Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană, pe fondul unor indicii despre un nou atac masiv rusesc, potrivit The Jerusalem Post, care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski publicate marți, după o întâlnire cu premierul britanic Andy Burnham la New York, în marja Adunării Generale a ONU.
Zelenski a spus că există informații potrivit cărora Rusia „pregătește un nou atac masiv” asupra Ucrainei și că autoritățile de la Kiev sunt „în contact permanent” cu aliații pentru a obține noi mijloace de apărare antiaeriană. În același mesaj, liderul ucrainean a respins ideea relaxării sancțiunilor împotriva Rusiei, argumentând că ucrainenii trăiesc zilnic sub amenințarea atacurilor cu rachete și drone.
În contextul atacurilor aeriene, Rusia a modificat în ultimele săptămâni modul de operare: pe lângă loviturile nocturne de amploare, a trecut la baraje constante pe parcursul zilei. În paralel, Moscova a introdus în ultimele luni drone cu propulsie cu reacție, care zboară la altitudini mai mari și pot evita apărarea antiaeriană, ceea ce — conform materialului — a amplificat perturbările pentru afaceri, instituții și populația civilă.
Aflat la New York, Zelenski a discutat cu președintele SUA, Donald Trump, despre eforturile de a încheia războiul, inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu bilateral care să vizeze ținte energetice.
Pe teren, trupele ruse înaintează lent în regiunea Donețk, însă linia frontului s-a schimbat puțin în ultimele luni. În același timp, forțele ucrainene lovesc ținte rusești — multe din industria petrolieră — la distanțe de până la 3.000 km de granița Ucrainei.
Într-un interviu acordat la New York publicației Wall Street Journal, Zelenski a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „nu câștigă” și „nu pierde” războiul și că nu se simte constrâns să intre în negocieri directe pentru încheierea conflictului.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Premierul Norvegiei avertizează că securitatea Europei nu trebuie pusă la schimb în negocierile pentru pacea din Ucraina, pe fondul presiunilor crescânde ale președintelui american Donald Trump pentru un acord rapid, potrivit Digi24 . Jonas Gahr Støre spune că e nevoie de prudență înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi și pune sub semnul întrebării intențiile reale ale lui Vladimir Putin. Støre, aflat în relații tensionate cu Trump, contestă optimismul liderului de la Casa Albă privind un acord „mare și frumos” iminent și indică faptul că negocierile din Emiratele Arabe Unite ar trebui privite ca o etapă intermediară, care să ducă la o nouă întâlnire la scurt timp după aceea. Ce se discută la Abu Dhabi și de ce contează economic Agenda posibilă include, potrivit premierului norvegian, o încetare a focului în zona Mării Negre pentru transportul în siguranță al cerealelor, un armistițiu care să vizeze infrastructura energetică, înghețarea liniei frontului și alte măsuri de „consolidare a încrederii”, precum schimburi de prizonieri. Miza este dublă: reducerea riscurilor asupra fluxurilor de export (în special cereale) și limitarea vulnerabilităților energetice, într-un război care a afectat deja piețele și lanțurile logistice europene. Echipele de negociere de la Moscova și Kiev urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie, în primul format trilateral din luna februarie, pe fondul intensificării eforturilor diplomatice. Canal direct cu Moscova: „Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington” Pe 27 octombrie, Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au decis să îl contacteze direct pe Putin, într-o convorbire de 90 de minute. Demersul a fost neobișnuit pentru lideri care susțin Ucraina și a stârnit nemulțumiri în rândul unor vecini nordici, precum Danemarca și Letonia, care ar fi preferat menținerea izolării Rusiei. Støre și-a apărat decizia, argumentând că Europa nu își poate permite să fie doar spectator într-o negociere cu efecte directe asupra continentului. „Să recunoaștem. El nu este izolat. Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington.” Cum îl descrie Støre pe Putin și ce semnal vede în discuție Întrebat dacă Putin i s-a părut rațional, premierul norvegian a caracterizat convorbirea drept „profesională” și „rațională”, susținând că discuția a respectat reguli de bază (fără întreruperi, cu respectarea declarațiilor). El a respins și relatările potrivit cărora Putin ar fi ținut o „lecție de istorie slavă” pentru a-și justifica războiul. „Trebuie doar să spun că, știți, am fost de față. Nu a făcut asta.” În privința păcii, Støre afirmă că, dacă Putin și-ar fi dorit cu adevărat încheierea conflictului, războiul nu ar fi început sau s-ar fi terminat deja. Totuși, consideră că simplul fapt că liderul rus „ridică telefonul” poate indica o disponibilitate de a se așeza la masa negocierilor, chiar dacă nu vede „până acum” semne că Putin ar fi cu adevărat deschis unui acord. Linia roșie a nordicilor: arhitectura de securitate europeană, după război Punctul central al avertismentului lui Støre vizează riscul ca Trump și Putin să negocieze o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, în contextul temerilor privind reducerea prezenței militare americane sau slăbirea rolului NATO. Premierul norvegian spune că Norvegia nu acceptă ca viitorul rol al SUA în securitatea europeană să fie inclus în negocierile de pace, poziție pe care o atribuie și statelor nordice și baltice. „Orice chestiuni care țin de arhitectura de securitate europeană vor trebui abordate după încheierea războiului.” „Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru.” În paralel, liderii europeni urmează să discute la un summit informal la Dublin cine ar trebui să reprezinte Europa în negocierile privind Ucraina. Støre spune că o formă de reprezentare comună este necesară și indică o orientare către formatul E3 (Germania, Franța și Regatul Unit), cu condiția stabilirii prealabile a mesajelor și obiectivelor comune. [...]
Un apel direct către Vladimir Putin a scos la suprafață o falie tot mai adâncă în Europa privind strategia de negociere a păcii în Ucraina , pe fondul temerilor că SUA ar putea impune o înțelegere nefavorabilă Kievului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Politico . Convorbirea a fost inițiată de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, din Helsinki, într-un moment în care Europa caută o modalitate de a-și crește influența asupra negocierilor de pace promovate de Donald Trump. În loc să consolideze poziția europeană, apelul a declanșat cea mai mare ruptură între aliații nordici de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și a amplificat disputa mai largă din UE: dialogul cu Putin ajută pacea sau „recompensează” agresiunea. Miza: cine vorbește în numele Europei și cât de mult se poate baza pe Washington Potrivit materialului, îngrijorarea de fond este dacă Europa poate avea încredere că SUA vor negocia un acord „echitabil” pentru europeni și, mai ales, pentru Ucraina. Tema ar urma să fie discutată la un summit informal al liderilor UE, la Dublin, însă puțini se așteaptă la un consens. Într-un interviu pentru Politico , Jonas Gahr Støre a justificat apelul prin faptul că „singura voce” care ajunge la Moscova este cea de la Washington și a susținut că ideea că războiul se va încheia fără ca Europa să discute cu Moscova este „o iluzie”. Cum s-a ajuns la apel: presiunea revenirii lui Trump și izolarea diplomatică a Rusiei Contextul descris de Politico este că Europa se luptă să-și păstreze influența asupra procesului de pace încă de la revenirea lui Trump la Casa Albă, la începutul lui 2025, când acesta l-a sunat rapid pe Putin și a oprit asistența financiară a SUA pentru Kiev. Ulterior, în octombrie, Trump l-a criticat pe Volodimir Zelenski pentru atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și a spus că partea lui Putin s-a comportat „bine”. În acest cadru, Stubb și Støre au încercat să intervină: Støre i-a primit la Oslo pe Zelenski și pe trimisul lui Trump, Steve Witkoff , iar Stubb a spus că întâlnirea din 20 octombrie a readus procesul „pe calea cea bună”. La scurt timp, Witkoff i-a surprins din nou pe europeni după o întâlnire cu Putin la Sankt Petersburg, pe care l-a lăudat ca fiind un „umanitar”, potrivit relatării. Ce s-a discutat cu Putin și ce semnale au rezultat Apelul către Kremlin a avut loc pe 27 octombrie, după consultări cu Zelenski, iar parametrii discuției ar fi fost stabiliți astfel încât fiecare parte să-și prezinte mesajele fără întreruperi. Convorbirea ar fi durat 90 de minute, potrivit unui oficial familiarizat cu subiectul, deși alți oficiali europeni au contestat unele detalii vehiculate despre discuție. Cei doi lideri nordici i-au transmis lui Putin, potrivit materialului, mesajele lui Zelenski: chestiunile teritoriale pot fi discutate doar la nivel de lideri, față în față, și ar fi necesare mai întâi măsuri de dezamorsare. De asemenea, au ridicat tema securității Mării Baltice și menținerea căii navigabile deschise pentru comerț. Støre a spus că Putin a fost „rațional” și „profesionist” la telefon și că ar fi indicat că ia în serios discuțiile de la Abu Dhabi, urmând să-și instruiască negociatorii să se pregătească. Totuși, aceeași relatare notează că nici echipele norvegiană și finlandeză nu se așteaptă la un progres major la Abu Dhabi. Reacția aliaților: critică publică și acuzații de lipsă de coordonare Anunțul apelului a generat reacții negative, inclusiv din partea țărilor baltice și a unor lideri nordici prezenți la Helsinki. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că este „foarte sceptică” și a insistat că Europa ar trebui să-și păstreze unitatea, nu să acționeze pe cont propriu. Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus că pacea trebuie să vină prin „forță”, nu prin „presiune”, iar Lituania a criticat inițiativa. În privat, unii diplomați au fost și mai tranșanți, iar o parte din nemulțumire a vizat faptul că Stubb și Støre nu s-ar fi coordonat suficient cu aliații înainte. Oficialii familiarizați cu pregătirile au respins însă această acuzație, susținând că mai mulți lideri, inclusiv din Franța, Germania și SUA, au fost informați înainte de apel. Ce urmează Pe termen scurt, disputa riscă să slăbească poziția comună europeană chiar înaintea discuțiilor de pace de la Abu Dhabi, unde negociatorii ruși și ucraineni ar urma să se întâlnească cu emisarii lui Trump. În paralel, liderii UE vor încerca să răspundă la două întrebări care divizează deja capitalele: cine reprezintă Europa în negocieri și dacă dialogul direct cu Putin este un instrument util sau o concesie politică. [...]
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Miniștrii de externe ai G7 au discutat la Paris continuarea sprijinului pentru Ucraina, cu accent pe apărare antiaeriană și securitate energetică , pe fondul riscurilor pentru iarna 2026-2027 și al presiunii asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Kyiv Post . Reuniunea a avut loc marți, 10 noiembrie, și a vizat coordonarea sprijinului internațional pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor s-au aflat asistența militară, securitatea energetică, sancțiunile împotriva Rusiei și eforturile diplomatice pentru încheierea războiului. Ucraina a fost reprezentată de ministrul de externe Andrii Sybiha, invitat la o sesiune dedicată de omologul său francez Jean-Noël Barrot, în contextul în care Franța deține președinția G7 în 2026. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura energetică Conform Ministerului ucrainean de Externe, Sybiha le-a prezentat aliaților situația de pe front, consecințele atacurilor rusești și nevoile „cele mai urgente” ale Ucrainei pentru apărare și reziliență înainte de iarnă. Printre prioritățile menționate se numără întărirea apărării antiaeriene, creșterea presiunii asupra Rusiei, sprijinirea infrastructurii energetice și coordonarea pozițiilor privind eforturile de pace. Publicația notează că urgența ajutorului pentru apărarea antiaeriană vine în contextul unei penurii raportate de interceptoare Patriot , iar livrările „fiabile” pentru Ucraina în 2027 sunt puse sub semnul întrebării din cauza stocurilor europene scăzute de interceptoare PAC-2 și PAC-3. Pe partea de energie, securitatea energetică rămâne o preocupare majoră, Ucraina intrând în al cincilea sezon rece de la începutul invaziei la scară largă. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a avertizat pe 4 noiembrie că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ar putea provoca un deficit de electricitate în sezonul de încălzire 2026-2027. Marea Neagră, pe agenda de securitate Discuțiile au fost așteptate să acopere și securitatea alimentară globală, precum și libertatea de navigație în Marea Neagră. În octombrie, cel puțin nouă nave cargo au fost lovite de drone navale în apropierea coastelor României și Bulgariei, incident soldat cu morți și dispăruți în rândul navigatorilor, potrivit informațiilor citate. Sybiha i-a mulțumit Franței pentru faptul că a plasat Ucraina în centrul agendei G7. Într-un mesaj pe X, el a transmis: „Jean-Noël, îți mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru că ai plasat Ucraina în centrul agendei reuniunii, inclusiv printr-o sesiune dedicată G7+Ucraina. Conducerea Franței în acest moment extrem de important contează cu adevărat.” Tot pe 10 noiembrie, ministrul ucrainean a avut discuții bilaterale cu secretarul de stat al SUA Marco Rubio, cu șefa diplomației UE Kaja Kallas și cu alți omologi din G7, inclusiv reprezentanți din Germania, Italia și Regatul Unit. Întâlnirea de la Paris a fost a doua reuniune formală a miniștrilor de externe ai G7 sub președinția franceză din 2026, după cea din martie, de la Vaux-de-Cernay. [...]
Negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi au intrat în prelungiri , după ce prima rundă s-a încheiat în circa patru ore și urmează să fie reluată miercuri, potrivit Mediafax . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că discuțiile se mută rapid de la „format” la conținut: măsuri umanitare, dezescaladare și, mai ales, garanții de securitate pe termen lung – elemente care pot influența percepția de risc în regiune. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile vor continua a doua zi, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți drept „foarte productive”, cu mențiunea că rămân „multe aspecte de rezolvat”. Rubio a indicat și o posibilă extindere a formatului, afirmând că, în cele din urmă, partenerii europeni ar trebui să fie incluși la masa negocierilor, invocând rolul lor în soluționarea pe termen lung. Ce spune Kievul că s-a discutat în prima zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-o postare pe platforma X, temele abordate de echipa sa în prima zi de negocieri. Potrivit acestuia, întâlnirea trilaterală a fost „constructivă” și „destul de substanțială”, iar discuțiile au vizat: parametrii posibili ai unor măsuri umanitare; eliberarea prizonierilor, prezentată ca prioritate; conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și condițiile pentru funcționarea lor pe termen lung; „instrumente concrete” pentru a preveni reluarea războiului; necesitatea unor măsuri de dezescaladare. Miza de reglementare și securitate: „arhitectura” postbelică În paralel, Europa și SUA au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, care să ofere garanții Ucrainei după război și să reducă riscul unor noi conflicte, potrivit a două declarații „aproape identice” – una a emisarului american Steve Witkoff și cealaltă a Consiliului European. Din perspectiva impactului, faptul că discuțiile continuă și că agenda include explicit garanții de securitate și reducerea riscului de conflict sugerează că următoarele runde vor testa nu doar disponibilitatea politică, ci și capacitatea părților de a contura mecanisme aplicabile pe termen lung. [...]
