Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea atacurilor cu rachete balistice ale Rusiei pune presiune pe stocurile limitate de interceptoare Patriot ale Ucrainei, iar diferența dintre ritmul lansărilor și capacitatea de apărare riscă să se traducă în mai multe lovituri reușite asupra orașelor, potrivit Antena 3, care citează o analiză The New York Times.
În ultimele săptămâni, atacurile rusești cu rachete balistice asupra Ucrainei au crescut ca intensitate și amploare, iar una dintre vulnerabilitățile majore ale armatei ucrainene este lipsa suficientă a interceptoarelor Patriot pentru a ține pasul cu barajele lansate de Moscova. Unitățile de apărare antiaeriană ar fi ajuns să facă „calcule imposibile”, în condițiile în care salvele pot include peste 1.000 de drone și zeci de rachete, iar echipajele sunt descrise ca epuizate și copleșite de viteza rachetelor balistice.
Colonelul Yurii Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, compară situația cu un portar pus să apere simultan zece mingi, sugerând că nici cele mai bune sisteme nu pot compensa lipsa de muniție și volumul atacurilor.
Materialul indică faptul că fiecare eroare de calcul sau lipsă de interceptoare poate avea consecințe directe asupra populației. Este menționat un atac de luna trecută în care 24 de persoane au murit după ce o rachetă balistică a lovit un bloc din Kiev, episod care ar fi erodat sentimentul de siguranță în capitală, unde sistemele Patriot „obișnuiau să atenueze teama de victime în masă”.
Interceptoarele Patriot fac parte dintr-un sistem american mobil de apărare antiaeriană, cu radar, unitate de comandă și lansatoare. Varianta PAC-3 este descrisă drept cea mai sofisticată, capabilă să distrugă rachete balistice la altitudini mari. Un expert citat, Gustav Gressel (Academia Națională de Apărare din Viena), arată că vitezele combinate ale țintei și interceptorului pot depăși 9.600 km/h, ceea ce ridică miza tehnologică și reduce marja de eroare.
Valerii Romanenko, expert în aviație și fost ofițer de apărare antiaeriană, susține că, în timpul atacurilor masive repetate, unele unități rămân fără interceptoare disponibile imediat, iar uneori lansatoarele „sunt pur și simplu goale”.
Datele compilate de The New York Times din rapoartele zilnice ale Forțelor Aeriene ucrainene arată o creștere puternică a utilizării rachetelor balistice de către Rusia: de la 74 în 2023 la aproape 600 în 2025. În acest an, Rusia ar fi tras 410 rachete balistice, un ritm care ar însemna aproximativ 900 până la finalul anului, dacă Moscova menține cadența.
În paralel, Lockheed Martin, producătorul interceptoarelor PAC-3, ar fi livrat anul trecut 620 de interceptoare la nivel mondial și s-a angajat să crească producția. Oleh Katkov, redactor-șef al Defense Express (grup ucrainean de media și consultanță militară), rezumă dezechilibrul astfel:
„Dacă compari numărul de rachete balistice produse în fiecare lună cu numărul de interceptoare produse anual, matematica pur și simplu nu iese.”
Colonelul Ihnat afirmă că Ucraina a primit de la începutul războiului peste 1.600 de interceptoare (PAC-3 și PAC-2), însă, în contextul intensificării atacurilor, acestea nu ar fi suficiente.
Penuria globală de interceptoare ar fi fost agravată de conflictul cu Iranul, care a crescut cererea urgentă în statele din Golf. În acest context, Ucraina ar fi privit cu frustrare imagini în care, în unele cazuri, ar fi fost folosite mai multe rachete Patriot pentru a doborî o singură dronă.
Pe fondul presiunii, Departamentul american al Apărării a lansat luna trecută un apel pentru idei privind interceptoare mai ieftine capabile să doboare rachete balistice cu rază scurtă. Totodată, compania ucraineană Fire Point a anunțat testarea unui nou sistem de apărare antirachetă, însă performanțele comparabile cu PAC-3 „rămâne de văzut”, potrivit materialului.
În SUA și Europa, industria caută să accelereze producția: RTX a anunțat în aprilie deschiderea unei noi facilități de producție în Germania, iar L3Harris Technologies a anunțat în mai achiziționarea unui furnizor de motoare de ghidare pentru interceptoarele PAC-3, dintr-o fabrică din Polonia.
În plan politic, Volodimir Zelenski ar fi avertizat într-o scrisoare către președintele Donald Trump că ritmul livrărilor „nu mai ține pasul cu realitatea amenințării”, pe măsură ce atacurile se intensifică.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că securitatea Europei depinde de rolul Ucrainei în război , în condițiile în care Rusia își consolidează pe termen lung postura militară în proximitatea UE, potrivit Digi24 . Într-un mesaj citat de Ukrainska Pravda , președintele ucrainean susține că, fără „capacitățile și experiența” dobândite de Ucraina în combaterea agresiunii ruse, Europa s-ar putea confrunta cu „dificultăți extrem de mari”. Zelenski invocă „intențiile pe termen lung” ale Rusiei și afirmă că „în prezent se construiesc baze rusești în apropierea Europei”, inclusiv în zone unde nu existau baze militare în perioada sovietică. Miza: o amenințare de securitate pe termen lung pentru UE Zelenski spune că presiunea Rusiei asupra securității europene nu este una conjuncturală, „pe un an sau pe cinci ani”, ci ține de o strategie „anti-europeană și antidemocratică” pe termen lung. În același context, el acuză Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin „diverse avantaje”, nu pentru pace, ci pentru a obține concesii în detrimentul intereselor naționale și europene. „Fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europa ar putea avea mari dificultăți.” Liderul de la Kiev mai afirmă că Ucraina ar face „cele mai mari sacrificii” dintre națiunile europene care sunt deja în UE sau au perspectiva aderării, argumentând că rezultatul războiului va influența dacă Rusia va mai avea „forța și dorința” de a amenința nu doar Ucraina, ci și vecinii și „întreaga noastră Europă”. Ce urmează: accelerarea dosarului de aderare și o săptămână „foarte intensă” diplomatic Zelenski anunță pregătiri pentru evenimente diplomatice în săptămâna următoare, descrisă drept „o perioadă foarte intensă, începând de luni”. El spune că Ucraina este pregătită să deschidă șase „clustere ” în negocierile cu UE (pachete tematice de capitole de negociere) și că se așteaptă „în această vară” la rezultate suplimentare privind integrarea europeană, fără întârzieri din partea Kievului. În paralel, cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Potrivit informațiilor din articol, negocierile urmează să înceapă luni, 15 iunie, la Luxemburg , prin conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Zelenski califică decizia drept un „sprijin politic și moral semnificativ” și mulțumește Europei pentru asistență. [...]
Rusia își extinde infrastructura de atac cu drone prin instalarea unor noi baze de lansare în apropierea graniței cu Belarus, o mutare care scurtează rutele către ținte din Kiev și vestul Ucrainei și poate crește presiunea operațională asupra apărării aeriene ucrainene, potrivit Digi24 . În total, „cel puțin cinci” astfel de baze ar fi apărut în ultimii doi-trei ani în regiunile rusești Briansk, Oriol și Smolensk, unele la doar câteva zeci de kilometri de Belarus. Informația a fost relatată de secția în limba belarusă a Radio Free Europe/Radio Liberty și preluată de TVPWorld (conform articolului). De ce contează: distanțe mai scurte, fereastră mai mare de lovire Amplasarea bazelor ar oferi forțelor ruse „un acces mai ușor” către ținte din Kiev și vestul Ucrainei, prin reducerea semnificativă a distanței pe care trebuie să o parcurgă dronele. În același timp, articolul notează că aceste arme traversează adesea spațiul aerian belarus, ceea ce adaugă o dimensiune regională riscului operațional. Una dintre bazele menționate este descrisă de Radio Free Europe/Radio Liberty drept „una dintre cele mai mari” baze de drone din lume, fără ca în material să fie oferite estimări cantitative privind capacitatea. Rolul Belarusului și semnalele politice Belarus nu și-a trimis trupe în Ucraina, dar a susținut războiul Kremlinului, inclusiv prin rolul avut la declanșarea invaziei din 2022 și prin sprijin diplomatic pentru Moscova, potrivit aceleiași relatări. Pe fondul intensificării utilizării spațiului aerian belarus, forțele de securitate din Belarus au afirmat că dronele survolează teritoriul țării „aproape în fiecare zi” și au raportat „peste 1.400” de încălcări ale spațiului aerian în 2025, conform Radio Free Europe/Radio Liberty. Totuși, Minskul nu ar recunoaște public că încălcările sunt cauzate de drone rusești, punând vina pe Ucraina sau fără a indica originea. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat luna trecută că Moscova încearcă să atragă Belarusul „mai adânc în război”, în timp ce liderul belarus Aleksandr Lukașenko a exclus trimiterea de trupe, spunând că soldații săi nu vor deveni „carne de tun” în conflict. Context: Shahed și varianta „Geran” Rusia folosește frecvent drone Shahed de fabricație iraniană și versiuni adaptate produse intern, numite „Geran”, în atacurile aeriene asupra Ucrainei. Iranul a negat în mod repetat că furnizează astfel de drone Moscovei pentru a fi folosite împotriva Ucrainei, mai notează articolul. [...]
Volodîmîr Zelenski este așteptat la conferința de reconstrucție a Ucrainei din Polonia, pe 25–26 iunie, într-un moment în care tensiunile istorice cu Varșovia riscă să complice mobilizarea investițiilor pentru refacerea țării , potrivit Kyiv Post . Informația a fost transmisă de deputatul ucrainean Mîkîta Poturaiev (partidul de guvernământ „Slujitorul Poporului”), care a vorbit despre planuri de participare, fără a confirma în numele președintelui. Summitul – Ukraine Recovery Conference 2026 – este programat la Gdańsk și reunește guverne, instituții internaționale, companii și organizații de ajutor pentru a discuta nevoile de reconstrucție și pentru a mobiliza finanțare, în timp ce Ucraina continuă să se apere în războiul declanșat de Rusia. De ce contează: reconstrucția are nevoie de sprijin politic stabil Participarea lui Zelenski ar avea loc pe fondul unei deteriorări vizibile a relației cu Polonia, unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă din 2022. În logica unei conferințe care urmărește să atragă capital și angajamente de finanțare, tensiunile diplomatice pot influența atât tonul politic, cât și disponibilitatea de a avansa rapid proiecte și mecanisme de sprijin. Poturaiev a declarat pentru agenția poloneză de presă PAP că există planuri de participare, adăugând că delegația ucraineană intenționează să vină, dar că nu poate vorbi în numele președintelui. Miza disputei: simboluri istorice și reacția Varșoviei Potrivit materialului, nemulțumirea din Polonia a fost alimentată de decizia lui Zelenski de a onora o unitate militară ucraineană cu un nume asociat Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA). În Ucraina, UPA este privită de mulți ca o mișcare de independență anti-sovietică, însă în Polonia este asociată cu uciderea a zeci de mii de civili polonezi în Volînia și Galiția de Est în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istoricii citați estimează circa 100.000 de victime poloneze între 1943 și 1945. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a spus că Zelenski ar trebui să fie lipsit de Ordinul Vulturului Alb , cea mai înaltă distincție de stat poloneză, primită în 2023. Guvernul de coaliție de centru condus de premierul Donald Tusk a adoptat o linie mai prudentă, dar Tusk a avertizat recent că Varșovia ar putea trece la o abordare „dură”, „de afaceri”, dacă disputa nu este rezolvată. „Am sugerat ucrainenilor să trateze serios această criză evidentă de încredere”, a declarat Tusk, potrivit sursei, adăugând că sensibilitățile reciproce trebuie respectate. Ce urmează Dacă vizita se confirmă, prezența lui Zelenski la Gdańsk ar testa capacitatea Kievului și a Varșoviei de a separa agenda de reconstrucție de conflictul de memorie istorică. În același timp, rămâne neclar – din informațiile disponibile – în ce format ar participa președintele ucrainean și dacă întâlnirile bilaterale cu partea poloneză vor aborda explicit disputa. [...]
Ucraina a lovit un nod-cheie al infrastructurii petroliere ruse din regiunea Volgograd , într-o operațiune cu drone care, potrivit Kyiv Post , a provocat un incendiu industrial de amploare și a vizat concomitent posturi de comandă ale armatei ruse pe mai multe sectoare ale frontului. Miza principală a atacului, așa cum reiese din informațiile publicate, este presiunea asupra logisticii energetice care alimentează atât economia, cât și efortul militar al Rusiei. Lovitura din Volgograd: o stație de pompare conectată la magistrale de transport Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de sâmbătă, 13 iunie, drone ucrainene cu rază lungă au lovit un atelier central de pregătire, procesare și pompare a țițeiului din apropierea localității Iefimovka, în raionul Kotovo (regiunea Volgograd). Oficiali locali din Volgograd au încercat inițial să minimalizeze incidentul, susținând că ar fi fost vorba despre un incendiu „localizat” la un obiectiv industrial generic, provocat de „căderea resturilor” de dronă. În schimb, canalele de monitorizare Exilenova+ și ASTRA, citate de publicație, au indicat că explozia a afectat direct stația de pompare de la Iefimovka. Kyiv Post notează că incendiul a fost confirmat și prin sistemele NASA de urmărire prin satelit a incendiilor. De ce contează: nod tehnologic pentru țiței și alimentare a conductelor principale Potrivit descrierii din articol, instalația de la Iefimovka are rol de nod tehnologic în rețeaua energetică rusă: procesează țiței extras din zăcământul Korobkovskoye și din câmpuri învecinate din regiunile Volgograd, Astrahan și Kalmykia, eliminând apă de zăcământ, gaze asociate și impurități mecanice. După stabilizare, țițeiul este pompat în conductele magistrale ale Rusiei, inclusiv pe ruta de tranzit Kuibyshev–Tikhoretsk, care alimentează rafinării interne mari și infrastructura de export maritim a Kremlinului, conform aceleiași surse. Atacuri în paralel asupra comenzii și controlului pe front În același timp cu loviturile asupra infrastructurii energetice, Statul Major ucrainean a raportat distrugerea unor posturi de comandă ruse în sectorul Soledar (regiunea Donețk ocupată) și în sectorul Verkhnia Krynytsia (regiunea Zaporojie ocupată). Publicația mai scrie că au fost vizate și puncte de comandă pentru drone și recunoaștere, în mai multe locații menționate: Khoromne (regiunea Briansk, Rusia), Verkhnia Krynytsia (Zaporojie), Voskresenka (Donețk) și Novomykolaivka (Herson). Context: o campanie de presiune pe combustibili, exporturi și logistică militară Kyiv Post încadrează lovitura din Volgograd într-o campanie mai largă menită să afecteze distribuția internă de combustibil, veniturile din export și logistica militară a Rusiei. Articolul amintește, în acest context, atacuri anterioare asupra unor obiective energetice și de transport, inclusiv terminalul Tamanneftegas pentru gaze petroliere lichefiate (LPG) și infrastructură din zona Port Temryuk, precum și un „blitz” cu 230 de drone de Ziua Rusiei, care ar fi afectat rafinării și o uzină chimică pentru combustibil de rachete. Publicația susține că, prin lovirea simultană a rafinăriilor, stațiilor de pompare din adâncimea teritoriului și a porturilor de export la Marea Neagră, Ucraina urmărește să reducă resursele disponibile pentru alimentarea armatei ruse și să diminueze baza economică ce finanțează războiul. [...]
Campionul ucrainean Oleksandr Usyk a avut o întrevedere cu președintele SUA Donald Trump la Casa Albă , într-un gest cu potențial de influență diplomatică pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea a avut loc în Biroul Oval, iar existența ei a fost confirmată public printr-o fotografie în care cei doi își strâng mâna, postată pe X de Margo Martin, asistent special al președintelui și consilier pe comunicare. Casa Albă nu a publicat, deocamdată, o transcriere sau un rezumat oficial al discuției, astfel că detaliile conversației rămân necunoscute. De ce contează: Usyk își folosește notorietatea ca instrument de presiune publică În lipsa unui comunicat oficial, semnificația întâlnirii ține mai ales de rolul pe care Usyk și l-a asumat în ultimii ani: folosirea platformei sale globale pentru a menține atenția internațională asupra invaziei Rusiei. Publicația notează că sportivul a făcut în repetate rânduri apeluri publice către Trump în legătură cu războiul, inclusiv cerându-i să viziteze Ucraina pentru a vedea situația „la fața locului”. Context sportiv: întâlnirea vine după o apărare de titlu în Egipt Vizita la Washington are loc la scurt timp după un moment important în cariera lui Usyk. Pe 23 mai, el și-a apărat titlurile unificate la categoria grea într-un meci organizat lângă Piramidele din Giza, în Egipt, câștigat prin knockout tehnic în runda a 11-a în fața lui Rico Verhoeven. A fost primul său meci de la precedenta apărare a titlului, câștigată în iulie 2025 împotriva lui Daniel Dubois, potrivit aceleiași surse. [...]
Remiza Maroc–Brazilia și titlul Knicks au comprimat într-o singură seară „economia” marilor evenimente sportive din zona New York–New Jersey , cu stadionul aproape plin și suporteri care au trecut, la propriu, de la Cupa Mondială la finala NBA, potrivit Al Jazeera . Meciul din grupa Cupei Mondiale 2026, jucat sâmbătă pe New York New Jersey Stadium din East Rutherford (New Jersey), s-a încheiat 1-1, în fața a peste 80.000 de spectatori. Maroc a deschis scorul în minutul 21 prin Ismail Saibari , iar Brazilia a egalat după 11 minute, prin Vinicius Jr. Publicația notează că, deși Brazilia a avut susținerea majoritară în tribune, Maroc a controlat jocul, iar în prelungiri a ratat o ocazie importantă care putea aduce o victorie-surpriză. Costuri și fluxuri de public: transport scump, stadion aproape de capacitate Un detaliu cu relevanță operațională și de „fricțiune” pentru fani a fost transportul către arenă: suporterii au plătit un tarif dus-întors de 98 de dolari (aprox. 450 lei) pentru deplasarea din New York sau New Jersey, preț descris ca „ridicat” și „mult criticat”. Cu toate acestea, prezența a fost aproape de capacitatea stadionului (82.000 de locuri), iar atmosfera a început cu ore bune înainte de start, inclusiv în punctele de tranzit precum stația Secaucus. „Dublă programare” sportivă: de la Cupa Mondială la finala NBA Seara a continuat cu un al doilea vârf de interes local: după fluierul final de la fotbal, fanii s-au grăbit să prindă Meciul 5 din finala NBA, în care New York Knicks au învins San Antonio Spurs cu 94-90 și au câștigat primul titlu din 1973, într-o victorie decisă pe final, într-o serie „cel mai bun din șapte”. Al Jazeera descrie cum, pe fondul acestei tranziții rapide între două evenimente majore, scandarea „Let’s go Knicks” a devenit numitor comun, iar victoria a fost urmată de cântece, dans și focuri de artificii în zona celor două state. Pentru organizatori și autorități, tabloul sugerează o presiune concentrată pe infrastructură și logistică atunci când evenimente de top se suprapun în aceeași regiune metropolitană. Context suplimentar despre meciul de fotbal și despre finala NBA este disponibil în materialele Al Jazeera dedicate: remiza 1-1 dintre Brazilia și Maroc și victoria Knicks din Meciul 5. [...]
