Știri
Știri din categoria Externe

Vladimir Putin încearcă să repoziționeze Rusia economic în Asia, pe fondul sancțiunilor, susținând că măsurile occidentale au lovit mai degrabă UE și au „consolidat” economia Moscovei, înaintea unei săptămâni de diplomație cu miză ridicată la Shenzhen, potrivit Digi24.
Într-un discurs adresat liderilor din mediul de afaceri internațional reuniți în China, Putin a pledat pentru un „parteneriat eurasiatic mai amplu” și a afirmat că „fostele puteri dominante” încearcă să frâneze dezvoltarea statelor care au succes. Declarațiile au fost făcute la reuniunea Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, pe baza unei traduceri în limba engleză furnizate de gazdele chineze, notează Financial Times, citat de Digi24.
Putin a susținut că sancțiunile „fără precedent” impuse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 nu ar fi slăbit Rusia, ci ar fi produs efecte negative „în special” pentru Uniunea Europeană.
În același registru, liderul de la Kremlin a criticat puterile europene, afirmând că acestea „au decis să oprească aprovizionarea cu resurse energetice rusești” care ar fi stat la baza prosperității UE „timp de decenii”. El a adăugat că UE s-ar confrunta cu deficite bugetare, creșterea datoriei, inflație și o bază industrială în declin.
În discurs, Putin a promovat acorduri economice în Orientul Mijlociu, Africa și Asia, inclusiv cu China și Indonezia, pe care le-a descris drept un „proiect rus” pentru un parteneriat eurasiatic extins.
Contextul este unul în care Moscova a fost marginalizată, iar companiile rusești s-au confruntat cu sancțiuni ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce face ca apariția lui Putin în fața directorilor executivi internaționali să fie o ocazie rară de comunicare directă cu mediul de afaceri global.
Săptămâna de evenimente de la Shenzhen ar urma să culmineze joi cu o întâlnire trilaterală între Vladimir Putin, Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump.
În paralel, Xi a avertizat, tot în fața directorilor executivi, asupra protecționismului „rampant”, într-un mesaj interpretat ca o critică implicită la adresa Statelor Unite, pe fondul tensiunilor legate de controale la exporturile de cipuri și de restricțiile Beijingului privind pământurile rare. Xi a mai spus că Beijingul va reduce tarifele și va încuraja investițiile străine.
APEC reunește 21 de economii membre, care reprezintă aproximativ 60% din producția economică mondială, iar la forumul CEO sunt așteptați circa 2.000 de directori, inclusiv reprezentanți ai 115 companii din Fortune 500, potrivit organizatorilor citați în material.
Recomandate

Turneul asiatic al lui Donald Trump devine un test de influență cu miză comercială , într-un moment în care partenerii din regiune trebuie să decidă cât de mult mai merită să investească politic și economic într-un președinte slăbit pe plan intern, potrivit unei analize preluate de Digi24 , care citează The Diplomat . După alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, în urma cărora democrații preiau controlul atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, Trump intră într-o fază de „lame duck” – un lider cu influență diminuată. În acest context, miza reală a summit-urilor din Asia nu este doar ce poate decide Washingtonul, ci dacă guvernele din regiune mai sunt dispuse să facă înțelegeri care să reziste dincolo de mandatul lui Trump. De ce contează pentru economie: tarife, concesii și investiții „cu termen de valabilitate” Analiza notează că SUA au impus tarife vamale atât aliaților, cât și rivalilor, iar multe guverne au ales acomodarea. Sunt menționate două angajamente majore: Japonia a promis investiții de 550 de miliarde de dolari (aprox. 2.530 miliarde lei ). Coreea de Sud a promis 350 de miliarde de dolari (aprox. 1.610 miliarde lei ). Problema, în logica textului, este că astfel de concesii cântăresc mai puțin când președintele are doar doi ani rămași de mandat și un Congres ostil. Partenerii vor să afle dacă acordurile negociate cu Trump vor rămâne în picioare după plecarea lui. Manila: ASEAN și Quad, testul „din teren” pentru agenda SUA Trump urmează să participe la Manila la summitul ASEAN-SUA și la o reuniune a Quad (formatul SUA–Japonia–India–Australia), plus o întâlnire bilaterală cu președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr . Administrația americană speră, potrivit analizei, să obțină: acorduri comerciale; sprijin din partea guvernelor din Asia de Sud-Est pentru utilizarea tehnologiei americane de inteligență artificială, în schimbul ajutorului pentru dezvoltare; o „reparare” a relației cu India, afectată de disputele tarifare. Un indicator practic al influenței SUA, sugerează textul, va fi dacă liderii din regiune „se aliniază” pentru întâlniri cu Trump și dacă Washingtonul poate transforma accesul la lideri în rezultate concrete. Așteptările sunt descrise drept „modeste”. Shenzhen: APEC , unde China poate seta regulile jocului După Manila, Trump merge la Shenzhen pentru reuniunea APEC, unde ar urma să se întâlnească din nou cu Xi Jinping, în cadrul unui format multilateral. Casa Albă ar fi descris întâlnirea drept „o vizită scurtă, de rutină”, iar analiza subliniază că, sub Trump, APEC nu a fost o prioritate. În schimb, pentru Beijing, APEC este prezentat ca un instrument de proiectare a influenței economice pe termen lung: promovarea comerțului liber regional și a unor lanțuri de aprovizionare „rezistente”, în contrast cu protecționismul american. În acest cadru, Trump ar urmări mai ales o întâlnire cu Xi și o trilaterală cu Vladimir Putin, inclusiv pe tema denuclearizării Iranului, însă organizarea ar depinde de China, ca gazdă. Analiza mai notează că Putin intenționează să vină la Shenzhen pentru prima participare fizică la APEC din 2017, dar este de așteptat să lipsească de la G-20 de la Miami. Semnele urmărite: cine stă la coadă și cine obține rezultate Textul insistă că valoarea reală a summit-urilor multilaterale se vede „în paralel”: cine cere întâlniri, cine este primit și cine rămâne să aștepte. În această logică, tranziția de influență SUA–China ar deveni vizibilă dacă: partenerii Washingtonului se înclină spre Beijing; agenda lui Trump stagnează la Manila; China gestionează APEC „cu autoritate” și obține consens (inclusiv o declarație comună). Pe de altă parte, analiza avertizează că Beijingul are vulnerabilități – încetinirea economiei și tensiuni regionale, inclusiv disputele din Marea Chinei de Sud – însă, în ecuația de imagine, China ar avea nevoie doar să pară mai stabilă decât Washingtonul. Surse secundare: The Diplomat , Foreign Affairs . [...]

Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind Ucraina mută negocierile într-un format care riscă să lase Europa și Kievul fără influență directă , în condițiile în care Moscova respinge explicit participarea europeană la următoarea rundă de discuții, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a declarat luni, 16 noiembrie, că va discuta războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu Vladimir Putin și Xi Jinping la un summit trilateral programat joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, în marja reuniunii APEC. Declarația contrazice poziția anterioară a Casei Albe, care indicase că subiectul Ucraina nu va fi pe agenda întâlnirii, Trump urmând să se concentreze pe dezarmare nucleară și pe războiul din Iran. Înainte de plecarea din Washington, Trump le-a spus reporterilor că va aborda „subiectul” Ucraina și a susținut că ambele părți au pierderi mari, sugerând totodată că Putin „dă înapoi puțin” și ar vrea să se încheie conflictul. Beijingul a comunicat că întâlnirea va viza „protejarea păcii mondiale” și stabilitatea strategică, fără să menționeze explicit Ucraina. Miza pentru Europa: riscul unui „troc” geopolitic fără reprezentare Formatul summitului de la Shenzhen – fără reprezentanți ucraineni sau europeni – este prezentat ca o oportunitate pentru Putin de a proiecta Rusia drept putere globală și de a discuta războiul ca parte a unui aranjament mai larg între Washington, Moscova și Beijing, fără Kiev și aliații săi europeni la masă. Reacțiile europene citate în material indică o preocupare centrală: ca SUA să nu ajungă la înțelegeri „surpriză” și ca presiunea să nu fie mutată de pe agresor pe victimă. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a criticat formatul summitului, iar cancelarul german Friedrich Merz a cerut Washingtonului să evite acorduri neașteptate și să acționeze în coordonare cu „Team Europe” și „Team Ukraine”. Două piste diplomatice în paralel: Shenzhen și Berlin Joi, 19 noiembrie, sunt programate două reuniuni în paralel: summitul din China și o întâlnire la Berlin găzduită de Friedrich Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. Potrivit aceleiași surse, reuniunea de la Berlin ar urma să reunească peste 20 de șefi de stat și de guvern și să se concentreze pe apărarea Ucrainei, garanții de securitate postbelice și continuarea sprijinului militar, cu accent pe finanțarea apărării Kievului în 2027. Trump urmează să fie însoțit la Shenzhen de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul Trezoreriei Scott Bessent. În același timp, emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner li se atribuie participarea la discuțiile de la Berlin; Axios este citat cu afirmația unui oficial american care a descris reuniunile paralele drept un „efort diplomatic coordonat”. Rusia blochează rolul Europei în negocierile de pace Pe fond, problema imediată pentru europeni este accesul la masa negocierilor. Conform Reuters , Kushner și Witkoff au discutat cu consilierul de politică externă al Kremlinului, Yuri Ushakov, înainte de întâlniri cu reprezentanți ucraineni și europeni. Deși emisarii americani ar fi împins spre discuții directe între Moscova și guverne europene, Ushakov a spus că Rusia nu a acceptat participarea Europei la următoarea rundă de negocieri de pace. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat că echipele de negociere ucrainene, americane și europene au avut discuții dificile și a anunțat continuarea lor la Berlin pentru a conveni pași concreți. În mesajul său de seară, Zelenski a cerut „un final demn” al războiului și garanții de securitate pentru Ucraina, menționând că, pentru prima dată, Europa a participat cu un grup complet de negociere, incluzând Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kushner a afirmat că Washingtonul a făcut progrese spre o înțelegere și a enumerat trei priorități: garanții de securitate credibile împotriva unei noi agresiuni ruse, o cale către aderarea la UE și un plan de reconstrucție post-război, adăugând că orice acord final trebuie acceptat atât de Ucraina, cât și de Rusia. În acest context, testul real rămâne dacă una dintre cele două piste diplomatice poate determina Kremlinul să oprească războiul pe care l-a început. [...]

Întâlnirea Xi–Putin are loc pe fondul negocierilor neîncheiate pentru gazul rusesc către China , un dosar cu miză directă pentru fluxurile energetice din regiune și pentru poziționarea Moscovei pe piețele asiatice, potrivit Agerpres . Cei doi lideri s-au văzut miercuri, în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), organizat la Shenzhen , în sud-estul Chinei. Despre conținutul discuțiilor nu au fost făcute publice detalii. Agerpres notează însă că întâlnirea vine într-un moment în care legăturile strategice dintre Beijing și Moscova se consolidează, iar negocierile privind furnizarea de gaz rusesc către China nu sunt încă finalizate. Înaintea întrevederii cu Vladimir Putin, Xi Jinping a avut o întâlnire cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung. Președinția sud-coreeană a transmis că discuțiile au vizat „chestiuni de interes reciproc”, inclusiv „cooperarea pentru pace și stabilitate în peninsula coreeană”. Contextul diplomatic de la Shenzhen: trilaterala Trump–Xi–Putin, în așteptare În ultimele zile au existat speculații că liderul nord-coreean Kim Jong Un ar putea participa la summit, însă China nu a confirmat această posibilitate și, până acum, nu există dovezi că acesta s-ar fi deplasat în China. Un subiect major al discuțiilor de pe marginea APEC ar urma să fie reducerea arsenalului nuclear, temă anticipată de președintele american Donald Trump, în perspectiva unui summit trilateral Trump–Xi–Putin, programat pentru joi. Casa Albă a încercat, totuși, să reducă așteptările privind șansele unui acord pe această temă. Trilaterala este programată într-un context tensionat, marcat de războiul din Ucraina (declanșat de invazia Rusiei din februarie 2022) și de conflictul din Iran, început după ofensiva americană și israeliană din februarie. Agerpres mai arată că Rusia și Ucraina au reluat în această lună, la Abu Dhabi, negocieri mediate de americani, fără a depăși diferențele privind condițiile pentru încheierea războiului. [...]

Avaria „catastrofală” la Podul Crimeei riscă să blocheze pe termen lung ruta-cheie dintre Marea Azov și Marea Neagră , cu potențiale efecte asupra exporturilor rusești de cereale și asupra logisticii către Crimeea ocupată, potrivit Kyiv Post . Evaluări ale unor ingineri structurali și experți militari indică faptul că lovitura ucraineană a distrus segmentul principal al podului într-o măsură care ar putea face reconstrucția extrem de dificilă sau chiar improbabilă în timpul războiului. Podul Crimeei, proiect de 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei), a fost prezentat de Vladimir Putin drept simbol al controlului Kremlinului asupra Crimeei ocupate. Acum, însă, prăbușirea arcului metalic și a carosabilului în zona canalului navigabil din Strâmtoarea Kerci ridică o problemă imediată: degajarea șenalului și reluarea traficului maritim. De ce contează economic: canalul din Kerci, nod pentru exporturi Arcul metalic s-a prăbușit în Canalul Kerci–Yenikale, descris ca singura rută navigabilă care leagă Marea Azov de Marea Neagră. Andrey Sizov, CEO al companiei de consultanță agricolă SovEcon, a declarat că până la 25% din exporturile de cereale ale Rusiei au trecut pe acolo, subliniind importanța canalului. Traficul prin Strâmtoarea Kerci era deja suspendat din iulie 2026, pe fondul atacurilor cu drone, iar noile avarii complică și mai mult perspectiva reluării navigației, potrivit aceleiași surse. Sizov estimează că degajarea canalului de resturi ar putea dura între una și trei luni, făcând o paralelă cu cazul din 2024, când a fost nevoie de un interval similar pentru restabilirea navigației pe râul Patapsco (Baltimore) după prăbușirea unui tronson de pod de 366 metri. Reconstrucția podului: „complet distrus” și expus unor noi lovituri Colin Caprani, profesor de inginerie structurală la Universitatea Monash (Australia), a spus pentru BBC că amploarea daunelor ar putea face reconstrucția mai dificilă decât construirea podului de la zero. Arcul metalic – aproximativ cât o clădire de 15 etaje – a căzut în apă împreună cu carosabilul și părți ale structurilor de susținere. „Nu ai nevoie de o diplomă în inginerie structurală ca să înțelegi ce înseamnă. Este complet distrus.” Inginerul ucrainean Dmytro Makogon a avut o evaluare similară într-un interviu pentru Hromadske , afirmând că structura poate fi considerată distrusă și exprimând îndoieli că ar putea fi restaurată în timpul războiului. Impact operațional: Crimeea, mai dependentă de rute vulnerabile Andrii Ryzhenko, căpitan în rezervă al Marinei ucrainene și expert militar, a estimat pentru RBC-Ukraine că refacerea segmentului prăbușit (carosabil și arc) ar putea dura peste un an, precizând că estimarea se referă la secțiunea avariată, nu neapărat la închiderea completă a traversării pentru întreaga perioadă. În paralel, problema degajării șenalului rămâne critică: arcul, descris ca având în jur de 6.000 de tone, a căzut direct în canalul navigabil. Ryzhenko a spus că Rusia ar putea fi nevoită să demonteze epava și să fabrice o piesă de înlocuire, iar pentru îndepărtarea resturilor ar putea recurge inclusiv la explozii subacvatice. Un astfel de proces ar putea bloca transportul maritim săptămâni sau chiar luni, afectând accesul către porturi rusești și porturi ucrainene ocupate din Marea Azov. Dmytro Pletenchuk, purtător de cuvânt al Marinei Ucrainei, a indicat într-un interviu pentru Hromadske că reparațiile ar expune muncitorii și echipamentele la noi lovituri, iar următoarele șase luni ar fi deosebit de dificile din cauza vremii furtunoase; navele de reparații ar rămâne în raza armelor ucrainene. De ce podul ar putea să nu mai fie refăcut Emil Kastehelmi, analist la Black Bird Group (Finlanda), a spus că nu se așteaptă ca podul rutier să fie restaurat înainte de finalul războiului, apreciind că Ucraina a obținut o victorie cu consecințe „concrete și simbolice”: liniile de aprovizionare rusești către Crimeea sunt sub presiune, iar prăbușirea a blocat și navigația prin strâmtoare. Analistul militar Clément Molin a descris Crimeea ca fiind, practic, izolată de Rusia, cu autostrada R-280 „Novorossiya” drept singura rută terestră rămasă pentru aprovizionare — însă una nesigură, în condițiile în care, potrivit lui, de la începutul anului sute de camioane rusești ar fi fost lovite de drone ucrainene cu rază medie. În plus, alternativa feribotului ar fi fost, la rândul ei, țintită repetat, iar numărul feriboturilor încă operaționale rămâne neclar, potrivit lui Kastehelmi. În acest context, Yigal Levin, analist militar și fost ofițer al Forțelor de Apărare ale Israelului, a pus sub semnul întrebării dacă Rusia va încerca să reconstruiască podul, argumentând că structura se află în raza de lovire a Ucrainei, iar apărarea antiaeriană rusă nu a reușit să prevină atacuri repetate. Pentru Kremlin, miza este și una de imagine: podul inaugurat personal de Putin ca vitrină a controlului asupra Crimeei a devenit o vulnerabilitate majoră în efortul de a menține și aproviziona peninsula. [...]

Shenzhen își accelerează automatizarea, iar tot mai mulți muncitori ajung în „ economia gig ” , pe fondul slăbirii consumului și al presiunilor din industrie, într-un oraș pe care China îl folosește ca vitrină tehnologică înaintea unui summit economic global, potrivit Digi24 , care preia un reportaj BBC. Dincolo de demonstrațiile cu drone de livrare, taxiuri fără șofer și roboți umanoizi, reportajul descrie o realitate mai puțin vizibilă pentru delegațiile care vin la Shenzhen: fabrici care își reduc producția, își automatizează procesele sau se mută în căutarea unei forțe de muncă mai ieftine, în timp ce o parte dintre angajați se reorientează către munci temporare, mai slab plătite și cu beneficii mai puține. De ce contează: piața muncii se mută din fabrici spre joburi ocazionale În zonele industriale Shajing și Songgang, un muncitor în construcții spune că „multe fabrici s-au mutat, iar muncitorii și-au pierdut locurile de muncă”. În paralel, reportajul notează că o piață imobiliară slabă și cheltuieli de consum reduse împing gospodăriile să cumpere mai puțin, ceea ce afectează activitatea economică locală. Un indicator al schimbării este extinderea muncii ocazionale: reportajul citează o estimare potrivit căreia 200 de milioane de muncitori chinezi (aprox. 40% din forța de muncă urbană) depind de o formă de muncă temporară. În Shenzhen, mai mulți curieri spun că au ales acest tip de muncă deoarece există mai puține oportunități în fabrici decât înainte. Cum arată „economia gig” în Shenzhen, în cifre din teren Un exemplu din reportaj este cazul unei femei care a avut o mică afacere cu plăci de circuite imprimate într-o clădire comercială, dar spune că activitatea a devenit tot mai dificilă, iar chiriile au crescut. Ea lucrează acum într-un sistem de livrări pe comision, într-o clădire unde așteptarea liftului poate dura și o jumătate de oră, timp pierdut pentru curieri. Câteva repere financiare menționate: plata pentru „preluarea și urcarea” livrărilor: 2 yuani/comandă ; câștigul curierilor de livrări: 4–8 yuani/comandă ; câștig zilnic recent, potrivit aceleiași persoane: aprox. 200 de yuani/zi ; locuri de muncă temporare în fabrici promovate de recrutori: aprox. 22 de yuani/oră pentru asamblarea de electronice mici. Reportajul mai arată că unii lucrători preferă contracte scurte pentru flexibilitate și pentru a evita contribuțiile asociate unui loc de muncă permanent, care pot reduce venitul net, în timp ce recrutori din zonă recunosc că optimismul din industrie nu mai este la nivelul de altădată. Context: vitrina AI și tensiunile economice din spate Shenzhen este prezentat ca „orașul visurilor” și un simbol al tranziției Chinei de la producție la tehnologii avansate (inteligență artificială, robotică, vehicule electrice, drone). În același timp, reportajul indică faptul că criza imobiliară „nu s-a încheiat” , iar un șofer de taxi spune că locuința lui valorează acum doar o treime din prețul inițial. În acest decor, orașul urmează să fie în centrul atenției odată cu sosirea unor lideri internaționali pentru un summit economic global, însă reportajul sugerează că demonstrațiile tehnologice nu reflectă uniform realitatea de zi cu zi: livrările cu drone sunt posibile doar în anumite locații și se opresc seara, iar mașinile fără șofer sunt descrise ca o noutate care necesită aplicație separată. Ce urmează: presiune pe venituri și recalibrarea modelului industrial Mesajul care se desprinde din reportaj este că automatizarea și reorientarea industriei pun presiune pe locurile de muncă tradiționale și pe veniturile lucrătorilor, într-un moment în care consumul rămâne slab, iar exporturile devin tot mai importante pentru fabrici. Pentru muncitorii migranți care au construit creșterea Shenzhenului, promisiunea veche — „muncește din greu și viața ta se va îmbunătăți” — devine mai puțin sigură într-un oraș redefinit de inteligență artificială și automatizare. [...]

Administrația Trump își sincronizează negocierile pe Ucraina cu europenii , trimițându-i pe Jared Kushner și Steve Witkoff joi la Berlin, în timp ce Donald Trump are în aceeași zi o întâlnire trilaterală cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit Digi24 , care citează două surse Axios. Miza întâlnirii de la Berlin este una operațională: coordonarea pregătirilor pentru următoarea rundă de negocieri cu Rusia, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi. În discuții ar urma să fie implicați oficiali de rang înalt din Ucraina, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Polonia, UE și NATO. Ce urmărește Washingtonul la Berlin: garanții de securitate și reconstrucție Potrivit unui oficial citat de Axios, agenda de lucru include două direcții principale: elaborarea unor garanții de securitate care să descurajeze viitoare atacuri rusești asupra Ucrainei; conturarea unor planuri pentru reconstrucția economiei Ucrainei. În paralel, Trump a declarat luni că se așteaptă să discute despre războiul din Ucraina la întâlnirea cu Xi și Putin, iar un oficial american a descris întâlnirea de la Berlin și vizita lui Trump în China drept un efort diplomatic coordonat. Context: contacte cu Moscova și disputa despre „locul Europei la masă” Întâlnirea de joi vine la o săptămână după ce Witkoff și Kushner au îndemnat Rusia să propună un cadru de securitate postbelic pentru Europa, demers pe care îl văd ca parte a efortului de a încheia războiul. Cei doi emisari s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova joia trecută și au discutat ulterior, luni, cu consilierul său de politică externă, Iuri Ușakov, despre pașii următori în negocieri. În același timp, rămâne neclar dacă Europa va participa direct la negocierile de soluționare a conflictului: emisarii americani au susținut că Rusia ar fi fost de acord ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor, însă Ușakov a declarat că nu s-a ajuns la un astfel de acord. De ce contează pentru Europa: temeri legate de summitul Trump–Xi–Putin Pe fondul acestor demersuri, aliații europeni sunt îngrijorați de întâlnirea trilaterală Trump–Xi–Putin, pe care Axios o descrie drept imprevizibilă. Deși obiectivul declarat al lui Trump este inițierea unei discuții despre dezarmarea nucleară, există temeri că discuțiile ar putea devia către Ucraina sau Taiwan, cu efecte contrare intereselor europene. Un diplomat european a rezumat îngrijorarea astfel, potrivit Axios: „Știm că de fiecare dată când președintele Trump vorbește cu Putin sau se întâlnește cu el, asta se traduce în vești proaste pentru Ucraina și pentru Europa. Ne pregătim pentru orice.” În acest context, cancelarul german Friedrich Merz a transmis public un mesaj către Washington înaintea întâlnirii lui Trump cu Putin: „Mesajul nostru către SUA înainte ca Trump să se întâlnească cu Putin este: Fără surprize, vă rog!” [...]