Știri
Știri din categoria Externe
Deciziile luate acum privind Strâmtoarea Ormuz pot seta un precedent care va influența pe termen lung securitatea rutelor maritime globale, avertizează președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o intervenție la o reuniune online despre libertatea de navigație, potrivit Mediafax.
Zelenski susține că „comunitatea internațională trebuie să își unească eforturile” pentru a elimina amenințările din Strâmtoarea Ormuz, deoarece deciziile de acum vor afecta atât securitatea transportului maritim global, cât și „comportamentul actorilor agresivi” în viitor.
„Cu toții trebuie să lucrăm împreună pentru a elimina pericolele din Ormuz într-un mod care să ajute la protejarea libertății de navigație peste tot în lume.”
În mesajul său, liderul ucrainean spune că există sarcini de securitate care nu pot fi rezolvate doar prin decizii politice și indică nevoia de clarificare a responsabilităților între actorii implicați, inclusiv SUA, precum și de implicare a țărilor din Orientul Mijlociu „într-un mod care să reflecte interesele lor comune”.
Zelenski afirmă că ar trebui organizată „cât mai curând posibil” o reuniune a comandamentelor militare pentru a discuta aspectele critice ale funcționării unei misiuni de securitate în Ormuz și contribuția fiecărei părți.
Zelenski avertizează că modul în care este gestionată acum situația din Ormuz va influența felul în care alți actori vor evalua posibilitatea de a crea probleme „în alte strâmtori și pe alte fronturi”. El invocă și riscul ca, în lipsa unor măsuri concrete, situația să rămână blocată într-o zonă de instabilitate post-conflict.
„Trebuie să fim cât mai concreți și clari posibil, astfel încât să nu ajungem, peste șase luni, ca în Gaza – unde mai sunt multe de făcut – securitatea este încă în mare parte fragilă, reconstrucția nu a început cu adevărat și multe probleme umanitare rămân nerezolvate.”
Președintele ucrainean spune că Ucraina a trecut printr-o misiune „foarte similară” în Marea Neagră și amintește că Rusia a încercat să blocheze marea Ucrainei. În acest context, el indică experiența țării sale în:
Zelenski mai afirmă că „ucrainenii lucrează deja în Golf la securitatea aeriană” și că Ucraina ar putea contribui și la securitatea pe mare.
În același mesaj, Zelenski declară că războiul din Iran afectează negativ situația din Europa în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, avertizând că SUA ar putea reduce presiunea asupra Rusiei. El spune că acest lucru ar putea duce la o penurie de arme, „în special de apărare aeriană”, și cere Europei măsuri mai puternice pentru protecția împotriva amenințărilor balistice și menținerea presiunii asupra Rusiei.
Totodată, Zelenski afirmă că este recunoscător țărilor care oferă asistență, inclusiv sisteme de apărare aeriană, sprijinirea PURL și accelerarea producției interne, și susține că „părți cheie ale lumii” ar trebui să se bazeze mai mult pe propriile forțe, enumerând Europa, Orientul Mijlociu și Golful, regiuni-cheie din Asia, Canada, Australia și Noua Zeelandă.
Recomandate
Escaladarea atacurilor aeriene ale Rusiei pune presiune pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptoare și sisteme moderne, iar Moscova își calibrează loviturile pentru a crește probabilitatea de penetrare a apărării, potrivit Antena 3 . Atacurile aeriene rusești au crescut puternic în ultimele luni, iar schema descrisă de experți urmărește să „copleșească” apărarea: valuri mari de drone, urmate de rachete balistice rapide și, la final, rachete de croazieră, într-o ordine „calculată” pentru a maximiza pagubele. Ce s-a schimbat: volum mai mare și muniții mai greu de interceptat Cel mai recent atac , produs marți, a inclus opt rachete „Zircon ” (hipersonice), despre care autoritățile ucrainene spun că reprezintă cel mai mare număr folosit vreodată într-un singur atac. Conform acestora, niciuna dintre cele opt nu a fost interceptată. Atacul s-a soldat cu 23 de morți și 151 de răniți la nivel național, au anunțat autoritățile ucrainene. În același episod, loviturile au inclus 41 de rachete balistice, mai multe decât a lansat Rusia în întreaga lună precedentă; 30 dintre ele și-au atins țintele. De ce contează: deficitul de interceptoare devine o vulnerabilitate operațională Potrivit sursei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru CBS News că Ucraina primește doar aproximativ 60–65 de rachete interceptoare pe lună, din cauza limitelor de producție. În acest context, rachetele balistice și cele hipersonice sunt mai dificil de contracarat, fiind nevoie de sisteme moderne și interceptoare avansate. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iurii Ihnat, a declarat pentru CNN că nu sunt suficiente rachete pentru sistemele Patriot și că multe au fost folosite în Orientul Mijlociu, adăugând că Rusia folosește rachete balistice mai ales împotriva regiunilor mai slab protejate. Efecte în teren și reacția Kievului În Kiev, mai multe proiectile au trecut de apărare și au avariat clădiri rezidențiale și comerciale, potrivit relatării; au izbucnit incendii și au ars mașini pe străzi. Ministerul rus al Apărării a susținut că a fost lovită și infrastructură militară. Un element notat ca îngrijorător este că apărarea antiaeriană a capitalei ar fi părut mai puțin activă în ultimul val de atacuri de marți dimineață, conform observațiilor unor producători CNN aflați în oraș, care au auzit explozii repetate, dar nu și sunetul sistemelor de apărare care trăgeau. În alte zone, atacurile au provocat victime în Dnipro și au lovit instalații energetice în regiunea Harkov, au transmis autoritățile. Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a ordonat miercuri îmbunătățirea sistemelor de comandă și control ale apărării antiaeriene și a subliniat deficitul de sisteme moderne și de rachete. Contextul strategic invocat de experți Un motiv pentru intensificarea atacurilor aeriene ar fi dificultatea Rusiei de a obține progrese importante pe front, potrivit lui Thomas Withington (Royal United Services Institute), citat de CNN. În aprilie, Ucraina ar fi recucerit pentru prima dată din 2024 mai mult teritoriu decât a ocupat Rusia. În paralel, analiza Center for Strategic and International Studies (CSIS) indică o creștere a lansărilor de drone Shahed: de la aproximativ 5.000 pe lună la începutul anului, la peste 8.000 luna trecută. Experți de la RUSI și CSIS apreciază că Ucraina continuă să doboare aproximativ 90% dintre drone lunar și folosește războiul electronic pentru a devia unele atacuri, însă presiunea rămâne ridicată în zona rachetelor balistice și hipersonice. Zelenski a cerut din nou sprijinul aliaților, afirmând că Europa are nevoie de propriile capacități antibalistice și că Ucraina are nevoie de ajutorul SUA pentru rachete destinate sistemelor Patriot. Ce urmează Potrivit experților citați, atacurile masive nu ar fi episoade izolate de „represalii”, ci parte dintr-o strategie de a crește presiunea asupra populației și, implicit, asupra conducerii de la Kiev, în perspectiva unor negocieri. În același timp, limitările de producție și competiția pentru interceptoare (inclusiv pe fondul utilizării lor în Orientul Mijlociu) sugerează că problema apărării antiaeriene va rămâne una structurală pe termen scurt. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au lovit infrastructură energetică și militară la Sankt Petersburg , chiar în debutul Forumului Economic Internațional SPIEF, un eveniment pe care Kremlinul îl folosește ca vitrină pentru a atrage investitori în pofida sancțiunilor, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că dronele au lovit terminalul petrolier din portul Sankt Petersburg și obiective militare din baza navală Kronstadt, care găzduiește principalele facilități ale flotei ruse din Marea Baltică. Zelenski a descris operațiunea drept un succes al unităților de drone și al serviciilor de informații ucrainene, subliniind că țintele erau la aproape 1.100 km de frontiera Ucrainei. Guvernatorul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat avarierea unor obiective de infrastructură, fără să ofere detalii despre amploarea pagubelor. El a precizat că au existat răniți, dar nu s-au înregistrat decese; în zona din jurul orașului, fragmente de drone au provocat și pagube minore unor locuințe. Potrivit comandantului trupelor ucrainene de drone, Robert Browdi, în urma atacului ar fi fost incendiată și corveta rusească „Boiki”. Presiune pe „vitrina economică” a Kremlinului Atacul a coincis cu deschiderea SPIEF, forum pe care Moscova îl prezintă drept dovadă că economia rusă funcționează în pofida sancțiunilor occidentale și a războiului din Ucraina. Kremlinul speră să atragă la eveniment investitori și reprezentanți ai mediului de afaceri din numeroase state, inclusiv din Occident. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a folosit atacul ca argument pentru continuarea războiului împotriva Ucrainei, afirmând că „operațiunea militară specială” trebuie continuată pentru a împiedica lovituri asupra teritoriului rus. În același timp, el a evitat să precizeze dacă Moscova pregătește represalii imediate, indicând că eventualele măsuri țin de competența Ministerului Apărării. Efecte regionale și extinderea riscurilor pentru transport și comerț Ecoul atacului s-a resimțit și în statele vecine: Estonia, Letonia și Finlanda au emis alerte aeriene, iar ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen, a anunțat ridicarea unor avioane de luptă pentru monitorizarea spațiului aerian, precizând că nicio dronă ucraineană nu a pătruns pe teritoriul Finlandei. În paralel, Ucraina a atacat și alte regiuni rusești. Ministerul Apărării de la Moscova susține că a interceptat 354 de drone, însă au fost raportate lovituri în mai multe zone: în regiunea Smolensk au murit doi angajați ai serviciilor de intervenție, iar în regiunea Donețk (anexată de Rusia) cel puțin șapte persoane și-au pierdut viața după ce o dronă a lovit un autobuz. Zelenski a confirmat și atacarea unei întreprinderi din regiunea Tambov implicate în producția de armament rusesc, despre care presa ucraineană și rusă ar fi relatat că produce inclusiv componente pentru tehnică de rachete. Un semnal suplimentar privind riscurile pentru transport și interese economice în regiune vine din Grecia: autoritățile au descoperit lângă insula turistică Lefkada o dronă maritimă de fabricație ucraineană, încărcată cu aproximativ 100 kg de explozibil, iar Atena a protestat oficial pe lângă Kiev. Potrivit unor surse din serviciile elene de securitate citate în material, drona ar putea avea legătură cu operațiuni împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, folosită pentru exportul petrolului în pofida sancțiunilor; dacă ipoteza se confirmă, ar însemna că acțiuni militare asociate războiului au ajuns și în bazinul Mării Mediterane. Grecia a avertizat că astfel de incidente pot pune în pericol siguranța navigației, populația civilă și interesele economice și așteaptă o poziție oficială din partea Kievului. [...]
UE se apropie de deschiderea primelor capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova , după ce reprezentanții celor 27 de state membre au dat un acord preliminar la Bruxelles, potrivit Economica . Mișcarea are un impact direct de reglementare: fără unanimitate în Consiliu, procesul rămâne blocat, iar semnalul de acum indică o posibilă deblocare chiar în zilele următoare. Blocajul a venit din partea Ungariei, care, sub guvernarea lui Viktor Orban, a pus veto pe continuarea discuțiilor începute oficial în 2024. Deși Republica Moldova nu era ținta directă a veto-ului, negocierile cu Chișinăul au fost „cuplate” cu cele ale Ucrainei, ceea ce a dus la blocarea de facto a ambelor dosare. Ce s-a schimbat: semnalul de la Budapesta și calendarul posibil Potrivit mai multor diplomați europeni citați de Economica, Ungaria – condusă acum de Peter Magyar – a indicat miercuri că își ridică veto-ul, ceea ce ar permite reluarea oficială a negocierilor. O sursă diplomatică a spus că acest pas ar putea fi formalizat chiar săptămâna viitoare, la o reuniune ministerială a celor 27, la Luxemburg. Înainte ca decizia să fie complet „liberă”, ambasadorii statelor membre mai trebuie să finalizeze câteva detalii tehnice, iar Ungaria să confirme explicit ridicarea veto-ului. Ce înseamnă „clusterul” și de ce contează unanimitatea Statele membre ar urma să decidă deschiderea unui prim grup de capitole de negociere – un „cluster”, în limbajul instituțiilor UE. În total există șase astfel de clustere, care acoperă toate domeniile ce trebuie închise pentru ca o țară să poată adera. Miza practică este că deschiderea formală a capitolelor marchează trecerea de la discuții pregătitoare la negocieri structurale, cu condiționalități și pași de implementare care cer, în final, acordul unanim al statelor membre. Condiția politică: acordul privind minoritatea maghiară din Ucraina Peter Magyar a salutat miercuri un „acord istoric” cu Kievul privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a alimentat disputa bilaterală ani la rând. Liderul ungar a condiționat acceptarea deschiderii oficiale a primului cluster de confirmarea acordului de către partea ucraineană. Context: UE temperează așteptările privind o aderare rapidă Chiar dacă se deblochează primul cluster, Economica notează că drumul Ucrainei rămâne „plin de obstacole”. La un summit de la finalul lunii aprilie, liderii UE au temperat așteptările privind o aderare rapidă a Ucrainei, țară cu 40 de milioane de locuitori. Cancelarul german Friedrich Merz a rezumat poziția astfel: „Este clar pentru toată lumea că o aderare imediată a Ucrainei la UE nu este, desigur, posibilă”. Merz a propus ulterior asocierea Ucrainei la UE înainte de aderarea deplină, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat că aderarea trebuie să fie „pe deplin realizată”. Ce urmează Următorul test este reuniunea ministerială de la Luxemburg, unde ar putea fi decisă deschiderea primului cluster, dacă se închid detaliile tehnice și dacă Ungaria confirmă ridicarea veto-ului. În paralel, confirmarea acordului privind drepturile minorității maghiare rămâne o piesă-cheie pentru menținerea deblocării pe traseu. [...]
Volodimir Zelenski își asumă deschiderea către negocieri directe cu Vladimir Putin , într-un semnal cu potențial de a schimba dinamica diplomatică a războiului și de a testa disponibilitatea Moscovei pentru o discuție la nivel de lideri, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută miercuri, 3 iunie, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general NATO, Mark Rutte , conform NV.ua. Zelenski a spus că este pregătit să discute direct cu Putin „pentru a pune capăt acestui război”, argumentând că nu vrea să aștepte până când SUA ar rezolva „toate conflictele din lume” și abia apoi „va veni rândul” Ucrainei. În același context, liderul ucrainean a susținut că Ucraina nu mai este în prim-planul atenției internaționale, iar Washingtonul acordă prioritate altor crize, inclusiv unui acord de pace cu Iranul. Miza: relansarea unei piste de negociere la nivel de lideri Potrivit aceleiași surse, Zelenski a insistat că SUA rămân „cel mai puternic partener” care poate exercita presiuni asupra Moscovei pentru oprirea războiului, chiar dacă agenda americană este împărțită între mai multe dosare. Mesajul sugerează o încercare de a accelera o eventuală soluție politică, în condițiile în care formatul de discuții cu implicarea SUA nu a produs rezultate până acum. În trecut, Zelenski a afirmat în mod repetat că este dispus la o întâlnire față în față cu Putin pentru a avansa discuțiile despre teritoriile ocupate de Rusia. Kremlinul a transmis însă că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar pentru semnarea unui acord de pace, iar Putin ar vrea ca discuțiile să se desfășoare doar la Moscova, conform NV.ua. Context: formatul trilateral cu SUA, „în pauză” Pe 1 iunie, șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Kirilo Budanov, a confirmat că o delegație americană ar urma să viziteze în curând Kievul și Moscova pentru discuții privind soluționarea conflictului. Separat, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a declarat pe 29 mai că formatul trilateral al negocierilor cu SUA este „în pauză” și că ar fi necesară o întâlnire la nivel de lideri pentru a avansa. Pe 22 mai, secretarul de stat american Marco Rubio a recunoscut că discuțiile trilaterale Ucraina–Rusia–SUA nu au dat rezultate până acum, dar a spus că Washingtonul este dispus să organizeze un nou ciclu de negocieri. El a pus oprirea discuțiilor anterioare pe seama operațiunilor comune ale SUA și Israelului împotriva Iranului. Poziția Moscovei și condițiile invocate În paralel, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat pentru agenția de stat TASS că războiul s-ar putea încheia „până la sfârșitul zilei” dacă Zelenski ar ordona retragerea soldaților ucraineni de pe „teritoriul Rusiei” — formulare pe care Kremlinul o folosește pentru a include zone ocupate de trupele ruse în Ucraina și chiar părți neocupate din Donbas. Potrivit unor surse anonime citate de Bloomberg , Putin ar urmări obținerea întregii regiuni ucrainene Donbas și un acord de securitate mai amplu cu Europa, care să legitimeze inclusiv ocupația rusă din Ucraina. Evoluții militare și presiune pe infrastructura energetică Libertatea mai notează că Ucraina a bombardat al doilea cel mai mare oraș al Rusiei, în ziua în care a început Forumul Economic Internațional de la Petersburg (3–6 iunie), la care urma să participe Vladimir Putin. Conform NV.ua, atacul ar fi declanșat un incendiu la un terminal petrolier, afectând infrastructura strategică a Rusiei. Pe front, o analiză AFP bazată pe hărțile Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) arată că suprafața ocupată de Rusia în Ucraina s-a micșorat cu aproximativ 120 km² în aprilie 2026 — o scădere lunară rară după contraofensiva ucraineană din vara lui 2023. AFP enumeră drept posibile cauze: blocarea terminalelor Starlink folosite de Rusia în Ucraina, represiunea Kremlinului asupra Telegram, contraatacuri terestre ucrainene și atacuri ucrainene de la distanță medie. [...]
Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că SUA nu vor relua războiul cu Iranul decât dacă Teheranul ucide militari americani , potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarații ale mai multor oficiali americani. Mesajul indică o linie roșie îngustă pentru escaladare, în condițiile în care armistițiul este pus sub presiune de atacuri recente. Publicația notează că loviturile recente atribuite Teheranului, care au vizat baze americane din Orientul Mijlociu, au crescut presiunea asupra președintelui SUA și au alimentat îndoieli privind rezistența încetării focului. În același timp, ezitarea lui Trump de a transforma loviturile defensive ale SUA într-un război pe scară largă ar sugera, potrivit Wall Street Journal, că administrația ar putea tolera anumite atacuri pentru a evita o escaladare majoră. Diferență de ton între Washington și Ierusalim Relatarea apare la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat pentru CNBC că SUA și Israelul ar relua acțiunile militare împotriva Iranului „dacă va fi nevoie”. În intervenția sa, Netanyahu a descris situația drept un „joc tactic” și a spus că decizia privind escaladarea îi aparține lui Trump. „Iranul știe cu siguranță ce a spus [Trump], că, dacă va fi necesar, va exista o revenire completă la acțiunea militară. Este o decizie a președintelui, Israelul este pregătit, iar forțele SUA sunt pregătite.” Ce înseamnă, practic, „linia roșie” invocată Din informațiile prezentate, pragul pentru reluarea războiului ar fi legat explicit de uciderea de militari americani, nu de atacuri asupra bazelor în sine. Această nuanță contează operațional: sugerează că SUA ar putea continua să răspundă limitat, în regim defensiv, fără a trece automat la o campanie extinsă, atât timp cât nu este depășită condiția menționată în raport. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre durata armistițiului sau despre eventuale canale de negociere, iar afirmațiile despre poziția lui Trump sunt atribuite Wall Street Journal, pe baza unor surse oficiale americane. [...]
Administrația Trump pregătește tarife mai durabile, folosind Secțiunea 301 , după blocaje în instanță , printr-un mecanism care poate ocoli limitele juridice invocate anterior împotriva taxelor de import, potrivit Newsweek . Miza este una de reglementare, cu efect economic direct: în locul unor măsuri prezentate ca „de urgență” și vulnerabile la contestare, Casa Albă încearcă să reconstruiască „motorul tarifar” prin instrumente mai precise și, potențial, fără limită de durată. Ce propune USTR: tarif minim de 10% și niveluri mai ridicate pentru unele economii Reprezentantul SUA pentru Comerț (USTR), Jamieson Greer , a publicat marți seară un raport de 98 de pagini, rezultat al unei anchete de luni de zile privind politicile partenerilor comerciali legate de importul de bunuri realizate cu muncă forțată. Raportul susține că 60 de economii cu care SUA fac afaceri nu ar fi impus sau aplicat eficient interdicții privind importul de produse fabricate de persoane care munceau împotriva voinței lor sau în condiții de finanțare insuficientă. Ca „remediu”, Greer propune un tarif minim de 10% pentru toți partenerii comerciali investigați, invocând autoritatea din Secțiunea 301 a Legii Comerțului din 1974. În material sunt menționate, între altele: un tarif de 10% pentru blocuri/țări care intraseră anterior în negocieri comerciale cu SUA, inclusiv Canada, Mexic, Uniunea Europeană, Ecuador, Indonezia și Pakistan; un tarif de 12,5% pentru alte țări, inclusiv China, Brazilia, Japonia și India, conform CNN . Calendar: consultare publică până pe 6 iulie, audieri pe 7 iulie Tarifele nu ar urma să intre în vigoare imediat. Propunerea intră într-o perioadă de comentarii publice până pe 6 iulie, iar USTR va organiza audieri pe 7 iulie. De ce contează: Secțiunea 301 poate produce tarife fără limită de durată Newsweek notează că Trump a semnalat de mai mult timp că va folosi metode alternative pentru a impune tarife, inclusiv după ce Curtea Supremă a decis în februarie că nu are autoritatea de a utiliza puteri de urgență pentru a percepe taxe de import. După acea decizie, Trump a anunțat un tarif universal de 10% pentru 150 de zile, în temeiul Secțiunii 122 din aceeași lege. Ulterior, la începutul lunii mai, un complet de judecători de la Curtea de Comerț Internațional a SUA a constatat că administrația nu avea justificarea pentru a adopta tarifele, iar măsura era oricum gândită ca temporară. Diferența-cheie, din perspectiva durabilității, este că Secțiunea 301 nu are o limită a nivelului sau duratei tarifelor rezultate din investigațiile derulate în baza ei, spre deosebire de Secțiunea 122. Ce urmează: investigații suplimentare pe „capacitate de producție excesivă” Administrația nu s-ar opri aici: biroul lui Greer investighează, de asemenea, peste o duzină de țări pentru „capacitate de producție excesivă”, conform aceleiași surse. [...]
