Știri
Știri din categoria Externe

Zelenski spune că relaxarea sancțiunilor SUA pentru petrolul rusesc „nu este decizia corectă”, potrivit Mediafax, după ce Washingtonul a anunțat o derogare de 30 de zile de la măsurile care vizează exporturile energetice ale Rusiei.
Aflat la Paris, unde s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski a avertizat că o relaxare, chiar temporară, a sancțiunilor pe petrol poate întări capacitatea militară a Moscovei și poate slăbi eforturile diplomatice.
„Numai această relaxare din partea Statelor Unite ar putea oferi Rusiei aproximativ 10 miliarde de dolari pentru război. Acest lucru, cu siguranță, nu ajută la pace.”
În aceeași intervenție, liderul ucrainean a legat direct veniturile din energie de finanțarea armamentului folosit împotriva Ucrainei, susținând că ridicarea sancțiunilor ar consolida poziția Rusiei. Zelenski a spus că, în opinia sa, o astfel de decizie ar însemna, în practică, mai multe atacuri cu drone și o presiune sporită asupra Ucrainei.
Anunțul SUA vizează o derogare de 30 de zile de la sancțiunile impuse petrolului rusesc, în contextul unei crize energetice asociate tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, menționează publicația. Măsura este prezentată ca una temporară, legată de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de efectele acestora asupra piețelor.
Statele Unite au autorizat țările să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate care sunt deja încărcate pe nave aflate pe mare. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a spus că decizia urmărește să „promoveze stabilitatea piețelor globale de energie” în timpul războiului din Orientul Mijlociu.
Emmanuel Macron a susținut că majoritatea sancțiunilor împotriva Rusiei rămân în vigoare și că derogarea anunțată de Washington este limitată, adoptată în circumstanțe excepționale. Mesajul Parisului a fost, astfel, unul de temperare a impactului politic al deciziei americane, fără a contesta explicit poziția Kievului.
Reacția critică a venit și din Germania. Cancelarul Friedrich Merz a spus că șase membri ai G7 au transmis că nu acesta este semnalul potrivit și a adăugat că, în opinia sa, problema actuală ține de preț, nu de aprovizionare, cerând să afle ce motive suplimentare au stat la baza deciziei SUA.
Pentru Kiev, miza depășește efectul imediat asupra pieței petrolului. Zelenski tratează sancțiunile energetice ca pe un instrument de reducere a resurselor financiare ale Rusiei, iar orice relaxare, chiar pe termen scurt, este văzută ca o gură de oxigen bugetară pentru efortul militar al Moscovei.
În logica expusă de Zelenski, decizia Washingtonului riscă să transmită un semnal de slăbire a presiunii economice asupra Rusiei într-un moment în care Ucraina încearcă să mențină sprijinul occidental și să evite măsuri care, indirect, pot alimenta continuarea războiului.
Derogarea este limitată la 30 de zile, însă reacțiile publice ale Kievului și Berlinului arată că subiectul poate deveni un test de coordonare între SUA și partenerii europeni în privința sancțiunilor. În paralel, justificarea americană, legată de stabilitatea piețelor globale de energie, indică faptul că evoluțiile din Orientul Mijlociu pot influența direct politica de sancțiuni.
În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă derogarea va rămâne strict temporară sau dacă presiunile din piața energetică vor genera noi excepții, cu potențial de a complica obiectivul declarat al sancțiunilor: limitarea resurselor Rusiei pentru finanțarea războiului.
Recomandate

Cuba a confirmat oficial că a început discuții cu Statele Unite , după luni în care autoritățile de la Havana au negat existența unor negocieri, pe fondul presiunii economice crescânde exercitate de administrația președintelui Donald Trump. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat într-un mesaj difuzat la televiziunea de stat că dialogul urmărește găsirea unor soluții pentru disputele bilaterale dintre cele două țări. El a precizat că negocierile sunt conduse de partea cubaneză împreună cu fostul lider Raul Castro și alți oficiali ai Partidului Comunist, însă nu a menționat cine reprezintă partea americană. O schimbare de poziție a Havanei Confirmarea vine după luni în care guvernul cubanez a respins informațiile despre eventuale întâlniri cu Washingtonul, deși presa relatase despre discuții neoficiale desfășurate în culise. Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce Cuba a decis eliberarea a 51 de deținuți , gest prezentat drept unul de bunăvoință în urma unor discuții cu Vaticanul. Sfântul Scaun ar avea un rol discret de mediator în dialogul dintre cele două state. Presiune economică puternică Negocierile au loc într-un moment dificil pentru economia cubaneză. După capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane la începutul anului, livrările de petrol către Cuba – principala sursă de energie a insulei – au fost întrerupte. În paralel, administrația Trump a impus sancțiuni suplimentare și măsuri care limitează accesul Cubei la combustibil și resurse energetice. Consecințele sunt vizibile în viața de zi cu zi: penele de curent pot dura mai multe zile ; lipsa alimentelor, combustibilului și medicamentelor s-a accentuat; economia insulei se confruntă cu o criză profundă. Pe fondul acestei situații, mulți locuitori ai Havanei spun că populația este epuizată de criză și speră ca negocierile cu Washingtonul să aducă o ameliorare, chiar și modestă. Poziția Statelor Unite Președintele Donald Trump a afirmat în mai multe rânduri că regimul cubanez ar putea fi aproape de colaps. El l-a desemnat pe secretarul de stat Marco Rubio , fiul unor emigranți cubanezi, să coordoneze partea americană a discuțiilor. Deocamdată, Washingtonul nu a oferit detalii oficiale despre negocieri. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz spune că Germania nu vrea să devină parte a războiului cu Iranul , potrivit HotNews.ro , care citează agenția DPA, preluată de Agerpres. Merz a afirmat că, în acest moment, nu vede necesitatea unei campanii militare internaționale pentru protejarea navigației comerciale în strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru aprovizionarea mondială cu petrol. Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă comună cu premierul norvegian Jonas Gahr Store, în timpul vizitei lui Merz în Norvegia, unde are loc a doua etapă a exercițiilor NATO „Cold Response”. Cancelarul german a spus că preocupările legate de lipsa unei strategii americane de ieșire din conflict „nu s-a primit cu adevărat un răspuns”, în contextul războiului lansat de SUA alături de Israel. Strâmtoarea Ormuz și poziția Berlinului față de o operațiune internațională Strâmtoarea Ormuz a fost „blocată efectiv” de Iran, ca ripostă la campania lansată de SUA și Israel pe 28 februarie, notează sursa. În acest cadru, Merz a insistat că Berlinul nu intenționează să se implice militar în conflict. „Permiteți-mi să clarific încă o dată: Germania nu face parte din acest război și nu vrem să devenim parte a lui”, a subliniat Merz. Jonas Gahr Store a declarat, la rândul său, că nu există planuri pentru o operațiune militară internațională în strâmtoarea Ormuz. Ideea ar fi fost susținută în principal de președintele francez Emmanuel Macron, potrivit relatării. Critici la adresa relaxării sancțiunilor pentru petrolul rusesc și miza energetică În același timp, Merz a calificat drept „greșită” decizia SUA de a ridica temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc blocat pe mare, măsură menită să atenueze efectele războiului din Iran asupra prețurilor globale la hidrocarburi. El a argumentat că Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să negocieze încetarea războiului din Ucraina, declanșat „cu peste patru ani în urmă”, și a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei. Cancelarul german a spus că decizia Washingtonului i-a surprins pe ceilalți lideri ai G7, după discuții purtate la începutul săptămânii cu președintele american Donald Trump pe tema unei posibile ridicări temporare a sancțiunilor. Merz a mai susținut că, în privința pieței petroliere, este „o problemă legată de preț în acest moment, dar nu una legată de aprovizionare”, punând sub semnul întrebării rațiunea relaxării sancțiunilor; Store a adăugat că Norvegia și Germania au convenit să exercite împreună o presiune mai mare asupra Rusiei, indicând sectorul energetic drept vulnerabilitatea principală a Moscovei. [...]

Războiul dintre Statele Unite și Iran ar putea avea mai multe finaluri posibile , de la un acord diplomatic până la prăbușirea regimului de la Teheran sau retragerea unilaterală a Washingtonului. Analiza este prezentată într-un material publicat de Axios , care examinează principalele scenarii discutate în mediul politic și militar american. Conflictul a început într-un context geopolitic tensionat, iar declarațiile contradictorii ale administrației americane au creat incertitudine privind modul în care s-ar putea încheia războiul. Potrivit analizei citate, fiecare săptămână fără o soluție politică riscă să amplifice instabilitatea internațională și presiunile economice interne asupra administrației de la Washington. Cinci scenarii analizate pentru finalul conflictului 1. Acord negociat și încetarea focului Unul dintre scenariile luate în calcul este reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian și semnarea unui acord care să limiteze definitiv dezvoltarea armelor nucleare. Înaintea izbucnirii conflictului, Iranul și SUA au avut mai multe runde de discuții indirecte la Geneva, însă acestea nu au dus la un acord. 2. Modelul Venezuela Președintele Donald Trump a făcut comparații cu situația din Venezuela, unde SUA au sprijinit schimbarea conducerii politice. Într-un scenariu similar, Washingtonul ar putea încerca să susțină apariția unei conduceri alternative la Teheran. Experții avertizează însă că structura politică și religioasă a Iranului face o astfel de strategie mult mai dificilă. 3. Revoltă populară și prăbușirea regimului Moartea liderului suprem Ali Khamenei, criza economică și protestele interne ar putea genera o revoltă populară care să ducă la căderea regimului. Totuși, opoziția iraniană nu are în prezent o conducere unificată sau o structură organizată capabilă să preia puterea. 4. Operațiune militară pentru distrugerea programului nuclear Un alt scenariu discutat ar implica trimiterea unor forțe speciale americane și israeliene în Iran pentru a captura sau distruge stocurile de uraniu îmbogățit. O astfel de operațiune ar încheia conflictul prin eliminarea directă a amenințării nucleare, dar ar presupune trupe la sol într-un teritoriu unde Iranul încă dispune de capacități militare active. 5. Declarație de victorie și retragere americană În acest scenariu, administrația americană ar decide că infrastructura militară a Iranului a fost suficient slăbită și ar anunța victoria, retrăgând forțele fără o schimbare politică majoră la Teheran . Analiștii spun însă că o astfel de soluție ar putea lăsa deschisă posibilitatea reluării conflictului în viitor. Un final dificil de anticipat Potrivit analizei, conflictul a izbucnit relativ brusc și ar putea să se încheie la fel de imprevizibil. Evoluțiile politice din Iran, poziția Israelului și presiunile interne din Statele Unite vor influența decisiv modul în care acest război se va încheia. [...]

România și Ucraina au semnat un parteneriat strategic care extinde cooperarea politică, militară și energetică , în cadrul unei vizite oficiale la București a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit Digi24 , documentele au fost semnate la Palatul Cotroceni de președintele României, Nicușor Dan, și liderul de la Kiev și includ, pe lângă declarația de parteneriat strategic, două acorduri separate privind cooperarea în domeniul energiei și coproducția de echipamente de apărare. Cooperare extinsă în politică, securitate și economie Declarația de parteneriat strategic stabilește un cadru amplu de colaborare între cele două state. România și Ucraina își propun să intensifice cooperarea în mai multe domenii, printre care: politică externă și securitate regională apărare și cooperare militară economie, comerț și infrastructură energie și transporturi educație, cultură și mediu Documentul prevede și lansarea unei Comisii Strategice la nivel înalt , organizarea de ședințe comune ale guvernelor și consultări regulate între parlamente și miniștrii de Externe. În plan internațional, cele două țări se angajează să coopereze pentru obținerea unei păci durabile în Ucraina , pedepsirea crimelor de război comise de Rusia și obținerea de compensații pentru distrugerile provocate de agresiunea militară. România își reafirmă sprijinul pentru aderarea Ucrainei la NATO și la Uniunea Europeană , atunci când Kievul va îndeplini condițiile necesare. De asemenea, documentul include angajamente privind protecția minorităților , în special a comunității românești din Ucraina și a celei ucrainene din România. Producție comună de echipamente de apărare Un alt acord semnat la București vizează cooperarea dintre industriile de apărare ale celor două state. Documentul prevede crearea unor capacități de producție pe teritoriul României pentru sisteme de apărare dezvoltate de Ucraina . Producția ar urma să acopere în principal necesitățile armatei ucrainene, dar și ale armatei române. România va sprijini financiar proiectele și va facilita cooperarea industrială, în timp ce Ucraina va pune la dispoziție tehnologia și experiența acumulată în timpul războiului. Cooperare energetică și infrastructură comună Al treilea document semnat stabilește un cadru de cooperare în domeniul energetic, în contextul distrugerilor provocate infrastructurii energetice ucrainene de atacurile rusești. Printre proiectele discutate se numără: construirea unei linii electrice de 400 kV între Cernăuți și Suceava realizarea unei linii electrice de 110 kV între Porubne și Siret dezvoltarea Coridorului vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina În plus, cele două state analizează posibilitatea folosirii depozitelor subterane de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor provenite inclusiv din viitorul proiect românesc Neptun Deep din Marea Neagră . Acordurile marchează o consolidare a relațiilor dintre București și Kiev, într-un moment în care cooperarea regională este considerată esențială pentru securitatea și stabilitatea Europei de Est. [...]

Războiul dintre SUA, Israel și Iran a provocat sute de atacuri în Orientul Mijlociu , după 13 zile de conflict în care loviturile aeriene, atacurile cu rachete și drone s-au extins din Iran până în statele din Golf și Liban, potrivit unei analize publicate de BBC . Datele verificate arată amploarea unei confruntări care implică mai multe fronturi și afectează infrastructură militară, energetică și civilă. Conflictul a început pe 28 februarie 2026 , când Statele Unite și Israelul au lansat primele atacuri asupra Iranului, declarând că vizează conducerea și infrastructura militară a regimului. În acele lovituri inițiale a fost ucis la Teheran liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Analiza realizată de BBC Verify indică amploarea bombardamentelor: cel puțin 136 de atacuri confirmate vizual în Iran; 64 de lovituri doar în capitala Teheran ; peste 5.500 de ținte lovite , potrivit armatei americane; 1.276 de civili uciși , inclusiv cel puțin 200 de copii, conform Human Rights Activists News Agency. Imaginile din satelit arată distrugeri în mai multe puncte strategice ale Iranului, inclusiv: instalația nucleară de la Natanz ; mai multe baze de rachete; aeroportul Mehrabad din Teheran; instalații petroliere lovite în urma bombardamentelor. De asemenea, forțele americane au anunțat că au distrus 60 de nave militare iraniene , inclusiv 16 nave capabile să plaseze mine navale în apropierea strâmtorii Hormuz. Analiza BBC Verify confirmă avarierea sau distrugerea a cel puțin 11 nave la bazele navale Konarak și Bandar Abbas. În paralel, Iranul a extins conflictul prin atacuri asupra statelor din Golf. Rachete și drone au lovit sau vizat mai multe țări din regiune: Bahrain – incendiu major lângă aeroportul internațional; Emiratele Arabe Unite – o clădire din Dubai a fost avariată de resturi rezultate din interceptarea unei drone; Kuweit – aeroportul principal a fost lovit fără victime; Qatar, Oman, Arabia Saudită și Irak – atacuri raportate în diferite puncte. Potrivit autorităților din Emiratele Arabe Unite, de la începutul războiului au fost lansate asupra țării 268 de rachete și 1.514 drone . Conflictul s-a extins și în Liban. Gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a lansat rachete asupra Israelului, iar armata israeliană a răspuns cu aproximativ 70 de lovituri aeriene în Beirut . Ministerul Sănătății libanez a anunțat că 570 de persoane au murit de la începutul ofensivelor israeliene. În același timp, atacurile asupra transportului maritim continuă în Golful Persic, unde cel puțin 18 nave comerciale au fost lovite de la declanșarea conflictului, potrivit UK Maritime Trade Operations. [...]

România și Ucraina vor produce drone în comun, pe teritoriul României , după ce președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat joi, la Palatul Cotroceni, un document care deschide colaborarea industrială și militară dintre cele două state. Anunțul a fost făcut într-o conferință de presă comună, în care liderii au prezentat și alte proiecte bilaterale în domeniul energiei și securității regionale. Acordul privind dronele prevede dezvoltarea unor capacități de producție pe teritoriul României, Ucraina urmând să contribuie cu experiența acumulată în timpul războiului început în 2022. Președintele Volodimir Zelenski a precizat că partea ucraineană va împărtăși expertiza tehnică și militară dobândită pe front. „Vom împărtăși cunoștințele noastre despre fabricarea de drone, inclusiv pe partea de software, și experiența militarilor noștri”, a declarat liderul de la Kiev. În paralel, România și Ucraina au convenit și asupra unui parteneriat energetic , care include dezvoltarea de noi conexiuni pentru transportul energiei electrice și cooperare în sectorul gazelor și petrolului. Principalele proiecte anunțate includ: construirea a două linii de interconectare electrică între cele două state; colaborare în exploatarea gazelor și a petrolului , inclusiv proiecte din zona Mării Negre; dezvoltarea infrastructurii pentru transportul și depozitarea gazelor ; deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei . Potrivit lui Zelenski, unul dintre interconectoarele electrice ar putea fi finalizat până la sfârșitul anului 2026, fiind esențial pentru securitatea energetică a Ucrainei. Liderul ucrainean a subliniat că proiectele sunt avantajoase pentru ambele țări și contribuie la stabilitatea energetică a regiunii. La rândul său, Nicușor Dan a declarat că semnarea documentului marchează un moment important în relațiile bilaterale. El a recunoscut că în trecut a existat neîncredere între cele două state, dar că aceasta „s-a evaporat” după declanșarea războiului din Ucraina în 2022. Discuțiile au vizat și alte teme sensibile, inclusiv drepturile minorității românești din Ucraina , pentru care președintele român a spus că a primit garanții privind continuarea funcționării școlilor în limba română. Vizita lui Volodimir Zelenski la București este a doua pe care liderul ucrainean o efectuează în România, după cea din octombrie 2023. În programul oficial sunt incluse întâlniri cu premierul Ilie Bolojan și o vizită la centrul de pregătire a piloților ucraineni pentru avioanele F-16 de la Baza 86 Aeriană din Fetești. [...]