Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski cere o misiune comună în Strâmtoarea Hormuz, mizând pe experiența Ucrainei din Marea Neagră, într-un demers care vizează protejarea rutelor maritime și descurajarea blocadelor în puncte strategice. Într-o intervenție la o videoconferință cu participarea a 50 de țări, președintele ucrainean a susținut, potrivit The Jerusalem Post, că deciziile luate acum privind Hormuz vor influența modul în care „alți actori agresivi” vor evalua posibilitatea de a provoca probleme în alte strâmtori și pe alte fronturi.
Zelenski a vorbit despre nevoia unei misiuni „eficiente” care să asigure libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz și a indicat că experiența Ucrainei din timpul războiului cu Rusia ar putea fi utilă. Videoconferința la care a intervenit a fost condusă de Franța și Marea Britanie.
În mesajul publicat pe aplicația Telegram, liderul de la Kiev a avertizat că situația din Hormuz nu poate fi rezolvată doar prin decizii politice, fără să detalieze ce tip de măsuri ar fi necesare.
Zelenski a spus că, în cei patru ani de război cu Rusia, Ucraina a derulat deja „o misiune foarte similară” în Marea Neagră, după ce Rusia ar fi încercat să blocheze accesul maritim. El a enumerat tipuri de capabilități pe care Ucraina le-ar putea pune la dispoziție într-un cadru internațional:
Totodată, Zelenski a afirmat că Ucraina a trimis specialiști în Orientul Mijlociu pentru a ajuta statele din regiune să valorifice experiența ucraineană în apărarea împotriva dronelor rusești, „multe proiectate în Iran”, adăugând că Ucraina poate contribui și la securitatea maritimă.
Potrivit declarațiilor sale, Ucraina a încheiat acorduri de cooperare în domeniul securității cu Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite și spune că poartă discuții cu Oman, Kuweit și Bahrain.
Zelenski a mai avertizat că este nevoie de obiective „cât mai specifice și mai clare”, pentru a evita ca, peste șase luni, comunitatea internațională să se confrunte cu o situație comparabilă cu cea din Gaza, „unde mai este mult de făcut”, conform relatării.
Recomandate
Rusia își menține planurile de a-și întări prezența militară în Transnistria , iar Ucraina spune că va reacționa la orice amenințare , potrivit Adevărul , care redă declarațiile lui Kirilo Budanov , șeful biroului prezidențial de la Kiev. Miza, din perspectiva regiunii, este riscul de escaladare la granița estică a UE și presiunea suplimentară asupra securității Republicii Moldova. Budanov afirmă că autoritățile ucrainene „văd” și „cunosc” planurile Moscovei și susțin că sunt „obligate să reacționeze”, descriind situația drept o abordare militară „standard”. Ce spune Budanov despre scenariul Transnistria Oficialul ucrainean se declară sceptic că Rusia ar putea să-și suplimenteze contingentul din Transnistria în condițiile actuale. În același timp, respinge ideea unei preluări de control „fără niciun foc de armă”, pe care o consideră nerealistă. „Fără niciun foc? Eu, personal, nu cred în acest scenariu. Dacă întrebarea este dacă se poate realiza — da, este posibil, dar cu focuri de armă. Însă cred că discuția este prematură.” Context: avertismentul lui Zelenski și situația de pe front În material este amintit și un avertisment anterior al președintelui Volodimir Zelenski, potrivit căruia Rusia ar urmări crearea unei „zone tampon” de-a lungul întregii frontiere, inclusiv la granița cu Belarus, ceea ce ar pune în pericol regiunile Cernihiv și Sumî. Separat, Budanov compară situația actuală cu cea din 2023 și spune că, „din punct de vedere strategic”, linia frontului „s-a stabilizat”, în timp ce mișcările tactice ale ambelor părți „nu au nicio influență”. Un mesaj intern: anticorupție și reguli „egale pentru toți” Într-un alt context, Budanov a vorbit despre corupție și a cerut cooperare cu societatea civilă, într-o reuniune dedicată reformelor din justiție, la care au participat ONG-uri ucrainene, reprezentanți ai autorităților și diplomați europeni. El a susținut că „conducerea manuală” a sistemului de putere favorizează corupția și că aceasta devine mai greu de susținut acolo unde există reguli „clare, transparente” și „egale pentru toți”. [...]
Ucraina avertizează că Rusia pregătește o nouă presiune pe frontiera cu Belarus , după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că indicatori din teren sugerează o încercare de a atrage din nou Minsk în război, potrivit G4Media . Miza, pentru Kiev, este deschiderea sau simularea unui nou vector de amenințare la granița de nord, care ar putea forța redistribuirea resurselor militare și logistice. Zelenski a afirmat că, pe baza informațiilor din serviciile de informații, în zona de frontieră cu Belarus „se construiesc drumuri către Ucraina și se amenajează poziții de artilerie”, invocând un raport al comandantului suprem al Ucrainei. În acest context, liderul ucrainean a transmis că autoritățile de la Kiev „cred” că Rusia va încerca din nou să implice Belarusul în război. Ce măsuri spune Zelenski că a luat Ucraina Președintele ucrainean a mai declarat că a emis instrucțiuni pentru a avertiza conducerea belarusă în legătură cu „disponibilitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul și independența”. În același mesaj, Zelenski a făcut referire și la o operațiune a SUA care l-a implicat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro , informație atribuită de G4Media canalului Nexta și preluată de Mediafax, sugerând că „natura și consecințele” unor astfel de evenimente ar trebui să descurajeze Minsk să „facă greșeli”. De ce contează: risc de escaladare și costuri operaționale O eventuală implicare mai directă a Belarusului ar ridica presiunea asupra apărării ucrainene pe direcția nordică, într-un moment în care războiul a intrat în al patrulea an, potrivit relatării. Chiar și fără o intrare formală în conflict, pregătirile descrise de Zelenski pot obliga Ucraina să trateze frontiera ca zonă cu risc crescut, cu efecte asupra planificării militare și a fluxurilor logistice. Reuters este citată de G4Media ca sursă pentru relatarea declarațiilor lui Zelenski. [...]
Consiliul de Securitate al ONU se reunește luni pe tema Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor rusești și al creșterii numărului de victime civile , după ce Kievul a cerut convocarea unei ședințe în urma bombardamentelor recente, potrivit Kyiv Post . Cererea a fost transmisă marți de reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk , care a acuzat Rusia că vizează „sistematic” civili și infrastructura critică cu rachete și drone de atac. Miza întâlnirii este una de reglementare și politică internațională: readucerea pe agenda Consiliului a acuzațiilor privind încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale Cartei ONU, într-un moment în care atacurile s-au intensificat. Ce invocă Ucraina: volum ridicat de lovituri și victime civile În ultimele două săptămâni, Rusia ar fi lansat peste 3.600 de drone de atac, aproape 1.350 de bombe aeriene ghidate și peste 40 de rachete, iar bilanțul ar fi de „cel puțin 70” de civili uciși, conform Ukrinform, citat de publicație. Kyiv Post mai notează că un atac asupra orașului Dnipro, marți, a ucis cinci civili și a rănit grav 27 de persoane, potrivit autorităților ucrainene, care au descris loviturile drept încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale Cartei ONU. Separat, în noaptea de 15 spre 16 aprilie, Rusia ar fi lansat un nou val de atacuri „la scară largă”, cu sute de drone și zeci de rachete, vizând inclusiv Kiev, Odesa și Dnipro. Autoritățile ucrainene au raportat cel puțin 18 morți, inclusiv un copil, și peste 100 de răniți. „Armistițiul de Paște”, contestat de Kiev Melnyk a susținut că Kremlinul încearcă să se prezinte drept „pacificator”, în timp ce continuă atacurile. El a afirmat că armistițiul de Paște anunțat de președintele rus Vladimir Putin pentru o zi și jumătate „nu a fost decât o cacealma”, iar în câteva ore ar fi fost înregistrate peste 2.000 de încălcări ale încetării focului. Totodată, reprezentantul ucrainean a acuzat noi crime de război, inclusiv împușcarea a patru prizonieri ucraineni în regiunea Harkiv și uciderea unei echipe de evacuare în regiunea Zaporijjea. Cine ar urma să informeze Consiliul La reuniunea de luni sunt așteptați să prezinte informări Mohamed Khaled Khiari, asistent al secretarului general al ONU pentru Orientul Mijlociu, Asia și Pacific, și Joyce Msuya, asistent al secretarului general pentru afaceri umanitare, potrivit unui raport al Consiliului de Securitate menționat de Kyiv Post. Ucraina și mai multe țări din regiune ar urma, de asemenea, să participe. [...]
Raportările despre focuri de armă asupra navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz cresc riscul operațional pe una dintre cele mai importante rute maritime , într-un moment în care Iranul transmite că își întărește din nou controlul asupra zonei, potrivit Agerpres . Cel puțin două nave comerciale au raportat că au fost lovite de focuri de armă în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz, au declarat trei surse din domeniul securității maritime și al transportului maritim. Informațiile au apărut la scurt timp după ce Iranul a anunțat că își consolidează din nou controlul asupra acestei căi navigabile, descrisă ca fiind crucială. Din datele disponibile în material, nu reiese cine a tras sau dacă au existat pagube ori victime; relatarea se bazează pe declarațiile surselor din industrie și pe contextul tensionat din zonă, consemnat de Reuters. [...]
Atacul asupra infrastructurii energetice a lăsat fără electricitate circa 380.000 de consumatori din regiunea Cernihiv, întrerupere care lovește direct funcționarea localităților și activitatea economică, potrivit G4Media . O centrală electrică din regiunea Cernihiv (nordul Ucrainei) a fost avariată în urma unui atac rusesc, iar pana de curent s-a produs sâmbătă dimineață, 18 aprilie, în jurul orei 04:00, conform informațiilor transmise de compania de distribuție Chernihivoblenergo pe Telegram, preluate de Ukrinform . Întreruperea alimentării cu energie a afectat mai multe orașe și districte, inclusiv Cernihiv, Pryluky, Nijin și Slavutych, precum și districtele Cernihiv, Nijin și Pryluky. „La ora 04:00, o centrală electrică critică din districtul Nijin a fost avariată în atacul inamic. Drept urmare, 380.000 de consumatori din Cernihiv, Pryluky, Nijin, Slavutych, precum și din districtele Cernihiv, Nijin și Pryluky, au rămas fără curent electric.” Ce urmează în teren Echipele de intervenție lucrează pentru restabilirea alimentării cu energie în zonele afectate, potrivit aceleiași informări. Incidentul vine la o zi după un alt atac, în urma căruia o centrală termică din Cernihiv și-a suspendat activitatea, mai notează articolul. [...]
Reluarea tranzitului civil prin Strâmtoarea Ormuz a fost testată de un vas de croazieră fără pasageri, primul care a traversat zona de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . Mișcarea este relevantă pentru comerțul maritim deoarece semnalează o posibilă normalizare operațională pe o rută strategică, însă doar în condițiile unui armistițiu descris ca fragil. Nava identificată de serviciul de monitorizare a traficului naval MarineTraffic este Celestyal Discovery , un vas sub pavilion maltez, menționat de Euronews. Potrivit informațiilor citate, vasul nu avea pasageri la bord, a plecat din Dubai vineri după ce a stat la doc 47 de zile și se îndreaptă spre Oman, unde ar urma să ajungă sâmbătă. De ce contează: redeschidere condiționată de armistițiu Redeschiderea Strâmtorii Ormuz vine după ce Iranul și Statele Unite au anunțat că această cale navigabilă va fi complet deschisă traficului comercial pe durata armistițiului. Teheranul a confirmat oficial reluarea navigației, într-un context regional tensionat, marcat de încetarea temporară a focului dintre Israel și Liban. Riscul operațional rămâne ridicat În pofida reluării tranzitului, situația este prezentată ca volatilă. Hezbollah, susținut de Iran, a anunțat că își menține forțele în stare de alertă și a avertizat că va reacționa dacă Israelul ar încălca armistițiul. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis, la rândul său, că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” în cazul unei agresiuni din partea Statelor Unite sau a Israelului. De partea cealaltă, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că armata va continua să controleze teritoriile ocupate în sudul Libanului și să acționeze împotriva infrastructurii considerate a aparține Hezbollah. El a susținut că obiectivul strategic – dezarmarea grupării – nu a fost atins și că sudul Libanului nu este complet demilitarizat, iar Israelul ia în calcul reluarea acțiunilor militare după expirarea armistițiului dacă demersurile diplomatice nu dau rezultate. [...]
