Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își extinde loviturile în adâncime asupra infrastructurii rusești de combustibil și chimie, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat o serie de atacuri cu drone în noaptea de 13 spre 14 iunie, vizând inclusiv depozitul de combustibil „Temp” și uzina chimică „Azot”, potrivit Kyiv Post. Miza operațional-economică este degradarea lanțurilor logistice și industriale care alimentează efortul de război al Rusiei, la sute de kilometri de linia frontului.
Zelenski a transmis pe rețelele sociale că au existat „rezultate bune” din aplicarea unor „sancțiuni pe distanță lungă” asupra unor ținte importante „la mai mult de 700 de kilometri” de granița Ucrainei. Atacurile ar fi fost executate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), conform relatării.
Publicația notează că loviturile au vizat două obiective considerate esențiale pentru „mașinăria de război” a Rusiei:
În cazul depozitului „Temp”, Kyiv Post scrie că operatori ai centrului de operațiuni speciale „Alpha” din cadrul SBU ar fi ghidat muniții rătăcitoare (drone care pot „pluti” până identifică ținta) către obiectiv. Potrivit unor oficiali SBU citați, impacturile ar fi declanșat un incendiu industrial major, iar evaluările inițiale ar fi identificat cel puțin trei focare mari în zona principală de rezervoare, care ar include peste 60 de tancuri de stocare.
Valul de drone ar fi produs perturbări pe scară largă în Rusia, cu alerte aeriene în 28 de regiuni și restricții temporare de trafic aerian la șase aeroporturi, conform aceleiași relatări.
SBU a justificat țintirea infrastructurii petroliere și logistice, afirmând că astfel de obiective „rămân ținte legitime”, deoarece furnizează resurse armatei ruse și permit Kremlinului să continue războiul.
Kyiv Post plasează atacurile în cadrul unei strategii mai largi a Ucrainei de a reduce capacitățile industriale și logistice ale Rusiei înainte ca întăriri și aprovizionare să ajungă pe front. În același context, este menționată și o evaluare a pagubelor pentru o operațiune anterioară (13 iunie) asupra terminalului maritim „Tamanneftegas” din regiunea Krasnodar, unde ar fi fost avariate sau distruse trei rezervoare mari și ar fi fost afectate conducte și brațe de încărcare.
Informațiile privind amploarea pagubelor și efectele pe termen mediu asupra livrărilor de combustibil sau a producției chimice nu sunt detaliate în material, iar evaluările complete ale daunelor rămân, deocamdată, neprecizate.
Recomandate
Ucraina își extinde loviturile la sute de kilometri în Rusia , vizând infrastructură energetică și industrială, într-o strategie pe care Volodimir Zelenski o descrie drept „sancțiuni la distanță”, potrivit Mediafax . Mesajul indică o presiune operațională mai mare asupra unor active cu relevanță pentru aprovizionare și producția militară, cu potențiale efecte în lanț asupra logisticii și transportului aerian. Ținte invocate: petrol și industrie chimică Într-un mesaj public, Zelenski a spus că, la peste 700 de kilometri de granița Ucrainei, în regiunea rusă Iaroslavl, forțele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit o instalație petrolieră pe care a descris-o ca importantă pentru rezervele statului rus. Tot el a afirmat că au fost atinse ținte și în regiunea Tula, unde ar fi fost vizată uzina Azot , pe care a prezentat-o drept o facilitate cu rol esențial în producția de explozibili. Efecte raportate: restricții de zbor și alerte aeriene Zelenski a susținut că acțiunile au avut efecte și asupra aviației civile din Rusia, afirmând că „au fost impuse restricții de zbor în șase aeroporturi”. În același mesaj, el a spus că „28 de regiuni au fost sub alerte de atac aerian” începând din seara precedentă. „Sancțiuni la distanță” și logistica militară din teritoriile ocupate Președintele ucrainean a adăugat că au existat atacuri și asupra infrastructurii logistice militare ruse din teritoriile ucrainene ocupate, încadrând operațiunile într-un plan de lovituri de „rază medie”, ca răspuns la refuzul Rusiei de a opri războiul. „Ucraina își desfășoară planul de sancțiuni la distanță împotriva Rusiei și îndeplinește sarcinile privind loviturile de rază medie ca răspuns la refuzul Rusiei de a pune capăt acestui război.” Zelenski a încheiat cu un avertisment privind evoluția conflictului și un apel la pace, afirmând că „este firesc ca războiul să se întoarcă acolo de unde a pornit” și că „Ucraina are nevoie de pace”. [...]
Participarea lui Donald Trump la o sesiune G7 cu Volodîmîr Zelenski mută discuția despre pace în zona „condițiilor” – teritoriu și sancțiuni – într-un moment în care Europa suportă grosul ajutorului pentru Kiev , potrivit Kyiv Post . Președintele SUA va lua parte marți, în Franța, la o sesiune de lucru a liderilor G7 dedicată Ucrainei, la care va participa și președintele ucrainean. Un oficial de rang înalt din administrația americană a confirmat prezența lui Trump, vorbind sub protecția anonimatului. Summitul G7 are loc la Évian în perioada 15–17 iunie și începe cu o cină a liderilor. Ucraina urmează să fie discutată în prima sesiune de lucru, a doua zi, în prezența lui Zelenski. Miza: parametrii negocierilor și menținerea sancțiunilor Tema centrală a sesiunii este stabilirea „parametrilor și condițiilor” pentru eventuale negocieri de pace între Ucraina și Rusia, cu accent pe două puncte sensibile: disputele teritoriale și păstrarea sancțiunilor împotriva Moscovei. Palatul Élysée a indicat anterior că un obiectiv-cheie la Évian este să se determine „în ce condiții” partenerii G7 pot încuraja negocieri între Ucraina și Rusia. Tot Élysée a subliniat importanța unui acord asupra condițiilor dialogului, „în special pe chestiunea teritoriului”. Europa vrea un rol mai mare, pe fondul opririi ajutorului militar bilateral al SUA Liderii europeni urmăresc ca G7 să transmită un mesaj unitar de sprijin pentru Ucraina, în condițiile în care SUA au oprit toate donațiile militare bilaterale, iar Europa „face munca grea” în ceea ce privește asistența militară și financiară pentru Kiev. În același timp, europenii au fost în mare parte ținuți în afara negocierilor de pace, deși Zelenski a cerut în repetate rânduri o implicare mai puternică a continentului în acest proces. Pe agenda summitului mai figurează situația din Orientul Mijlociu și securitatea în Strâmtoarea Hormuz . De asemenea, liderii Egiptului, Qatarului și Emiratelor Arabe Unite urmează să participe la un prânz de lucru cu omologii lor din G7 pe această temă. După summit, Trump ar urma să ia cina la Palatul Versailles pe 17 iunie, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, într-un eveniment legat de aniversarea a 250 de ani de la independența SUA, conform Palatului Élysée. [...]
Convorbirea Zelenski–Trump mută din nou discuția despre pace în zona G7 , după ce negocierile sub egida SUA nu au produs un acord între Kiev și Moscova în ultimele luni, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit telefonic cu președintele american Donald Trump, pe care l-a felicitat cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Într-un mesaj publicat pe X, Zelenski a spus că discuția despre pace a fost „destul de detaliată” și că i-a urat lui Trump „mult succes”, în special „în eforturile sale de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei”. Zelenski a precizat că i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat de SUA Ucrainei și a menționat explicit etape ale acestui ajutor, „de la rachetele Javelin la sistemele Patriot ”. Ce urmează: discuții aprofundate la summitul G7 Liderul ucrainean a mai spus că cei doi au discutat despre „măsurile care ar putea contribui la instaurarea păcii” și că l-a informat pe președintele american despre „ultimele evoluții pe câmpul de luptă” și despre „consolidarea pozițiilor” Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, cei doi au convenit să continue discuțiile în cadrul unei întâlniri la summitul G7. Context: negocieri blocate și atenția Washingtonului spre Iran În același timp, materialul notează că mai multe cicluri de negocieri pentru găsirea unei soluții la războiul din Ucraina, desfășurate sub egida SUA, nu au reușit să apropie Kievul și Moscova de un acord, pe fondul mutării atenției Washingtonului spre Iran. Anterior, consilierul președinției ucrainene Dmitro Litvin a descris convorbirea drept „fructuoasă” și a spus că a durat între 30 și 35 de minute. Digi24 mai arată că Zelenski urmează să participe marți la o reuniune de lucru cu liderii G7, la Evian, în Franța, în prezența președintelui american. [...]
Escaladarea atacurilor cu rachete balistice ale Rusiei pune presiune pe stocurile limitate de interceptoare Patriot ale Ucrainei , iar diferența dintre ritmul lansărilor și capacitatea de apărare riscă să se traducă în mai multe lovituri reușite asupra orașelor, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The New York Times. În ultimele săptămâni, atacurile rusești cu rachete balistice asupra Ucrainei au crescut ca intensitate și amploare, iar una dintre vulnerabilitățile majore ale armatei ucrainene este lipsa suficientă a interceptoarelor Patriot pentru a ține pasul cu barajele lansate de Moscova. Unitățile de apărare antiaeriană ar fi ajuns să facă „calcule imposibile”, în condițiile în care salvele pot include peste 1.000 de drone și zeci de rachete, iar echipajele sunt descrise ca epuizate și copleșite de viteza rachetelor balistice. Colonelul Yurii Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, compară situația cu un portar pus să apere simultan zece mingi, sugerând că nici cele mai bune sisteme nu pot compensa lipsa de muniție și volumul atacurilor. Costul operațional: lansatoare goale și ferestre de vulnerabilitate Materialul indică faptul că fiecare eroare de calcul sau lipsă de interceptoare poate avea consecințe directe asupra populației. Este menționat un atac de luna trecută în care 24 de persoane au murit după ce o rachetă balistică a lovit un bloc din Kiev, episod care ar fi erodat sentimentul de siguranță în capitală, unde sistemele Patriot „obișnuiau să atenueze teama de victime în masă”. Interceptoarele Patriot fac parte dintr-un sistem american mobil de apărare antiaeriană, cu radar, unitate de comandă și lansatoare. Varianta PAC-3 este descrisă drept cea mai sofisticată, capabilă să distrugă rachete balistice la altitudini mari. Un expert citat, Gustav Gressel (Academia Națională de Apărare din Viena), arată că vitezele combinate ale țintei și interceptorului pot depăși 9.600 km/h, ceea ce ridică miza tehnologică și reduce marja de eroare. Valerii Romanenko, expert în aviație și fost ofițer de apărare antiaeriană, susține că, în timpul atacurilor masive repetate, unele unități rămân fără interceptoare disponibile imediat, iar uneori lansatoarele „sunt pur și simplu goale”. „Matematica nu iese”: ritmul rachetelor vs. ritmul producției Datele compilate de The New York Times din rapoartele zilnice ale Forțelor Aeriene ucrainene arată o creștere puternică a utilizării rachetelor balistice de către Rusia: de la 74 în 2023 la aproape 600 în 2025. În acest an, Rusia ar fi tras 410 rachete balistice, un ritm care ar însemna aproximativ 900 până la finalul anului, dacă Moscova menține cadența. În paralel, Lockheed Martin , producătorul interceptoarelor PAC-3, ar fi livrat anul trecut 620 de interceptoare la nivel mondial și s-a angajat să crească producția. Oleh Katkov, redactor-șef al Defense Express (grup ucrainean de media și consultanță militară), rezumă dezechilibrul astfel: „Dacă compari numărul de rachete balistice produse în fiecare lună cu numărul de interceptoare produse anual, matematica pur și simplu nu iese.” Colonelul Ihnat afirmă că Ucraina a primit de la începutul războiului peste 1.600 de interceptoare (PAC-3 și PAC-2), însă, în contextul intensificării atacurilor, acestea nu ar fi suficiente. Cerere globală mai mare și căutarea de alternative Penuria globală de interceptoare ar fi fost agravată de conflictul cu Iranul, care a crescut cererea urgentă în statele din Golf. În acest context, Ucraina ar fi privit cu frustrare imagini în care, în unele cazuri, ar fi fost folosite mai multe rachete Patriot pentru a doborî o singură dronă. Pe fondul presiunii, Departamentul american al Apărării a lansat luna trecută un apel pentru idei privind interceptoare mai ieftine capabile să doboare rachete balistice cu rază scurtă. Totodată, compania ucraineană Fire Point a anunțat testarea unui nou sistem de apărare antirachetă, însă performanțele comparabile cu PAC-3 „rămâne de văzut”, potrivit materialului. În SUA și Europa, industria caută să accelereze producția: RTX a anunțat în aprilie deschiderea unei noi facilități de producție în Germania, iar L3Harris Technologies a anunțat în mai achiziționarea unui furnizor de motoare de ghidare pentru interceptoarele PAC-3, dintr-o fabrică din Polonia. În plan politic, Volodimir Zelenski ar fi avertizat într-o scrisoare către președintele Donald Trump că ritmul livrărilor „nu mai ține pasul cu realitatea amenințării”, pe măsură ce atacurile se intensifică. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că securitatea Europei depinde de rolul Ucrainei în război , în condițiile în care Rusia își consolidează pe termen lung postura militară în proximitatea UE, potrivit Digi24 . Într-un mesaj citat de Ukrainska Pravda , președintele ucrainean susține că, fără „capacitățile și experiența” dobândite de Ucraina în combaterea agresiunii ruse, Europa s-ar putea confrunta cu „dificultăți extrem de mari”. Zelenski invocă „intențiile pe termen lung” ale Rusiei și afirmă că „în prezent se construiesc baze rusești în apropierea Europei”, inclusiv în zone unde nu existau baze militare în perioada sovietică. Miza: o amenințare de securitate pe termen lung pentru UE Zelenski spune că presiunea Rusiei asupra securității europene nu este una conjuncturală, „pe un an sau pe cinci ani”, ci ține de o strategie „anti-europeană și antidemocratică” pe termen lung. În același context, el acuză Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin „diverse avantaje”, nu pentru pace, ci pentru a obține concesii în detrimentul intereselor naționale și europene. „Fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europa ar putea avea mari dificultăți.” Liderul de la Kiev mai afirmă că Ucraina ar face „cele mai mari sacrificii” dintre națiunile europene care sunt deja în UE sau au perspectiva aderării, argumentând că rezultatul războiului va influența dacă Rusia va mai avea „forța și dorința” de a amenința nu doar Ucraina, ci și vecinii și „întreaga noastră Europă”. Ce urmează: accelerarea dosarului de aderare și o săptămână „foarte intensă” diplomatic Zelenski anunță pregătiri pentru evenimente diplomatice în săptămâna următoare, descrisă drept „o perioadă foarte intensă, începând de luni”. El spune că Ucraina este pregătită să deschidă șase „clustere ” în negocierile cu UE (pachete tematice de capitole de negociere) și că se așteaptă „în această vară” la rezultate suplimentare privind integrarea europeană, fără întârzieri din partea Kievului. În paralel, cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Potrivit informațiilor din articol, negocierile urmează să înceapă luni, 15 iunie, la Luxemburg , prin conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Zelenski califică decizia drept un „sprijin politic și moral semnificativ” și mulțumește Europei pentru asistență. [...]
Volodîmîr Zelenski este așteptat la conferința de reconstrucție a Ucrainei din Polonia, pe 25–26 iunie, într-un moment în care tensiunile istorice cu Varșovia riscă să complice mobilizarea investițiilor pentru refacerea țării , potrivit Kyiv Post . Informația a fost transmisă de deputatul ucrainean Mîkîta Poturaiev (partidul de guvernământ „Slujitorul Poporului”), care a vorbit despre planuri de participare, fără a confirma în numele președintelui. Summitul – Ukraine Recovery Conference 2026 – este programat la Gdańsk și reunește guverne, instituții internaționale, companii și organizații de ajutor pentru a discuta nevoile de reconstrucție și pentru a mobiliza finanțare, în timp ce Ucraina continuă să se apere în războiul declanșat de Rusia. De ce contează: reconstrucția are nevoie de sprijin politic stabil Participarea lui Zelenski ar avea loc pe fondul unei deteriorări vizibile a relației cu Polonia, unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă din 2022. În logica unei conferințe care urmărește să atragă capital și angajamente de finanțare, tensiunile diplomatice pot influența atât tonul politic, cât și disponibilitatea de a avansa rapid proiecte și mecanisme de sprijin. Poturaiev a declarat pentru agenția poloneză de presă PAP că există planuri de participare, adăugând că delegația ucraineană intenționează să vină, dar că nu poate vorbi în numele președintelui. Miza disputei: simboluri istorice și reacția Varșoviei Potrivit materialului, nemulțumirea din Polonia a fost alimentată de decizia lui Zelenski de a onora o unitate militară ucraineană cu un nume asociat Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA). În Ucraina, UPA este privită de mulți ca o mișcare de independență anti-sovietică, însă în Polonia este asociată cu uciderea a zeci de mii de civili polonezi în Volînia și Galiția de Est în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istoricii citați estimează circa 100.000 de victime poloneze între 1943 și 1945. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a spus că Zelenski ar trebui să fie lipsit de Ordinul Vulturului Alb , cea mai înaltă distincție de stat poloneză, primită în 2023. Guvernul de coaliție de centru condus de premierul Donald Tusk a adoptat o linie mai prudentă, dar Tusk a avertizat recent că Varșovia ar putea trece la o abordare „dură”, „de afaceri”, dacă disputa nu este rezolvată. „Am sugerat ucrainenilor să trateze serios această criză evidentă de încredere”, a declarat Tusk, potrivit sursei, adăugând că sensibilitățile reciproce trebuie respectate. Ce urmează Dacă vizita se confirmă, prezența lui Zelenski la Gdańsk ar testa capacitatea Kievului și a Varșoviei de a separa agenda de reconstrucție de conflictul de memorie istorică. În același timp, rămâne neclar – din informațiile disponibile – în ce format ar participa președintele ucrainean și dacă întâlnirile bilaterale cu partea poloneză vor aborda explicit disputa. [...]
