Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina își extinde loviturile la sute de kilometri în Rusia, vizând infrastructură energetică și industrială, într-o strategie pe care Volodimir Zelenski o descrie drept „sancțiuni la distanță”, potrivit Mediafax. Mesajul indică o presiune operațională mai mare asupra unor active cu relevanță pentru aprovizionare și producția militară, cu potențiale efecte în lanț asupra logisticii și transportului aerian.
Într-un mesaj public, Zelenski a spus că, la peste 700 de kilometri de granița Ucrainei, în regiunea rusă Iaroslavl, forțele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit o instalație petrolieră pe care a descris-o ca importantă pentru rezervele statului rus.
Tot el a afirmat că au fost atinse ținte și în regiunea Tula, unde ar fi fost vizată uzina Azot, pe care a prezentat-o drept o facilitate cu rol esențial în producția de explozibili.
Zelenski a susținut că acțiunile au avut efecte și asupra aviației civile din Rusia, afirmând că „au fost impuse restricții de zbor în șase aeroporturi”. În același mesaj, el a spus că „28 de regiuni au fost sub alerte de atac aerian” începând din seara precedentă.
Președintele ucrainean a adăugat că au existat atacuri și asupra infrastructurii logistice militare ruse din teritoriile ucrainene ocupate, încadrând operațiunile într-un plan de lovituri de „rază medie”, ca răspuns la refuzul Rusiei de a opri războiul.
„Ucraina își desfășoară planul de sancțiuni la distanță împotriva Rusiei și îndeplinește sarcinile privind loviturile de rază medie ca răspuns la refuzul Rusiei de a pune capăt acestui război.”
Zelenski a încheiat cu un avertisment privind evoluția conflictului și un apel la pace, afirmând că „este firesc ca războiul să se întoarcă acolo de unde a pornit” și că „Ucraina are nevoie de pace”.
Recomandate

Escaladarea atacurilor cu rachete balistice ale Rusiei pune presiune pe stocurile limitate de interceptoare Patriot ale Ucrainei , iar diferența dintre ritmul lansărilor și capacitatea de apărare riscă să se traducă în mai multe lovituri reușite asupra orașelor, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The New York Times. În ultimele săptămâni, atacurile rusești cu rachete balistice asupra Ucrainei au crescut ca intensitate și amploare, iar una dintre vulnerabilitățile majore ale armatei ucrainene este lipsa suficientă a interceptoarelor Patriot pentru a ține pasul cu barajele lansate de Moscova. Unitățile de apărare antiaeriană ar fi ajuns să facă „calcule imposibile”, în condițiile în care salvele pot include peste 1.000 de drone și zeci de rachete, iar echipajele sunt descrise ca epuizate și copleșite de viteza rachetelor balistice. Colonelul Yurii Ihnat, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, compară situația cu un portar pus să apere simultan zece mingi, sugerând că nici cele mai bune sisteme nu pot compensa lipsa de muniție și volumul atacurilor. Costul operațional: lansatoare goale și ferestre de vulnerabilitate Materialul indică faptul că fiecare eroare de calcul sau lipsă de interceptoare poate avea consecințe directe asupra populației. Este menționat un atac de luna trecută în care 24 de persoane au murit după ce o rachetă balistică a lovit un bloc din Kiev, episod care ar fi erodat sentimentul de siguranță în capitală, unde sistemele Patriot „obișnuiau să atenueze teama de victime în masă”. Interceptoarele Patriot fac parte dintr-un sistem american mobil de apărare antiaeriană, cu radar, unitate de comandă și lansatoare. Varianta PAC-3 este descrisă drept cea mai sofisticată, capabilă să distrugă rachete balistice la altitudini mari. Un expert citat, Gustav Gressel (Academia Națională de Apărare din Viena), arată că vitezele combinate ale țintei și interceptorului pot depăși 9.600 km/h, ceea ce ridică miza tehnologică și reduce marja de eroare. Valerii Romanenko, expert în aviație și fost ofițer de apărare antiaeriană, susține că, în timpul atacurilor masive repetate, unele unități rămân fără interceptoare disponibile imediat, iar uneori lansatoarele „sunt pur și simplu goale”. „Matematica nu iese”: ritmul rachetelor vs. ritmul producției Datele compilate de The New York Times din rapoartele zilnice ale Forțelor Aeriene ucrainene arată o creștere puternică a utilizării rachetelor balistice de către Rusia: de la 74 în 2023 la aproape 600 în 2025. În acest an, Rusia ar fi tras 410 rachete balistice, un ritm care ar însemna aproximativ 900 până la finalul anului, dacă Moscova menține cadența. În paralel, Lockheed Martin , producătorul interceptoarelor PAC-3, ar fi livrat anul trecut 620 de interceptoare la nivel mondial și s-a angajat să crească producția. Oleh Katkov, redactor-șef al Defense Express (grup ucrainean de media și consultanță militară), rezumă dezechilibrul astfel: „Dacă compari numărul de rachete balistice produse în fiecare lună cu numărul de interceptoare produse anual, matematica pur și simplu nu iese.” Colonelul Ihnat afirmă că Ucraina a primit de la începutul războiului peste 1.600 de interceptoare (PAC-3 și PAC-2), însă, în contextul intensificării atacurilor, acestea nu ar fi suficiente. Cerere globală mai mare și căutarea de alternative Penuria globală de interceptoare ar fi fost agravată de conflictul cu Iranul, care a crescut cererea urgentă în statele din Golf. În acest context, Ucraina ar fi privit cu frustrare imagini în care, în unele cazuri, ar fi fost folosite mai multe rachete Patriot pentru a doborî o singură dronă. Pe fondul presiunii, Departamentul american al Apărării a lansat luna trecută un apel pentru idei privind interceptoare mai ieftine capabile să doboare rachete balistice cu rază scurtă. Totodată, compania ucraineană Fire Point a anunțat testarea unui nou sistem de apărare antirachetă, însă performanțele comparabile cu PAC-3 „rămâne de văzut”, potrivit materialului. În SUA și Europa, industria caută să accelereze producția: RTX a anunțat în aprilie deschiderea unei noi facilități de producție în Germania, iar L3Harris Technologies a anunțat în mai achiziționarea unui furnizor de motoare de ghidare pentru interceptoarele PAC-3, dintr-o fabrică din Polonia. În plan politic, Volodimir Zelenski ar fi avertizat într-o scrisoare către președintele Donald Trump că ritmul livrărilor „nu mai ține pasul cu realitatea amenințării”, pe măsură ce atacurile se intensifică. [...]

Volodimir Zelenski avertizează că securitatea Europei depinde de rolul Ucrainei în război , în condițiile în care Rusia își consolidează pe termen lung postura militară în proximitatea UE, potrivit Digi24 . Într-un mesaj citat de Ukrainska Pravda , președintele ucrainean susține că, fără „capacitățile și experiența” dobândite de Ucraina în combaterea agresiunii ruse, Europa s-ar putea confrunta cu „dificultăți extrem de mari”. Zelenski invocă „intențiile pe termen lung” ale Rusiei și afirmă că „în prezent se construiesc baze rusești în apropierea Europei”, inclusiv în zone unde nu existau baze militare în perioada sovietică. Miza: o amenințare de securitate pe termen lung pentru UE Zelenski spune că presiunea Rusiei asupra securității europene nu este una conjuncturală, „pe un an sau pe cinci ani”, ci ține de o strategie „anti-europeană și antidemocratică” pe termen lung. În același context, el acuză Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin „diverse avantaje”, nu pentru pace, ci pentru a obține concesii în detrimentul intereselor naționale și europene. „Fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europa ar putea avea mari dificultăți.” Liderul de la Kiev mai afirmă că Ucraina ar face „cele mai mari sacrificii” dintre națiunile europene care sunt deja în UE sau au perspectiva aderării, argumentând că rezultatul războiului va influența dacă Rusia va mai avea „forța și dorința” de a amenința nu doar Ucraina, ci și vecinii și „întreaga noastră Europă”. Ce urmează: accelerarea dosarului de aderare și o săptămână „foarte intensă” diplomatic Zelenski anunță pregătiri pentru evenimente diplomatice în săptămâna următoare, descrisă drept „o perioadă foarte intensă, începând de luni”. El spune că Ucraina este pregătită să deschidă șase „clustere ” în negocierile cu UE (pachete tematice de capitole de negociere) și că se așteaptă „în această vară” la rezultate suplimentare privind integrarea europeană, fără întârzieri din partea Kievului. În paralel, cele 27 de state membre UE au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Potrivit informațiilor din articol, negocierile urmează să înceapă luni, 15 iunie, la Luxemburg , prin conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Zelenski califică decizia drept un „sprijin politic și moral semnificativ” și mulțumește Europei pentru asistență. [...]

Volodîmîr Zelenski este așteptat la conferința de reconstrucție a Ucrainei din Polonia, pe 25–26 iunie, într-un moment în care tensiunile istorice cu Varșovia riscă să complice mobilizarea investițiilor pentru refacerea țării , potrivit Kyiv Post . Informația a fost transmisă de deputatul ucrainean Mîkîta Poturaiev (partidul de guvernământ „Slujitorul Poporului”), care a vorbit despre planuri de participare, fără a confirma în numele președintelui. Summitul – Ukraine Recovery Conference 2026 – este programat la Gdańsk și reunește guverne, instituții internaționale, companii și organizații de ajutor pentru a discuta nevoile de reconstrucție și pentru a mobiliza finanțare, în timp ce Ucraina continuă să se apere în războiul declanșat de Rusia. De ce contează: reconstrucția are nevoie de sprijin politic stabil Participarea lui Zelenski ar avea loc pe fondul unei deteriorări vizibile a relației cu Polonia, unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă din 2022. În logica unei conferințe care urmărește să atragă capital și angajamente de finanțare, tensiunile diplomatice pot influența atât tonul politic, cât și disponibilitatea de a avansa rapid proiecte și mecanisme de sprijin. Poturaiev a declarat pentru agenția poloneză de presă PAP că există planuri de participare, adăugând că delegația ucraineană intenționează să vină, dar că nu poate vorbi în numele președintelui. Miza disputei: simboluri istorice și reacția Varșoviei Potrivit materialului, nemulțumirea din Polonia a fost alimentată de decizia lui Zelenski de a onora o unitate militară ucraineană cu un nume asociat Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA). În Ucraina, UPA este privită de mulți ca o mișcare de independență anti-sovietică, însă în Polonia este asociată cu uciderea a zeci de mii de civili polonezi în Volînia și Galiția de Est în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istoricii citați estimează circa 100.000 de victime poloneze între 1943 și 1945. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a spus că Zelenski ar trebui să fie lipsit de Ordinul Vulturului Alb , cea mai înaltă distincție de stat poloneză, primită în 2023. Guvernul de coaliție de centru condus de premierul Donald Tusk a adoptat o linie mai prudentă, dar Tusk a avertizat recent că Varșovia ar putea trece la o abordare „dură”, „de afaceri”, dacă disputa nu este rezolvată. „Am sugerat ucrainenilor să trateze serios această criză evidentă de încredere”, a declarat Tusk, potrivit sursei, adăugând că sensibilitățile reciproce trebuie respectate. Ce urmează Dacă vizita se confirmă, prezența lui Zelenski la Gdańsk ar testa capacitatea Kievului și a Varșoviei de a separa agenda de reconstrucție de conflictul de memorie istorică. În același timp, rămâne neclar – din informațiile disponibile – în ce format ar participa președintele ucrainean și dacă întâlnirile bilaterale cu partea poloneză vor aborda explicit disputa. [...]

Posibila redeschidere a Strâmtorii Hormuz după un acord SUA–Iran ar putea reduce riscul de întreruperi pe piața globală a petrolului, însă calendarul semnării rămâne disputat între Washington și Teheran, potrivit Al Jazeera . Statele Unite și Iranul „par” aproape de semnarea primei etape a unui acord de pace, dar oferă versiuni diferite despre momentul în care se va întâmpla. Președintele american Donald Trump și mediatori din Pakistan susțin că documentul ar urma să fie semnat duminică, în timp ce Ministerul iranian de Externe spune că nu va fi duminică și că o dată exactă nu a fost stabilită. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz și transportul de petrol Trump a scris pe Truth Social că, după semnarea unui acord-cadru, Strâmtoarea Hormuz – descrisă ca o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol și pe care Iranul a blocat-o – ar urma să fie „deschisă imediat pentru toți”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis sâmbătă că Iranul ar fi „lansat mai multe drone de atac unidirecționale” în încercarea de a lovi nave comerciale care tranzitau strâmtoarea, iar forțele americane „le-au doborât pe toate” în ultimele ore. Ce spune proiectul de acord, potrivit Teheranului Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat vineri că acordul ar avea 14 puncte, primul fiind ridicarea „blocadei” americane asupra porturilor iraniene. El a mai spus că Memorandumul de Înțelegere (MoU) prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, și un angajament de a nu iniția război sau de a nu folosi forța. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a afirmat sâmbătă că data semnării nu a fost încă stabilită și că „nu va fi mâine”, adăugând însă că „posibilitatea ca acest lucru să se întâmple în zilele următoare nu poate fi exclusă”. Semnare „virtuală” și reacții politice Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a scris sâmbătă pe X că „finalizarea” acordului este așteptată „în următoarele 24 de ore” și că va fi semnat electronic, fără alte detalii. Din Washington, corespondenta Al Jazeera Kimberly Halkett a relatat că Trump a sugerat o semnare virtuală a memorandumului, însă programul publicat pentru duminică nu menționează o astfel de ceremonie, deși ar putea fi adăugată. În SUA, parlamentari democrați și-au exprimat scepticismul față de planurile lui Trump. Senatorul Adam Schiff a scris pe X: „Președintele spune că războiul s-a încheiat. Sper că are dreptate. Dar am mai auzit asta. Împreună cu o serie de promisiuni încălcate.” Context regional: Liban și Israel Din Beirut, Al Jazeera relatează că atacurile israeliene au continuat în Liban, în pofida informațiilor despre apropierea unui acord cu Iranul, iar Israelul a anunțat activarea sirenelor în nordul țării după o „infiltrare a unei aeronave ostile” și identificarea a „două impacturi ale unor ținte aeriene suspecte” în apropierea graniței Israel–Liban. În Israel, perspectiva acordului a generat reacții critice, unii comentatori avertizând că ar putea întări Iranul. Editorialistul Ben Caspit a scris în Maariv că „înfrângerea politică” de după victoriile militare ar fi mai puternică decât succesele obținute împotriva Hamas, Hezbollah și Iran. Ce urmează În acest stadiu, informația-cheie rămâne incertă: părțile și mediatorii indică o semnare iminentă, dar Teheranul nu confirmă o dată. Pentru piețe și pentru lanțurile de aprovizionare energetică, semnalul cu cea mai mare greutate este legat de Strâmtoarea Hormuz: dacă blocajul este ridicat „imediat” după semnare, așa cum susține Trump, riscul operațional pentru transportul de petrol s-ar putea reduce rapid; dacă semnarea se amână, tensiunea rămâne. [...]

Elveția votează duminică o limită constituțională a populației la 10 milioane, o măsură care ar putea forța restricții la azil și permise de ședere și ar pune sub semnul întrebării acordul cu UE privind libera circulație a persoanelor , potrivit Al Jazeera . Inițiativa este susținută de principalul partid de dreapta, Partidul Popular Elvețian (SVP) , și este prezentată ca răspuns la presiunea pe servicii publice și locuințe. Propunerea ar introduce în Constituție obligația ca populația să nu depășească 10 milioane până în 2050. Proiecțiile oficiale indică atingerea acestui prag la începutul anilor 2040, iar rezultatele votului sunt așteptate să înceapă să fie anunțate în jurul prânzului (10:00 GMT), pe fondul unor sondaje recente care sugerau o cursă strânsă. Ce ar declanșa inițiativa, dacă trece Textul prevede un prag intermediar: dacă populația ajunge la 9,5 milioane înainte de 2050, guvernul ar fi obligat să ia măsuri care, conform articolului, includ: restricționarea azilului; limitarea reîntregirii familiei; restricționarea permiselor de ședere; posibilitatea de a renunța la acordul Elveției cu Uniunea Europeană privind libera circulație a persoanelor. Miza de reglementare este majoră, deoarece o astfel de schimbare ar lega direct politica de migrație de un plafon demografic și ar putea afecta relația cu Bruxelles-ul, într-un context în care UE este principalul partener comercial al Elveției. Argumentele SVP și opoziția guvernului SVP susține că „inițiativa pentru sustenabilitate” este necesară deoarece creșterea demografică ar fi pus presiune pe infrastructură, locuințe, programe sociale, resurse naturale și „modul de viață” din Elveția. Guvernul federal și parlamentul se opun inițiativei. Criticii plafonului spun că migrația din ultimele decenii a adus forță de muncă și competențe în sectoare precum sănătatea, finanțele, industria farmaceutică și tehnologia și avertizează că aprobarea ar putea slăbi legături considerate esențiale cu UE. „Nu vreau ca libera circulație să se încheie. Încă un milion de oameni pot imigra în Elveția, dar guvernul trebuie să acționeze.” Declarația îi aparține lui Heinz Taennler, politician SVP și director de finanțe al cantonului Zug, citat de Al Jazeera, și sugerează că inclusiv în interiorul partidului există o nuanțare: inițiativa ar funcționa și ca presiune politică pentru măsuri mai ferme, nu neapărat ca o oprire imediată a liberei circulații. Context: demografie, economie și relația cu UE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a raportat că Elveția avea o populație născută în străinătate de 32% în 2024, nivel depășit în grup doar de Luxemburg și Australia. În Elveția, majoritatea străinilor sunt europeni, notează publicația, spre deosebire de alte țări unde dezbaterea se concentrează mai mult pe migrația din Sudul Global. După relaxarea restricțiilor dintre Elveția și UE în 2002, populația Elveției a crescut cu 23%, ajungând la 9,1 milioane la finalul anului trecut, iar producția economică a urcat cu 24% în același interval, potrivit datelor guvernamentale citate în articol. Elveția a mai votat în repetate rânduri pe tema imigrației; singurul referendum care a trecut a fost cel „împotriva imigrației în masă” din 2014, aprobat la limită. Experți elvețieni citați de Al Jazeera spun că, deși multe țări au limite la imigrație, niciuna nu a votat vreodată o limită a populației. [...]

Geneva intră în regim de securitate extinsă, cu efect direct asupra comerțului din centru , unde zeci de magazine și afaceri și-au acoperit vitrinele cu panouri de lemn înaintea protestelor anti-G7, relatează Mediafax , citând Associated Press. Duminică sunt planificate proteste anti-G7, pe fondul temerilor că summitul ar putea declanșa tulburări violente. Reuniunea liderilor G7 începe luni și are loc în perioada 15–17 iunie la Evian-les-Bains (Franța), pe malul lacului Geneva, cu teme anunțate precum Orientul Mijlociu, Ucraina și dezechilibrele economice globale. Proteste anunțate și incidente deja raportate Mai multe grupuri de activiști – inclusiv ecologiști, feminiști și „dușmani ai capitalismului” – au convocat o demonstrație de amploare duminică seara, potrivit AP. În zonă au fost deja semnalate acțiuni și intervenții ale autorităților: o flotilă de aproximativ 20 de ambarcațiuni a apărut sâmbătă pe lacul Geneva, în largul coastei orașului Evian, cu pancarte anti-G7 și pro-palestiniene; aproximativ 20 de protestatari au fost reținuți vineri seara, potrivit presei elvețiene; anterior, între 100 și 150 de persoane au participat la Geneva la o plimbare cu bicicleta în semn de protest, încetinind traficul și scandând sloganuri anti-G7 și pro-palestiniene, conform postului public RTS, citat de sursă. Proprietarii de afaceri și liderii locali invocă riscul repetării violențelor din trecut, amintind distrugerile de vitrine din marja summitului G8 din 2003 . Dispozitiv de securitate: armată, poliție și controale la frontieră Guvernul elvețian a anunțat desfășurarea a aproximativ 4.000 de militari pentru sprijinirea poliției pe durata summitului. Operațiunile includ restricții de spațiu aerian și rutiere, precum și patrule pe lacul Geneva. Din cele 35 de puncte de trecere a frontierei rutiere, șapte vor rămâne deschise. Geneva închide și un parc important unde activiștii intenționau să se adune. De partea franceză, autoritățile vor desfășura peste 13.000 de ofițeri de poliție și jandarmerie în zona summitului, iar peste 800 de ofițeri francezi de control la frontieră vor fi activi, față de aproximativ 60 în mod normal, potrivit aceleiași surse. Activiștii urmăresc să își exprime nemulțumirea față de conducerea lui Donald Trump pe teme precum tarifele vamale, războiul din Iran și clima, menționând și intenția de a evidenția legături anterioare ale acestuia cu Jeffrey Epstein, conform informațiilor citate de AP. [...]