Știri
Știri din categoria Externe

Reluarea contactelor directe Trump–Putin la APEC redeschide canalul de negociere pe Ucraina, într-un moment în care Washingtonul încearcă să medieze încetarea războiului, potrivit Digi24.
Cei doi președinți au fost surprinși miercuri, la Shenzhen (sud-estul Chinei), strângându-și îndelung mâna înaintea banchetului de bun venit organizat în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), sub privirile președintelui chinez Xi Jinping. Gestul este primul contact între Donald Trump și Vladimir Putin de la întâlnirea lor din august 2025, din Alaska, relatează AFP, citată de Digi24.
Pe agenda de joi este confirmat oficial, de partea americană, un summit trilateral Trump–Putin–Xi. În paralel, Moscova lasă deschisă posibilitatea unei discuții separate între liderii SUA și Rusiei, dar fără o confirmare echivalentă din partea Washingtonului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit la televiziunea publică rusă despre o posibilă întâlnire bilaterală „în mod informal” între Trump și Putin.
Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat pentru televiziunea de stat rusă (potrivit dpa) că există „o serie de probleme de discutat” și că cei doi ar putea avea o discuție în cadrul cinei oficiale de miercuri seara, urmând să existe „mai multe ocazii” de întâlnire pe parcursul summitului.
„În acest context, mă aștept ca președintele nostru și președintele Statelor Unite să aibă mai multe discuții pe parcursul lucrărilor de la summitul APEC”, a declarat Ușakov.
Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată în august 2025, la Anchorage, în Alaska, unde au discutat în principal despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Conform informațiilor din articol, președintele SUA încearcă să medieze încetarea războiului.
APEC reunește 21 de economii, inclusiv SUA, China și Rusia, iar obiectivul grupului este promovarea comerțului liber și a cooperării economice în regiunea Asia-Pacific.
Recomandate

Vladimir Putin încearcă să repoziționeze Rusia economic în Asia, pe fondul sancțiunilor , susținând că măsurile occidentale au lovit mai degrabă UE și au „consolidat” economia Moscovei, înaintea unei săptămâni de diplomație cu miză ridicată la Shenzhen , potrivit Digi24 . Într-un discurs adresat liderilor din mediul de afaceri internațional reuniți în China, Putin a pledat pentru un „parteneriat eurasiatic mai amplu” și a afirmat că „fostele puteri dominante” încearcă să frâneze dezvoltarea statelor care au succes. Declarațiile au fost făcute la reuniunea Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, pe baza unei traduceri în limba engleză furnizate de gazdele chineze, notează Financial Times, citat de Digi24. Mesajul economic: sancțiunile, prezentate ca un cost pentru UE Putin a susținut că sancțiunile „fără precedent” impuse după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022 nu ar fi slăbit Rusia, ci ar fi produs efecte negative „în special” pentru Uniunea Europeană. În același registru, liderul de la Kremlin a criticat puterile europene, afirmând că acestea „au decis să oprească aprovizionarea cu resurse energetice rusești” care ar fi stat la baza prosperității UE „timp de decenii”. El a adăugat că UE s-ar confrunta cu deficite bugetare, creșterea datoriei, inflație și o bază industrială în declin. „Parteneriatul eurasiatic” și țintele de cooperare În discurs, Putin a promovat acorduri economice în Orientul Mijlociu, Africa și Asia, inclusiv cu China și Indonezia, pe care le-a descris drept un „proiect rus” pentru un parteneriat eurasiatic extins. Contextul este unul în care Moscova a fost marginalizată, iar companiile rusești s-au confruntat cu sancțiuni ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce face ca apariția lui Putin în fața directorilor executivi internaționali să fie o ocazie rară de comunicare directă cu mediul de afaceri global. Ce urmează: întâlnirea Putin–Xi–Trump, în centrul săptămânii APEC Săptămâna de evenimente de la Shenzhen ar urma să culmineze joi cu o întâlnire trilaterală între Vladimir Putin, Xi Jinping și președintele SUA, Donald Trump. În paralel, Xi a avertizat, tot în fața directorilor executivi, asupra protecționismului „rampant”, într-un mesaj interpretat ca o critică implicită la adresa Statelor Unite, pe fondul tensiunilor legate de controale la exporturile de cipuri și de restricțiile Beijingului privind pământurile rare. Xi a mai spus că Beijingul va reduce tarifele și va încuraja investițiile străine. APEC reunește 21 de economii membre, care reprezintă aproximativ 60% din producția economică mondială, iar la forumul CEO sunt așteptați circa 2.000 de directori, inclusiv reprezentanți ai 115 companii din Fortune 500, potrivit organizatorilor citați în material. [...]

Vizita lui Trump în China riscă să fie dominată de îngrijorările privind reziliența tehnologică a SUA , după o serie de întreruperi tehnice în Statele Unite care au lovit infrastructuri și servicii sensibile, în timp ce președintele încearcă să proiecteze forță înaintea unor discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, relatează NPR . Donald Trump a aterizat miercuri la Shenzhen, hub tehnologic din sudul Chinei și gazdă a summitului APEC , cu obiectivul declarat de a consolida statutul SUA de lider global în tehnologie. Însă, acasă, o succesiune de „outage”-uri (întreruperi de funcționare) a amplificat temerile publice legate de accesul la e-mail, verificarea conturilor bancare și siguranța zborurilor. Pe fondul acestor probleme, administrația a fost împinsă în defensivă chiar înaintea unei întâlniri trilaterale programate joi, descrisă ca o premieră, între Trump, Xi și Putin. Inițial, Trump minimalizase situația, spunând marți, la Manila, că „e în regulă” și sugerând că este un efect secundar al faptului că SUA este o țară „mare și puternică”. Întreruperile din SUA și mesajul administrației: „zero” dovezi de coordonare Potrivit NPR, întreruperile au implicat Microsoft, Federal Aviation Administration , JPMorgan Chase și rețeaua de comunicații a National Security Agency. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a intervenit public pentru a liniști populația, afirmând că nu există indicii că incidentele ar fi conectate între ele sau legate de state rivale, hackeri ori criminalitate. Rubio a legat situația de procesul de „patching” (actualizări de securitate aplicate pentru a remedia vulnerabilități), care poate produce perturbări pe termen scurt atunci când sunt făcute modificări în sisteme după identificarea unor breșe. „Uneori, când intri să-ți repari sistemul pentru că ai identificat o vulnerabilitate, creează o perturbare pe termen scurt”, a spus Rubio. Miza diplomatică: întâlnirea cu Xi și Putin, între Ucraina și controlul armelor nucleare Xi Jinping l-a întâmpinat pe Trump pe pistă, la sosirea Air Force One, un gest pe care NPR îl descrie drept o onoare specială și o reciprocitate față de primirea oferită lui Xi la Washington, în septembrie. În contrast, Xi nu l-a întâmpinat la aeroport pe Putin, deși cei doi au o relație apropiată de lungă durată. Trump a indicat că vrea o abordare mai improvizată la Shenzhen, mizând pe diplomația personală. Pentru întâlnirea de joi, el a spus că intenționează să discute cu Xi și Putin despre limitarea armelor nucleare și despre încheierea războiului din Ucraina, început în 2022 odată cu invazia Rusiei. NPR notează însă că analiștii nu se așteaptă la progrese substanțiale, în pofida caracterului fără precedent al formatului. Înainte de deplasare, consilierii lui Trump le-ar fi spus reporterilor că Ucraina nu va fi pe agendă, dar președintele a susținut ulterior că pierderile rusești „de zeci de mii” pe lună ar crea o fereastră pentru o soluție. „Cred că e foarte aproape să se încheie”, a spus Trump. „Vom avea o întâlnire bună pe tema asta.” Trump a sugerat și posibilitatea unei întâlniri private cu Putin, precum și o discuție separată cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Rubio a precizat că Trump este „serios” în privința unei întâlniri cu Kim, dar a indicat că nu exista, la acel moment, o întâlnire programată pentru joi. Context economic și tehnologic: tarife, AI și presiunea pe lanțul de cipuri NPR plasează vizita și în contextul tensiunilor comerciale: tarifele impuse de Trump pentru a reduce excedentul comercial al Chinei ar fi avut efect limitat, în condițiile în care China, „producătorul dominant” la nivel global, ar urma să exporte pentru al doilea an consecutiv cu 1.000 de miliarde de dolari mai mult decât importă. Pe agenda summitului planează și întrebările legate de inteligența artificială: tehnologia este văzută ca motor de creștere economică, dar ridică riscuri de securitate națională și temeri privind evoluții greu de controlat. Materialul menționează și cazul lui Jensen Huang, descris drept aliat apropiat al lui Trump în industria tech, care ar fi fost înlăturat de la conducerea Nvidia după ce a admis o relație extraconjugală cu o femeie acuzată că ar fi agent al guvernului chinez (acuzație negată de Beijing). Episodul a alimentat îngrijorări privind accesul Chinei la cipuri Nvidia folosite la dezvoltarea propriilor modele de AI. Întrebat de ce SUA nu a fost mai agresivă în blocarea accesului Chinei la cipuri avansate, Trump a invocat divergențe interne în administrație și a spus că relația cu China este „foarte bună” și că „nu vrei să-i insulți”. Taiwan, subiect evitat de Trump, dar probabil ridicat de Xi Trump a declarat că nu intenționează să aducă în discuție Taiwanul, insulă autoguvernată revendicată de China și un actor-cheie în producția de cipuri avansate, inclusiv proiectate de companii americane. Totuși, el a anticipat că Xi va ridica tema suveranității Taiwanului. „Sunt sigur că o va ridica”, a spus Trump. „Nu va trebui să o ridic eu.” În ansamblu, vizita care ar fi trebuit să susțină mesajul de putere tehnologică a SUA se desfășoară sub presiunea unei vulnerabilități expuse chiar în infrastructura digitală americană, într-un moment în care AI, securitatea cibernetică și lanțurile de aprovizionare cu cipuri sunt deja în centrul competiției strategice dintre Washington și Beijing. [...]

Turneul asiatic al lui Donald Trump devine un test de influență cu miză comercială , într-un moment în care partenerii din regiune trebuie să decidă cât de mult mai merită să investească politic și economic într-un președinte slăbit pe plan intern, potrivit unei analize preluate de Digi24 , care citează The Diplomat . După alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, în urma cărora democrații preiau controlul atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, Trump intră într-o fază de „lame duck” – un lider cu influență diminuată. În acest context, miza reală a summit-urilor din Asia nu este doar ce poate decide Washingtonul, ci dacă guvernele din regiune mai sunt dispuse să facă înțelegeri care să reziste dincolo de mandatul lui Trump. De ce contează pentru economie: tarife, concesii și investiții „cu termen de valabilitate” Analiza notează că SUA au impus tarife vamale atât aliaților, cât și rivalilor, iar multe guverne au ales acomodarea. Sunt menționate două angajamente majore: Japonia a promis investiții de 550 de miliarde de dolari (aprox. 2.530 miliarde lei ). Coreea de Sud a promis 350 de miliarde de dolari (aprox. 1.610 miliarde lei ). Problema, în logica textului, este că astfel de concesii cântăresc mai puțin când președintele are doar doi ani rămași de mandat și un Congres ostil. Partenerii vor să afle dacă acordurile negociate cu Trump vor rămâne în picioare după plecarea lui. Manila: ASEAN și Quad, testul „din teren” pentru agenda SUA Trump urmează să participe la Manila la summitul ASEAN-SUA și la o reuniune a Quad (formatul SUA–Japonia–India–Australia), plus o întâlnire bilaterală cu președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr . Administrația americană speră, potrivit analizei, să obțină: acorduri comerciale; sprijin din partea guvernelor din Asia de Sud-Est pentru utilizarea tehnologiei americane de inteligență artificială, în schimbul ajutorului pentru dezvoltare; o „reparare” a relației cu India, afectată de disputele tarifare. Un indicator practic al influenței SUA, sugerează textul, va fi dacă liderii din regiune „se aliniază” pentru întâlniri cu Trump și dacă Washingtonul poate transforma accesul la lideri în rezultate concrete. Așteptările sunt descrise drept „modeste”. Shenzhen: APEC , unde China poate seta regulile jocului După Manila, Trump merge la Shenzhen pentru reuniunea APEC, unde ar urma să se întâlnească din nou cu Xi Jinping, în cadrul unui format multilateral. Casa Albă ar fi descris întâlnirea drept „o vizită scurtă, de rutină”, iar analiza subliniază că, sub Trump, APEC nu a fost o prioritate. În schimb, pentru Beijing, APEC este prezentat ca un instrument de proiectare a influenței economice pe termen lung: promovarea comerțului liber regional și a unor lanțuri de aprovizionare „rezistente”, în contrast cu protecționismul american. În acest cadru, Trump ar urmări mai ales o întâlnire cu Xi și o trilaterală cu Vladimir Putin, inclusiv pe tema denuclearizării Iranului, însă organizarea ar depinde de China, ca gazdă. Analiza mai notează că Putin intenționează să vină la Shenzhen pentru prima participare fizică la APEC din 2017, dar este de așteptat să lipsească de la G-20 de la Miami. Semnele urmărite: cine stă la coadă și cine obține rezultate Textul insistă că valoarea reală a summit-urilor multilaterale se vede „în paralel”: cine cere întâlniri, cine este primit și cine rămâne să aștepte. În această logică, tranziția de influență SUA–China ar deveni vizibilă dacă: partenerii Washingtonului se înclină spre Beijing; agenda lui Trump stagnează la Manila; China gestionează APEC „cu autoritate” și obține consens (inclusiv o declarație comună). Pe de altă parte, analiza avertizează că Beijingul are vulnerabilități – încetinirea economiei și tensiuni regionale, inclusiv disputele din Marea Chinei de Sud – însă, în ecuația de imagine, China ar avea nevoie doar să pară mai stabilă decât Washingtonul. Surse secundare: The Diplomat , Foreign Affairs . [...]

Administrația Trump își sincronizează negocierile pe Ucraina cu europenii , trimițându-i pe Jared Kushner și Steve Witkoff joi la Berlin, în timp ce Donald Trump are în aceeași zi o întâlnire trilaterală cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit Digi24 , care citează două surse Axios. Miza întâlnirii de la Berlin este una operațională: coordonarea pregătirilor pentru următoarea rundă de negocieri cu Rusia, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi. În discuții ar urma să fie implicați oficiali de rang înalt din Ucraina, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Polonia, UE și NATO. Ce urmărește Washingtonul la Berlin: garanții de securitate și reconstrucție Potrivit unui oficial citat de Axios, agenda de lucru include două direcții principale: elaborarea unor garanții de securitate care să descurajeze viitoare atacuri rusești asupra Ucrainei; conturarea unor planuri pentru reconstrucția economiei Ucrainei. În paralel, Trump a declarat luni că se așteaptă să discute despre războiul din Ucraina la întâlnirea cu Xi și Putin, iar un oficial american a descris întâlnirea de la Berlin și vizita lui Trump în China drept un efort diplomatic coordonat. Context: contacte cu Moscova și disputa despre „locul Europei la masă” Întâlnirea de joi vine la o săptămână după ce Witkoff și Kushner au îndemnat Rusia să propună un cadru de securitate postbelic pentru Europa, demers pe care îl văd ca parte a efortului de a încheia războiul. Cei doi emisari s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova joia trecută și au discutat ulterior, luni, cu consilierul său de politică externă, Iuri Ușakov, despre pașii următori în negocieri. În același timp, rămâne neclar dacă Europa va participa direct la negocierile de soluționare a conflictului: emisarii americani au susținut că Rusia ar fi fost de acord ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor, însă Ușakov a declarat că nu s-a ajuns la un astfel de acord. De ce contează pentru Europa: temeri legate de summitul Trump–Xi–Putin Pe fondul acestor demersuri, aliații europeni sunt îngrijorați de întâlnirea trilaterală Trump–Xi–Putin, pe care Axios o descrie drept imprevizibilă. Deși obiectivul declarat al lui Trump este inițierea unei discuții despre dezarmarea nucleară, există temeri că discuțiile ar putea devia către Ucraina sau Taiwan, cu efecte contrare intereselor europene. Un diplomat european a rezumat îngrijorarea astfel, potrivit Axios: „Știm că de fiecare dată când președintele Trump vorbește cu Putin sau se întâlnește cu el, asta se traduce în vești proaste pentru Ucraina și pentru Europa. Ne pregătim pentru orice.” În acest context, cancelarul german Friedrich Merz a transmis public un mesaj către Washington înaintea întâlnirii lui Trump cu Putin: „Mesajul nostru către SUA înainte ca Trump să se întâlnească cu Putin este: Fără surprize, vă rog!” [...]

Întâlnirea Xi–Putin are loc pe fondul negocierilor neîncheiate pentru gazul rusesc către China , un dosar cu miză directă pentru fluxurile energetice din regiune și pentru poziționarea Moscovei pe piețele asiatice, potrivit Agerpres . Cei doi lideri s-au văzut miercuri, în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), organizat la Shenzhen , în sud-estul Chinei. Despre conținutul discuțiilor nu au fost făcute publice detalii. Agerpres notează însă că întâlnirea vine într-un moment în care legăturile strategice dintre Beijing și Moscova se consolidează, iar negocierile privind furnizarea de gaz rusesc către China nu sunt încă finalizate. Înaintea întrevederii cu Vladimir Putin, Xi Jinping a avut o întâlnire cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung. Președinția sud-coreeană a transmis că discuțiile au vizat „chestiuni de interes reciproc”, inclusiv „cooperarea pentru pace și stabilitate în peninsula coreeană”. Contextul diplomatic de la Shenzhen: trilaterala Trump–Xi–Putin, în așteptare În ultimele zile au existat speculații că liderul nord-coreean Kim Jong Un ar putea participa la summit, însă China nu a confirmat această posibilitate și, până acum, nu există dovezi că acesta s-ar fi deplasat în China. Un subiect major al discuțiilor de pe marginea APEC ar urma să fie reducerea arsenalului nuclear, temă anticipată de președintele american Donald Trump, în perspectiva unui summit trilateral Trump–Xi–Putin, programat pentru joi. Casa Albă a încercat, totuși, să reducă așteptările privind șansele unui acord pe această temă. Trilaterala este programată într-un context tensionat, marcat de războiul din Ucraina (declanșat de invazia Rusiei din februarie 2022) și de conflictul din Iran, început după ofensiva americană și israeliană din februarie. Agerpres mai arată că Rusia și Ucraina au reluat în această lună, la Abu Dhabi, negocieri mediate de americani, fără a depăși diferențele privind condițiile pentru încheierea războiului. [...]

Kremlinul condiționează rolul Europei în negocierile pentru Ucraina , semnalând că statele europene ar putea rămâne în afara discuțiilor dacă nu își schimbă poziția față de război, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza diplomatică pentru UE, într-un moment în care negocierile tripartite (Rusia–Ucraina–SUA) au fost reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi , cu mediere americană. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov , a susținut că poziția liderilor europeni ar fi „incompatibilă cu pacea”, acuzându-i că urmăresc „o înfrângere strategică” a Rusiei și continuarea presiunilor. În acest context, Kremlinul transmite că europenii „cu greu pot pretinde un rol relevant” în procesul de negociere, deși, spune Peskov, urmăresc „cu mare interes” evoluțiile și încearcă să își găsească locul. Negocieri reluate la Abu Dhabi, dar fără garanții pentru europeni În paralel, emisari ai Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, au considerat „certă” participarea europenilor la următoarele runde, după întâlnirea de joi de la Kremlin cu Vladimir Putin. Totuși, poziția Moscovei rămâne rezervată: președintele rus a afirmat că Rusia ar accepta o întâlnire cu europenii doar dacă aceștia aleg să susțină pacea, nu războiul, făcând trimitere la furnizarea de armament către Ucraina. Consilierul Kremlinului pentru politica internațională, Iuri Ușakov, a întărit ideea că nu există un acord privind includerea Europei: „Nimeni nu a convenit” cu Rusia asupra viitoarei participări a europenilor la negocieri. Ușakov a mai spus că discuția despre participarea europenilor ar putea apărea doar după „semnale clare” privind intențiile acestora și capacitatea de a propune ceva „constructiv și substanțial” pentru succesul unui acord. Până atunci, a adăugat el, ar putea fi necesare „încă o rundă” sau „chiar mai multe” negocieri tripartite. Miza: arhitectura de securitate a Europei vs. armistițiu Potrivit informațiilor prezentate, Rusia s-a declarat mulțumită că următoarea rundă ar urma să se concentreze pe o „nouă arhitectură de securitate” pentru Europa, nu pe cererea Kievului privind un armistițiu pe timpul iernii. În contrapondere, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a afirmat luni că prioritatea pentru următoarele runde nu este un nou sistem de securitate european, ci obținerea unui armistițiu în Ucraina. Publicația mai notează că, potrivit presei occidentale, Moscova ar accepta aderarea Ucrainei la UE doar dacă Kievul devine un stat neutru, fără arsenal nuclear. În termeni practici, mesajul Kremlinului indică faptul că formatul negocierilor și agenda lor rămân un teren de dispută: Rusia încearcă să lege participarea Europei de o schimbare de politică, în timp ce UE insistă pe încetarea focului ca obiectiv imediat. [...]