Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski a cerut menținerea sancțiunilor ca instrument de „tăiere” a finanțării războiului și a avertizat, la tribuna ONU, că orice relaxare a măsurilor împotriva Moscovei prelungește conflictul, potrivit Agerpres.
În discursul susținut miercuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe omologul său rus Vladimir Putin de o „nebunie” ucigașă și a îndemnat aliații Ucrainei să păstreze sancțiunile, pe care le-a descris drept „singura modalitate de a opri robinetul războiului”. El a susținut că „ținta” trebuie să fie capacitatea Rusiei de a finanța și prelungi conflictul.
Zelenski a atras atenția asupra prezenței unor combatanți din zeci de state alături de armata rusă, menționând „zecile de mii de soldați din 47 de țări, inclusiv Coreea de Nord”. În același context, a invocat cazul a doi soldați nord-coreeni luați prizonieri de Ucraina și trimiși în Coreea de Sud.
Liderul ucrainean a legat direct sancțiunile de resursele bugetare ale Rusiei, argumentând că, atunci când „Rusia are bani”, respinge diplomația, iar acest comportament funcționează ca „o formă de veto împotriva păcii”, chiar dacă nu este un drept formal.
În acest cadru, Zelenski a insistat că „veniturile Rusiei trebuie, prin urmare, să rămână o țintă”, sugerând că presiunea economică este esențială pentru a reduce intensitatea și durata războiului.
Zelenski a criticat Franța pentru presiuni făcute la Bruxelles în vederea ridicării sancțiunilor împotriva oligarhului rus Alișer Usmanov, descris ca apropiat al lui Putin, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan.
„Când cineva în lume slăbește sancțiunile împotriva oligarhilor ruși, acest lucru poate face viața mai confortabilă pentru rușii bogați, dar oferă, de asemenea, mai mult timp războiului, mai mult timp lui Putin.”
Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate reacții ale Franței sau detalii suplimentare despre demersurile de la Bruxelles.
Recomandate
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unor indicii despre un nou atac masiv rusesc , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski publicate marți, după o întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham la New York, în marja Adunării Generale a ONU . Zelenski a spus că există informații potrivit cărora Rusia „pregătește un nou atac masiv” asupra Ucrainei și că autoritățile de la Kiev sunt „în contact permanent” cu aliații pentru a obține noi mijloace de apărare antiaeriană. În același mesaj, liderul ucrainean a respins ideea relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că ucrainenii trăiesc zilnic sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone. Tactici schimbate și drone noi: presiune mai mare asupra economiei și vieții cotidiene În contextul atacurilor aeriene, Rusia a modificat în ultimele săptămâni modul de operare: pe lângă loviturile nocturne de amploare, a trecut la baraje constante pe parcursul zilei. În paralel, Moscova a introdus în ultimele luni drone cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și pot evita apărarea antiaeriană, ceea ce — conform materialului — a amplificat perturbările pentru afaceri, instituții și populația civilă. Discuții la New York și situația de pe front Aflat la New York, Zelenski a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, despre eforturile de a încheia războiul, inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu bilateral care să vizeze ținte energetice. Pe teren, trupele ruse înaintează lent în regiunea Donețk, însă linia frontului s-a schimbat puțin în ultimele luni. În același timp, forțele ucrainene lovesc ținte rusești — multe din industria petrolieră — la distanțe de până la 3.000 km de granița Ucrainei. Într-un interviu acordat la New York publicației Wall Street Journal, Zelenski a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „nu câștigă” și „nu pierde” războiul și că nu se simte constrâns să intre în negocieri directe pentru încheierea conflictului. [...]
Președintele Argentinei, Javier Milei, a atacat la ONU ideea de „guvernanță globală” pentru IA , susținând că organizația este prea prudentă și că temerile legate de inteligența artificială sunt folosite pentru a justifica extinderea controlului statului, potrivit Agerpres . Milei a vorbit miercuri, de la tribuna Adunării Generale a ONU , într-un discurs în care a descris ONU drept „o organizație inutilă” care „hrănește o castă de paraziți” și a acuzat instituția că a eșuat în misiunea de a garanta securitatea colectivă și drepturile omului, permițând „haos, violență și terorism internațional”. În relatarea Agerpres, informațiile sunt atribuite agenției AFP. IA, productivitate și respingerea reglementării prin „teamă” O parte consistentă a intervenției a fost dedicată inteligenței artificiale (IA), pe care Milei a prezentat-o ca pe un potențial multiplicator de productivitate, invocând formularea „super-inteligență”, atribuită de el președintelui american Donald Trump. În același timp, liderul argentinian a criticat „scenariile distopice” asociate frecvent cu IA, despre care a spus că sunt folosite pentru „a semăna teamă” și pentru a favoriza controlul statului. Deși nu l-a numit direct, Milei a părut să facă aluzie la apelurile recente ale secretarului general al ONU, Antonio Guterres , pentru „coordonare globală” și chiar pentru o „guvernanță (globală) gândită și organizată” în fața riscurilor IA. Alte acuzații: Falkland și pandemia de COVID-19 În discurs, Milei a acuzat ONU că a „întors privirea în partea cealaltă” în dosarul revendicărilor istorice ale Argentinei asupra Insulelor Falkland, teritoriu administrat de Regatul Unit. Separat, el a reluat critici mai vechi la adresa poziției ONU și a organizațiilor din sistemul său în timpul pandemiei de COVID-19, vizând în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Potrivit lui Milei, această poziție ar fi apărat „un experiment global de control social deghizat în știință”. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că Rusia ar putea escalada împotriva unei țări NATO , inclusiv prin atacuri cu drone și rachete sau chiar o operațiune terestră, într-un scenariu menit să fractureze unitatea occidentală și să reducă sprijinul pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute marți, la New York, după întâlnirea cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU , în contextul unei întrebări adresate de Fox News Digital despre riscul ca Rusia să atace o altă țară europeană. Miza: presiune internă la Moscova și „export” de escaladare Zelenski susține că președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni crescânde pe plan intern, pe fondul lipsei unor victorii pe câmpul de luptă care să justifice costurile războiului. În acest context, liderul ucrainean afirmă că Kremlinul ar putea căuta o escaladare externă pentru a distrage atenția și a intimida Europa. „Nu câștigă. Pentru el, e o problemă, pentru că trebuie să arate [ceva] societății sale interne”, a spus Zelenski. În aceeași logică, Zelenski a invocat pierderi rusești pe front, afirmând că, la un efectiv de „un milion” de oameni pe câmpul de luptă, „mor 32.000–33.000 pe lună”, întrebând cum poate fi explicat acest lucru fără rezultate prezentabile acasă. Cum ar încerca Rusia să slăbească sprijinul pentru Ucraina Potrivit lui Zelenski, în lipsa unor câștiguri decisive în Ucraina, Moscova ar putea încerca să „divizeze Europa” și să creeze o falie între Europa și Statele Unite, cu efect direct asupra nivelului de sprijin pentru Kiev. „Să scadă sprijinul pentru Ucraina. Dacă sprijinul scade, poate împinge mai departe”, a spus Zelenski. El a indicat că Rusia ar urmări deja intimidarea societăților europene prin drone și incidente transfrontaliere, menționând Moldova, România și Polonia, precum și perturbări care au implicat aeroporturi din Germania și țări nordice. Ținte potențiale și reacția cerută de Kiev Zelenski a spus că riscul unor acțiuni ofensive „cu drone, rachete sau operațiune terestră” este „foarte ridicat” împotriva altor țări care se învecinează cu Rusia sau Belarus. Întrebat cum ar trebui să reacționeze statele vizate la astfel de încălcări ale frontierei, răspunsul său a fost tranșant: „Răspundeți. Răspundeți întotdeauna.” În viziunea sa, lipsa unui răspuns ar încuraja noi escaladări: „Dacă nu răspundeți rușilor, vor merge mai departe”, a mai spus liderul ucrainean. [...]
Emmanuel Macron a cerut la ONU întărirea regulilor multilaterale și a avertizat că o lume dominată de „forța fără reguli” riscă să alunece spre „legea junglei”, potrivit Adevărul . În ultimul său discurs la Adunarea Generală înainte de încheierea mandatului de la Palatul Élysée , președintele Franței a legat direct degradarea ordinii internaționale de conflictele majore și de competiția tehnologică. Macron a denunțat „întoarcerea imperialismului” și strategiile care pun în discuție frontierele și suveranitatea statelor, susținând că ONU rămâne cadrul necesar pentru apărarea „regulilor comune” și a „interesului comun”. „Întrebarea care ni se pune foarte simplu este dacă vrem să trăim (…) într-o formă de întoarcere la legea junglei, sau într-o societate internaţională civilizată.” Inițiative propuse pentru Ucraina: energie și coridorul cerealelor În privința războiului din Ucraina, liderul francez a pledat pentru un „dublu moratoriu” al atacurilor asupra instalațiilor energetice, atât în Rusia, cât și în Ucraina. Totodată, a propus „un moratoriu la Marea Neagră” pentru a permite circulația cerealelor, argumentând că blocajele afectează securitatea alimentară în numeroase țări emergente și în curs de dezvoltare. Gaza și soluția cu două state Macron a revenit și asupra războiului din Fâșia Gaza, la un an după ce a inițiat la ONU o recunoaștere a Palestinei ca stat. El a criticat lipsa de acțiune a comunității internaționale și a reafirmat soluția cu două state, pe care o descrie drept o condiție pentru securitatea Israelului „de azi și de mâine”. „Coaliția independenților” pentru inteligența artificială Pe componenta de reglementare și autonomie tehnologică, Macron a cerut țărilor „atașate independenței lor” să dezvolte o inteligență artificială care să nu depindă nici de Statele Unite, nici de China. El a vorbit despre o „coaliție a independenților” care să își pună în comun capacitățile de calcul și investițiile pentru a crea un „model open-source de frontieră” (adică un model avansat, la vârful tehnologiei, cu cod deschis). În final, președintele francez a cerut să nu se cedeze „spiritului înfrângerii” și a avertizat asupra unei „împărțiri lente a lumii”, mesaj care fixează miza politică a discursului: apărarea unui sistem internațional bazat pe reguli, într-un moment de presiune simultană dinspre războaie și competiția pentru controlul tehnologiilor critice. [...]
Ucraina condiționează un armistițiu energetic de oprirea atacurilor rusești asupra rețelei sale , într-un moment în care loviturile asupra infrastructurii de energie riscă să amplifice presiunea economică și operațională odată cu apropierea iernii, relatează Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul rămâne pregătit pentru un „armistițiu energetic” bilateral cu Rusia, după discuții separate la New York cu președintele SUA, Donald Trump, și cu premierul britanic, Andy Burnham. Zelenski a precizat, la sediul ONU, că Ucraina ar opri atacurile asupra facilităților energetice rusești dacă Moscova încetează să vizeze sistemul energetic ucrainean. El a subliniat însă că nu a existat o discuție cu Trump despre oprirea unilaterală a loviturilor ucrainene asupra industriei petroliere ruse. „Suntem pregătiți pentru un armistițiu energetic. Dacă ei nu vor ca noi să atacăm motorina și rafinăriile lor, etc, suntem pregătiți – dacă ei nu vor ataca sistemul nostru energetic, electricitatea, sistemul de încălzire, alimentarea cu apă.” De ce contează: energie, iarnă și riscuri de preț Miza imediată este reducerea pagubelor asupra infrastructurii critice și limitarea șocurilor de pe piața energiei, pe fondul intensificării atacurilor la distanță mare de ambele părți. Trump și-a exprimat în ultimele zile îngrijorarea că distrugerile provocate de Ucraina capacității ruse de procesare a combustibililor alimentează scumpirea motorinei la nivel global, pe fondul unor prețuri ridicate la benzină în SUA înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, potrivit aceleiași relatări. Trump a spus înaintea întâlnirii că va discuta cu Zelenski atacurile asupra rafinăriilor și „soluții” pentru încheierea războiului început în 2022. Zelenski a descris discuția de 40 de minute drept „pozitivă și productivă” și a afirmat că ambele părți vor să vadă războiul încheiat „înainte de iarnă”. Context: atacuri intensificate și infrastructură sub presiune Reluarea discuțiilor despre un armistițiu energetic vine după săptămâni de escaladare. Rusia a vizat repetat infrastructura de electricitate, combustibili și porturi din Ucraina, ceea ce amplifică riscul de avarii suplimentare pe măsură ce temperaturile scad. Al Jazeera notează că, pe 15 septembrie, Rusia ar fi lansat aproximativ 200 de drone, potrivit oficialilor ucraineni, lovind inclusiv benzinării din Kiev și infrastructură energetică și portuară în alte zone. În paralel, Ucraina și-a extins campania împotriva industriei petroliere ruse, folosind drone cu rază lungă pentru a lovi rafinării și alte obiective energetice la distanțe de până la 3.000 km. Publicația menționează că un atac din 20 septembrie a forțat rafinăria din Moscova să oprească procesarea țițeiului; informația este atribuită agenției Reuters, care citează surse din industrie. Negocieri și condiții: sancțiuni, exporturi și apărare antiaeriană Kremlinul ar fi salutat anterior o propunere americană pentru un moratoriu energetic, dar ar fi cerut și măsuri care să includă exporturile energetice maritime ale Rusiei și sancțiunile. Zelenski a respins ideea relaxării sancțiunilor „când ucrainenii trăiesc în fiecare zi sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone” și a avertizat, într-o postare pe Telegram, că există informații potrivit cărora Rusia pregătește „un nou atac masiv” asupra Ucrainei. Pe componenta de protecție a infrastructurii, Zelenski a spus că a discutat cu Trump un pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă și a cerut rachete Patriot suplimentare, descrise drept singurul sistem din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachete balistice rusești. El a propus ca Ucraina să primească Patriots din stocurile SUA în această iarnă, urmând să compenseze ulterior cu interceptori dintr-un acord cu Germania, care ar fi acceptat să furnizeze 600 de Patriots în 2027 și 2028; Zelenski a spus că ideea nu a fost respinsă, dar că Trump nu a agreat-o încă. În același timp, premierul britanic Andy Burnham a declarat că a făcut demersuri pe lângă Trump pentru a susține un armistițiu energetic Ucraina–Rusia și a promis sprijin financiar suplimentar pentru infrastructura Ucrainei. [...]
Tensiunile Ucraina–Ungaria riscă să blocheze proiecte economice și energetice regionale , după ce Budapesta a refuzat participarea la noul format „ Carpathian 8 ”, iar Kievul a acuzat guvernul lui Péter Magyar că perpetuează „obstrucționismul” asociat erei Orbán, potrivit HotNews . Summitul „Carpathian 8”, găzduit în weekend de președintele Volodimir Zelenski în regiunea Ivano-Frankivsk, este prezentat ca un forum pentru consolidarea cooperării economice în regiune. La reuniune au participat, între alții, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele României Nicușor Dan, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și reprezentanți din Cehia, Austria și Slovacia. Absența Ungariei de la „Carpathian 8” și schimbul de replici Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a declarat pentru Telex că țara a fost reprezentată de șeful Ambasadei Ungariei la Kiev, însă acesta nu a apărut în fotografia de grup și nu a participat la discursurile de deschidere sau la dezbaterile din paneluri, potrivit unui jurnalist al Kyiv Independent prezent la summit. Într-un discurs în parlamentul ungar, premierul Péter Magyar a susținut că a existat „un motiv întemeiat” pentru neparticipare și a afirmat că Ungaria nu a luat parte la forum. Replica a venit de la ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha , care a spus că Ucraina este surprinsă de „declarațiile inutil de conflictuale” ale premierului ungar și a acuzat continuarea „politicilor de obstrucționism și izolaționism” asociate lui Viktor Orbán, inclusiv prin referirea la „orbanism”. Declarația a fost publicată și pe X, într-o postare datată 21 septembrie 2026, pe contul ministrului: X . Miza de reglementare: veto-ul Budapestei pe aderarea Ucrainei la UE Deși relațiile bilaterale au cunoscut un „parțial dezgheț” după preluarea funcției de către Magyar în luna mai, Budapesta și-a reînnoit blocajul asupra negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, invocând drepturile minorității maghiare din Ucraina, conform materialului. O întâlnire Zelenski–Magyar, discutată încă din primăvară, nu are încă o dată stabilită. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a declarat că președintele ucrainean este pregătit să se întâlnească, dar că „partea domnului Magyar” ar fi cea care întârzie, adăugând că diplomațiile sunt în contact. Energie: acordul MOL–Naftogaz, transformat în dispută politică Un nou punct de fricțiune a apărut pe tema energiei, după ce Naftogaz a anunțat un acord cu MOL pentru construirea unor instalații de stocare a petrolului în Ungaria, proiect prezentat ca măsură de protecție a aprovizionării în fața unor posibile atacuri rusești. Acordul a fost criticat de partidul Fidesz al lui Orbán, iar Péter Magyar a reacționat public, afirmând că sub guvernul său nu se va construi un astfel de depozit și cerând ca MOL să consulte guvernul înainte de astfel de înțelegeri. El a invocat și faptul că statul ungar deține o participație de 25% în companie. Sybiha a avertizat, la rândul său, că astfel de declarații „pun sub semnul întrebării” cooperarea „pragmatică” dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită printr-un memorandum bilateral, și a susținut că amestecul politic în „afaceri pragmatice” are efecte negative. În acest context, disputa depășește nivelul retoricii și riscă să afecteze atât cooperarea economică regională promovată de „Carpathian 8”, cât și proiecte concrete din energie, într-un moment în care Ucraina încearcă să-și securizeze infrastructura și să avanseze pe agenda europeană. [...]
