul de GNL de pe insula croată Krk către Bosnia. Proiectul ar urma să fie finanțat și condus de compania americană AAFS Infrastructure and Energy LLC, care a anunțat că va investi aproximativ 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) în această inițiativă. Conform articolului, proiectul este prezentat ca o soluție de diversificare a surselor de energie ale Bosniei și de reducere a dependenței de gazul rusesc. Energie nucleară și un pariu major pe IA: centru de date de 1 GW, cu termene după 2027 Pe lângă gaz, Croația și SUA au emis o declarație comună privind cooperarea în domeniul energiei nucleare civile. Separat, compania croată de inginerie Rade Koncar și grupul de investiții american Pantheon Atlas LLC au semnat o scrisoare de intenție pentru un proiect de dezvoltare a inteligenței artificiale și a unui centru de date în centrul Croației, estimat la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei). Planurile menționează o instalație cu o capacitate de 1 gigawatt pentru calcul IA și servicii de tip cloud (servicii informatice livrate prin internet), cu începerea construcției „provizoriu în 2027” și lansarea operațiunilor până în 2029, condiționat de obținerea autorizațiilor și de modernizarea rețelei electrice. [...]
Emmanuel Macron avertizează că Andorra riscă să piardă fereastra de acces la piața unică a UE dacă nu ratifică acordul de asociere negociat cu Bruxelles-ul, potrivit economica.net . Într-un discurs adresat locuitorilor Andorrei, în timpul unei vizite, președintele Franței a transmis că un refuz sau o amânare („nu” sau „nu acum”) ar putea închide definitiv posibilitatea reluării discuțiilor în condiții similare. „Dacă în final spuneţi ‘nu’, sau ‘nu acum’, se va renegocia, se va face o negociere mai bună, atunci uşa nu se va redeschide”, a spus Macron. Macron a invocat și riscul unei reacții negative din partea instituțiilor europene și a celor implicați în negocieri, sugerând o oboseală politică față de un eventual blocaj. „Vă spun cu toată sinceritatea, Comisia Europeană şi toţi oamenii care s-au implicat de-a lungul anilor pentru a ajunge la acest acord vor spune ‘ne este lehamite de aceşti oameni’”, a adăugat şeful statului francez. De ce contează: acces la piața comună fără statut de membru UE Acordul de asociere cu Uniunea Europeană ar permite Andorrei să participe la piața comună europeană fără a deveni stat membru al UE, conform informațiilor din articol. În acest context, mesajul lui Macron pune presiune pe decizia de ratificare, prin ideea că o eventuală respingere ar putea reduce semnificativ șansele de a obține ulterior un aranjament comparabil. [...]
Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar , a deschis un nou front de negociere cu Kievul pe tema drepturilor minorităților , propunându-i președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o întâlnire în vestul Ucrainei, pe subiectul comunității maghiare din Transcarpatia, potrivit Agerpres . Propunerea a fost anunțată marți chiar de Magyar, într-o postare pe Facebook, iar informația este relatată de Reuters, conform Agerpres. De ce contează Inițiativa indică faptul că noua conducere de la Budapesta intenționează să trateze „drepturile minorității maghiare” ca temă prioritară în relația bilaterală cu Ucraina, într-un moment în care Kievul are nevoie de sprijin extern și de relații stabile cu vecinii săi. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre un eventual răspuns al lui Zelenski sau despre calendarul întâlnirii propuse. [...]
Posibila schimbare de poziție a SUA față de Falkland ar redesena calculele de securitate ale Londrei și ar putea încuraja Argentina să caute o soluție internațională mai agresivă pentru arhipelag, potrivit Digi24 . În acest context, președintele argentinian Javier Milei a relansat public revendicarea asupra Insulelor Falkland (Malvine) , reaprinzând o dispută veche cu Marea Britanie. Milei a scris pe X că „Malvinele au fost, sunt și vor fi mereu argentiniene” și a declarat, într-un interviu pentru canalul digital Neura, că Argentina face „tot ceea ce este omenește posibil” pentru a readuce insulele sub controlul său, insistând că „suveranitatea este nenegociabilă”, dar trebuie gestionată „judicios”. Insulele Falkland sunt un grup de insule aflate la aproximativ 500 de kilometri est de coasta Argentinei, cu o populație de 3.600 de locuitori. Marea Britanie și Argentina le revendică, iar în 1982 au purtat un război de 74 de zile, încheiat cu capitularea Argentinei; au murit cel puțin 900 de persoane. De ce contează: semnalul dinspre Pentagon și riscul de „efect de antrenare” Relansarea demersului argentinian vine după apariția informației că Statele Unite iau în calcul revizuirea sprijinului diplomatic pentru revendicările istorice ale Marii Britanii asupra unor teritorii „imperiale”, inclusiv Falkland. Digi24 notează că informația apare într-un e-mail intern de la Pentagon , raportat de Reuters. Oficial, poziția SUA în disputa dintre Londra și Buenos Aires este de neutralitate, însă, neoficial, Washingtonul i-a sprijinit pe britanici în trecut cu arme și cooperare între servicii de informații. O eventuală susținere americană pentru revendicarea Argentinei ar fi o schimbare „semnificativă”, deoarece ar putea determina și alte state să adopte aceeași poziție, potrivit lui Ed Arnold de la Royal United Services Institute (RUSI). Într-o declarație pentru BBC, Arnold a indicat și un posibil traseu diplomatic: Argentina ar putea încerca să obțină „un fel de intervenție la ONU”, iar SUA ar putea să o susțină sau să nu o blocheze. Reacția Londrei: autodeterminarea insularilor, linie roșie Purtătorul de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a reafirmat că insulele aparțin Marii Britanii și că „dreptul insularilor la autodeterminare primează”, adăugând că poziția Londrei a fost exprimată „clar și constant” inclusiv în fața administrațiilor americane anterioare. Și opoziția conservatoare a transmis un mesaj similar. Kemi Badenoch a scris pe X că „Falkland sunt britanice. Punct” și a invocat faptul că insularii „au ales clar și în mod repetat”. Contextul mai larg: tensiuni SUA–Marea Britanie după refuzul aliaților de a participa la războiul din Iran Digi24 plasează discuția despre Falkland într-un climat mai tensionat între SUA și Marea Britanie, pe fondul nemulțumirii lui Donald Trump față de refuzul aliaților europeni și NATO de a participa la războiul Statelor Unite și Israelului contra Iranului. În același context, este menționat că Trump a criticat public NATO și a avertizat statele europene cu privire la consecințe dacă nu se aliniază unor obiective americane, inclusiv cele legate de Strâmtoarea Ormuz. Starmer a declarat, la 1 aprilie, că Marea Britanie nu va fi „târâtă” într-un conflict pe care îl consideră „nu războiul nostru”. În lipsa unei poziții oficiale confirmate a Washingtonului privind Falkland, rămâne neclar dacă semnalele dinspre Pentagon se vor traduce într-o schimbare de politică externă. Totuși, simpla posibilitate ridică miza pentru Londra și poate oferi Buenos Aires un stimulent să împingă disputa în foruri internaționale. [...]
Germania pregătește o ofensivă de reglementare care ar putea frâna inițiativa legislativă a Comisiei Europene , prin introducerea unui mecanism de supraveghere cu drept de veto asupra noilor propuneri, potrivit Antena 3 . Miza, așa cum o formulează conservatorii din CDU ai cancelarului Friedrich Merz , este reducerea birocrației și a controlului de la Bruxelles, considerate „excesive” și împovărătoare pentru companiile germane. Presiunea urmează să fie pusă direct pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , care participă luni la o întâlnire a conservatorilor lui Merz la Berlin. Potrivit materialului, grupul intenționează să-i transmită un ultimatum: fie accelerează reducerea reglementărilor UE pe care le consideră „împovărătoare”, fie riscă o inițiativă menită să limiteze puterile Comisiei, informație atribuită de Antena 3 publicației Politico, care citează doi parlamentari germani. Ce schimbare instituțională propun conservatorii germani Antena 3 relatează, citând Politico, că un document de strategie politică al grupului parlamentar conservator, intitulat „Agenda pentru reducerea durabilă a birocrației la nivelul UE”, include 27 de cerințe adresate Comisiei Europene. Printre propuneri se află crearea unui organism de control care ar avea „drept de veto fundamental asupra oricărei noi legislații propuse de Comisia Europeană”. Documentul ar lua în calcul două variante pentru acest organism: înființarea unei entități noi la nivel european; sau extinderea competențelor Consiliului de Supraveghere Reglementară, care funcționează ca organism consultativ pentru Comisie. O astfel de revizuire a cadrului instituțional al UE ar necesita, „probabil”, modificarea tratatelor europene, potrivit informațiilor prezentate. De ce contează: risc de încetinire a noilor reguli UE Dacă un mecanism de veto ar fi introdus, efectul direct ar fi creșterea pragului politic și procedural pentru adoptarea de noi reglementări la nivelul UE, cu potențial de a încetini inițiativele Comisiei. În același timp, conservatorii germani invocă explicit presiunea pe mediul de afaceri: reglementările sunt descrise drept „împovărătoare pentru întreprinderile germane”. O altă măsură menționată în document solicită instituțiilor europene să „adopte o interpretare mai restrictivă a puterilor lor” și să ia în calcul reducerea activității prin „diminuarea numărului de personal din instituțiile europene”. Context politic: Merz își leagă miza de relansarea economiei Germaniei Potrivit articolului, până de curând, von der Leyen și CDU erau aliniate pe obiective precum creșterea competitivității și reducerea reglementărilor, însă conservatorii de la Berlin ar fi devenit nemulțumiți de ritmul reformelor. Antena 3 notează că presiunea vine în momentul în care Merz și conservatorii aflați la guvernare se confruntă cu o urgență mai mare de a-și îndeplini promisiunile electorale de revigorare a economiei Germaniei. În acest context, materialul menționează că guvernul german și-a redus la jumătate prognoza de creștere pentru 2026, pe fondul unor dificultăți suplimentare legate de consecințele economice ale războiului din Iran. Declarația lui Merz despre „mașinăria” de la Bruxelles Cancelarul german și-a exprimat public nemulțumirea față de funcționarea Comisiei Europene, potrivit articolului. Declarația redată de Antena 3 este dintr-un eveniment de afaceri din septembrie, la Köln: „Permiteți-mi să o exprim într-un mod oarecum viu și figurativ: Trebuie să aruncăm o cheie în roata acestei mașinării de la Bruxelles acum, ca să se oprească”.” [...]
Departamentul de Stat al SUA pregătește pașapoarte comemorative cu imaginea lui Donald Trump , o decizie cu potențial de controversă instituțională, în condițiile în care documentele de călătorie sunt, de regulă, ferite de personalizări politice. Informațiile apar în Antena 3 , care citează o relatare Fox News și declarații ale Departamentului de Stat. Noile modele ar urma să fie lansate în această vară, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, aniversare care are loc în iulie. Potrivit descrierii din material, fotografia lui Trump va apărea „vizibil” pe coperta interioară, încadrată de Declarația de Independență și de drapelul american, alături de semnătura președintelui imprimată cu auriu. O altă pagină ar include pictura cu părinții fondatori semnând Declarația de Independență. Ce se schimbă, concret, și cum vor fi distribuite Departamentul de Stat intenționează să emită un „număr limitat” de pașapoarte cu design special. Purtătorul de cuvânt Tommy Pigott a declarat: „Statele Unite sărbătoresc, în iulie, 250 de ani de la fondare, iar Departamentul de Stat se pregătește să lanseze un număr limitat de pașapoarte americane cu dizain special pentru a marca acest moment istoric”. Pașapoartele vor fi disponibile la Agenția de Pașapoarte din Washington pentru „orice cetățean american” care solicită un nou pașaport, în limita stocului. Un oficial al Departamentului de Stat a confirmat că lansarea este așteptată să coincidă cu aniversarea din iulie și că modelele vor rămâne disponibile atât timp cât există exemplare. Implicații operaționale și de securitate invocate de autorități Deși designul include elemente grafice personalizate și „imagini îmbunătățite”, Pigott a susținut că noile pașapoarte vor păstra aceleași elemente de securitate ca pașaportul american standard, descris de oficial drept „unul dintre cele mai sigure documente din lume”. Materialul plasează inițiativa în cadrul programului „ America250 ” al administrației Trump, care ar include și alte evenimente, precum o cursă de Grand Prix pe National Mall în august și o gală UFC la Casa Albă în iunie. [...]
