Știri
Știri din categoria Externe
Deciziile luate acum privind Strâmtoarea Ormuz pot seta un precedent care va influența pe termen lung securitatea rutelor maritime globale, avertizează președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o intervenție la o reuniune online despre libertatea de navigație, potrivit Mediafax.
Zelenski susține că „comunitatea internațională trebuie să își unească eforturile” pentru a elimina amenințările din Strâmtoarea Ormuz, deoarece deciziile de acum vor afecta atât securitatea transportului maritim global, cât și „comportamentul actorilor agresivi” în viitor.
„Cu toții trebuie să lucrăm împreună pentru a elimina pericolele din Ormuz într-un mod care să ajute la protejarea libertății de navigație peste tot în lume.”
În mesajul său, liderul ucrainean spune că există sarcini de securitate care nu pot fi rezolvate doar prin decizii politice și indică nevoia de clarificare a responsabilităților între actorii implicați, inclusiv SUA, precum și de implicare a țărilor din Orientul Mijlociu „într-un mod care să reflecte interesele lor comune”.
Zelenski afirmă că ar trebui organizată „cât mai curând posibil” o reuniune a comandamentelor militare pentru a discuta aspectele critice ale funcționării unei misiuni de securitate în Ormuz și contribuția fiecărei părți.
Zelenski avertizează că modul în care este gestionată acum situația din Ormuz va influența felul în care alți actori vor evalua posibilitatea de a crea probleme „în alte strâmtori și pe alte fronturi”. El invocă și riscul ca, în lipsa unor măsuri concrete, situația să rămână blocată într-o zonă de instabilitate post-conflict.
„Trebuie să fim cât mai concreți și clari posibil, astfel încât să nu ajungem, peste șase luni, ca în Gaza – unde mai sunt multe de făcut – securitatea este încă în mare parte fragilă, reconstrucția nu a început cu adevărat și multe probleme umanitare rămân nerezolvate.”
Președintele ucrainean spune că Ucraina a trecut printr-o misiune „foarte similară” în Marea Neagră și amintește că Rusia a încercat să blocheze marea Ucrainei. În acest context, el indică experiența țării sale în:
Zelenski mai afirmă că „ucrainenii lucrează deja în Golf la securitatea aeriană” și că Ucraina ar putea contribui și la securitatea pe mare.
În același mesaj, Zelenski declară că războiul din Iran afectează negativ situația din Europa în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, avertizând că SUA ar putea reduce presiunea asupra Rusiei. El spune că acest lucru ar putea duce la o penurie de arme, „în special de apărare aeriană”, și cere Europei măsuri mai puternice pentru protecția împotriva amenințărilor balistice și menținerea presiunii asupra Rusiei.
Totodată, Zelenski afirmă că este recunoscător țărilor care oferă asistență, inclusiv sisteme de apărare aeriană, sprijinirea PURL și accelerarea producției interne, și susține că „părți cheie ale lumii” ar trebui să se bazeze mai mult pe propriile forțe, enumerând Europa, Orientul Mijlociu și Golful, regiuni-cheie din Asia, Canada, Australia și Noua Zeelandă.
Recomandate
Ucraina își întărește avertismentele privind un posibil nou front dinspre Belarus , după ce președintele Volodimir Zelenski a declarat că autoritățile de la Minsk „construiesc drumuri” spre granița cu Ucraina și „instalează poziții de artilerie”, potrivit Mediafax . Zelenski a făcut afirmațiile după o întâlnire cu comandantul militar Oleksandr Syrskyi , informație atribuită de Mediafax canalului Nexta. În evaluarea conducerii de la Kiev, Rusia ar încerca „din nou” să atragă Belarus în război. În acest context, Zelenski a spus că a instruit oficiali ucraineni să avertizeze conducerea din Belarus. El a făcut și o trimitere la o operațiune a SUA care l-a implicat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, sugerând că evoluțiile recente ar trebui să funcționeze ca factor de descurajare pentru Minsk. „Natura și consecințele evenimentelor recente din Venezuela ar trebui să descurajeze conducerea Belarusului să facă greșeli”, a spus Volodimir Zelenski. [...]
Posibilul acord SUA–Iran, dacă include predarea uraniului îmbogățit, ar reduce riscul unui nou șoc pe piața energiei , într-un moment în care Strâmtoarea Ormuz tocmai a fost redeschisă după intrarea în vigoare a unui armistițiu, potrivit Știrile Pro TV . Președintele SUA, Donald Trump, susține că Teheranul ar fi acceptat să predea tot uraniul îmbogățit pe care îl deține, în contextul unor negocieri care ar putea avansa cu sprijinul Pakistanului. Iranul a redeschis Strâmtoarea Ormuz la câteva ore după ce a intrat în vigoare un armistițiu între Israel și Hezbollah, din Liban. În același timp, Trump spune că a făcut presiuni asupra premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru acceptarea armistițiului, inițial pentru 10 zile. Ce spune Trump despre uraniul îmbogățit și calendarul armistițiului În material, Trump afirmă că armistițiul cu Iranul ar urma să expire peste patru zile și sugerează că nu este sigur că va fi nevoie de o prelungire. „Nu sunt sigur că este nevoie să fie prelungit. Sunt dispuși să facă lucruri astăzi pe care nu erau dispuși să le facă acum două luni”. Tot el susține că Teheranul ar fi acceptat să predea „tot uraniul îmbogățit”, menționând o cantitate de „peste 400 de kg”. „Iranienii au acceptat să ne returneze praful nuclear care se află foarte adânc în subteran din cauza atacului pe care l-am efectuat cu bombardierele B‑2.” Rolul Pakistanului și miza negocierilor Trump spune că ar fi dispus să meargă personal în Pakistan pentru a semna un acord, indicând Islamabadul ca posibil loc al discuțiilor. „M-aș duce. (...) S-ar putea să mă duc la Islamabad.” În material este inclusă și o analiză atribuită lui Nic Robertson (CNN), potrivit căreia oficiali pakistanezi se află de trei zile la Teheran pentru a încerca să avanseze un compromis, iar Iranul ar vedea în dorința lui Trump de a ajunge la un acord o oportunitate de a obține condiții mai bune. Context regional: armistițiul Israel–Liban și condițiile de prelungire În Liban, intrarea în vigoare a armistițiului de zece zile a fost marcată de sărbători, iar materialul menționează estimări potrivit cărora un milion de libanezi și-au părăsit locuințele în timpul luptelor. Israelul a anunțat că, deocamdată, nu își retrage soldații din teritoriile libaneze ocupate în apropierea graniței. Netanyahu afirmă că Israelul va rămâne într-o „zonă de securitate” pe o rază de 10 kilometri. Hezbollah a fost de acord să respecte armistițiul, dar a cerut „limitarea libertății de mișcare a trupelor israeliene din Liban”. Un plan în șase puncte publicat de Departamentul de Stat, citat în material, precizează că luptele vor înceta ca „gest de bunăvoință” din partea Israelului. Perioada de zece zile poate fi prelungită dacă există progrese în negocieri și dacă Libanul „demonstrează capacitatea de a-și afirma suveranitatea”, o trimitere la dezarmarea Hezbollah. Reversul: presiune pe stocurile de arme și întârzieri la livrări Materialul notează și un cost operațional: SUA ar avea stocurile de arme epuizate, iar Pentagonul a informat țările europene, în special statele baltice și scandinave, că unele livrări de arme contractate anterior vor întârzia. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre termenii unui eventual acord SUA–Iran și mecanismul de verificare, rămâne neclar cât de aproape este o înțelegere formală și ce condiții concrete ar include. [...]
Semnalele de acord SUA–Iran au început să miște piețele , cu o scădere a cotațiilor petrolului vineri dimineață, pe fondul speranțelor că războiul s-ar putea apropia de final, potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui american Donald Trump și informații despre negocieri mediate de Pakistan. Trump a spus că Statele Unite sunt „foarte aproape” de un acord cu Iranul și că următoarea întâlnire dintre cele două părți ar putea avea loc în acest weekend. El a indicat și posibilitatea prelungirii armistițiului cu două săptămâni, deși a sugerat că s-ar putea să nu fie necesar, deoarece Teheranul ar dori un acord. Președintele american a adăugat că, dacă înțelegerea ar fi semnată la Islamabad, ar putea merge acolo cu această ocazie. Câteva ore mai târziu, la Las Vegas, Trump a afirmat că războiul „ar trebui să se încheie destul de curând”, într-o declarație citată de CNBC. De ce contează: petrolul reacționează, dar riscul Ormuz rămâne În piață, optimismul legat de un posibil acord a împins cotațiile în jos la deschiderea de vineri: contractele futures pe Brent au coborât la 98,17 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) la 93,47 dolari pe baril, conform datelor din material. Totuși, riscul operațional major pentru energie rămâne Strâmtoarea Ormuz , descrisă ca o arteră maritimă pentru o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze, care este „practic închisă”. Iranul a închis în mare parte strâmtoarea pentru navele care nu sunt ale sale, iar Washingtonul a impus în această săptămână un blocaj asupra navelor care intră sau ies din porturile iraniene. Analiștii citați în articol avertizează că blocajul ar putea împiedica aproximativ 2 milioane de barili pe zi de țiței iranian să ajungă la principalul cumpărător, China. Negocierile: memorandum, apoi acord în 60 de zile O sursă pakistaneză implicată în mediere a declarat că s-au înregistrat progrese în „diplomația din culise” și că o viitoare întâlnire ar putea duce la semnarea unui acord. Potrivit aceleiași surse, SUA și Iran ar urma să semneze mai întâi un memorandum de înțelegere, urmat de un acord în termen de 60 de zile. „Acordul detaliat va veni mai târziu. Ambele părți sunt de acord în principiu. Detaliile tehnice vor veni mai târziu.” O sursă diplomatică a mai spus că șeful armatei pakistaneze, mareșalul Asim Munir, a purtat discuții la Teheran începând de miercuri și a făcut progrese în privința „problemelor spinoase”. Context regional: armistițiu Liban–Israel, dar pauză fragilă În paralel, a intrat în vigoare un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel, iar Trump a îndemnat Hezbollah, aliniată Teheranului, să înceteze focul. El a spus că a vorbit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun și că intenționează să-i invite la Casa Albă pentru „discuții semnificative” în următoarea săptămână sau două. Armistițiul a rămas însă fragil: armata libaneză a raportat vineri dimineață că Israelul ar fi încălcat deja înțelegerea prin bombardamente intermitente asupra mai multor sate din sudul Libanului, fără un comentariu imediat din partea armatei israeliene, notează materialul. Miza tehnică: dosarul nuclear și sancțiunile Un punct de blocaj rămâne programul nuclear al Iranului. La discuțiile de la Islamabad de weekendul trecut, SUA ar fi propus o suspendare de 20 de ani a tuturor activităților nucleare, în timp ce Teheranul ar fi sugerat o suspendare de trei până la cinci ani, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. Trump a declarat că Iranul s-ar fi oferit să nu dețină arme nucleare pentru mai mult de 20 de ani. Iranul a cerut ridicarea sancțiunilor internaționale, iar Washingtonul a insistat ca orice uraniu puternic îmbogățit să fie îndepărtat din Iran. Două surse iraniene au spus că există semne ale unui compromis privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, Teheranul luând în considerare transportarea unei părți din acesta în afara țării. În plan politic intern american, materialul mai notează că războiul cu Iranul este nepopular în SUA și i-a creat lui Trump probleme politice înainte de alegerile de la jumătatea mandatului. În plan economic global, atacul SUA–Israel asupra Iranului, început pe 28 februarie, a declanșat „cel mai grav șoc al prețului petrolului din istorie” și a dus la revizuirea în jos a perspectivelor FMI, cu avertismentul că un conflict prelungit ar putea împinge lumea aproape de recesiune. [...]
Ucraina își mută miza diplomatică pe o întâlnire în Turcia, respingând scenariul Moscovei. Potrivit Digi24 , ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha a spus că Kievul este dispus să accepte o întâlnire între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin în Turcia, la care ar putea participa și Recep Tayyip Erdoğan și Donald Trump. Mesajul a fost transmis recent partenerilor turci, pe fondul rolului pe care Ankara îl joacă în eforturile de pace, a mai afirmat Sibiha. De ce contează locul întâlnirii În relatarea Digi24, Rusia a propus în repetate rânduri o întâlnire Zelenski–Putin la Moscova, iar cea mai recentă invitație a fost lansată de Kremlin în februarie. Sibiha a calificat această propunere drept „inacceptabilă”. Zelenski a susținut, la rândul său, că invitația lui Putin la Moscova ar fi fost o încercare de a amâna întâlnirea. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese că întâlnirea din Turcia ar fi fost confirmată sau calendarizată; poziția exprimată de Kiev este una de disponibilitate, condiționată de format și de locație. Participarea lui Erdoğan și Trump este menționată ca posibilă, nu ca certă. [...]
Telegramele diplomatice ale SUA avertizează că războiul cu Iranul începe să erodeze influența Washingtonului în state-cheie, pe fondul unei competiții tot mai dure în spațiul informațional online , potrivit Adevărul . Documente ale Departamentului de Stat , obținute de Politico și datate miercuri, 15 aprilie, descriu cum mesajele pro-iraniene câștigă teren, în special în mediul digital, iar percepția publică despre SUA se deteriorează. Telegramele indică efecte asupra poziției SUA în trei țări din regiuni diferite — Bahrain, Azerbaidjan și Indonezia — unde diplomații americani descriu presiuni crescânde asupra imaginii Washingtonului, mai ales în rândul populațiilor musulmane. Unele notează efecte imediate, precum creșterea sentimentului antiamerican, iar altele avertizează asupra unor consecințe pe termen lung asupra relațiilor bilaterale dacă conflictul continuă. Războiul se mută și în online: ambasadele cer mai multă flexibilitate Un fir comun al documentelor este dificultatea misiunilor americane de a reacționa rapid în spațiul digital. Telegramele includ apeluri indirecte către administrația SUA pentru a permite ambasadelor să comunice mai „rapid și proactiv” pe rețelele sociale, în condițiile în care, în prezent, acestea ar fi limitate în principal la redistribuirea mesajelor oficiale aprobate de Casa Albă sau de Departamentul de Stat. Trimiterea acestor telegrame este prezentată ca un semnal de alarmă și în contextul în care, potrivit unor diplomați citați, ar exista reticență în a formula astfel de îngrijorări în climatul politic actual. În paralel, Iranul ar folosi intens instrumente digitale — de la rețele sociale și meme-uri până la rețele de influență în mediul religios și cultural — pentru a-și promova mesajele și a submina imaginea SUA. Trei cazuri punctuale: Bahrain, Azerbaidjan, Indonezia Bahrain. Diplomații americani notează că, în percepția publică, Washingtonul ar fi prioritizat protejarea Israelului în detrimentul securității regatului. Mesaje distribuite pe rețelele sociale sugerează că prezența militară americană ar transforma Bahrainul într-o țintă și cer retragerea trupelor SUA. În plus, presa locală ar fi pus accent pe acțiunile armatei din Bahrain în interceptarea atacurilor, fără a evidenția sprijinul american, ceea ce ar fi redus vizibilitatea rolului SUA. Azerbaidjan. Telegramele arată că relațiile care păreau să se îmbunătățească au stagnat sau chiar se deteriorează, iar conflictul riscă să submineze progresele obținute după summitul de pace dintre Azerbaidjan și Armenia din 2025. După o perioadă inițială de neutralitate, presa locală ar fi devenit mai critică față de SUA și Israel, acuzându-le de declanșarea conflictului și de lipsa unei strategii clare. Deși un armistițiu recent a temperat parțial tonul, opinia publică ar rămâne predominant critică, pe fondul creșterii prețurilor și al perturbărilor regionale, fără ca această critică să se fi transformat, totuși, într-o creștere semnificativă a simpatiei față de Iran. Indonezia. În cea mai mare democrație cu majoritate musulmană, telegramele semnalează o campanie de influență amplă a Iranului, care ar miza pe solidaritatea musulmană și teme anti-coloniale, prezentând SUA și Israelul drept puteri imperialiste. Activitatea ambasadei iraniene ar fi crescut semnificativ, inclusiv prin interacțiuni directe cu elite politice și religioase. Diplomații americani avertizează că, dacă tendințele continuă, cooperarea de securitate dintre Washington și Jakarta ar putea fi afectată, prin îngustarea marjei de manevră politice a liderilor indonezieni pe fondul amplificării sentimentului antiamerican. De ce contează: costul de influență și riscul de „blocaj” diplomatic Din perspectiva documentelor, miza nu este doar imaginea SUA, ci capacitatea Washingtonului de a menține cooperări de securitate și relații funcționale în regiuni unde opinia publică poate împinge guvernele spre distanțare. Telegramele conturează o competiție intensă în spațiul informațional global, în care SUA ar pierde teren în fața unei strategii iraniene mai agile, iar evoluția conflictului și adaptarea comunicării americane sunt prezentate drept esențiale pentru menținerea influenței în aceste zone. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce presiunea imediată pe transportul maritim , dar riscul operațional rămâne ridicat din cauza armistițiului fragil și a semnalelor contradictorii venite din SUA, potrivit Adevărul . Teheranul spune că permite din nou navigația comercială prin ruta strategică, însă Washingtonul menține restricții maritime asupra Iranului până la implementarea completă a unui eventual acord. Ce a anunțat Iranul și în ce condiții se reia traficul Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că, în baza acordului de încetare a focului, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz este reluat „pe durata armistițiului”. Anunțul a fost făcut printr-un mesaj pe rețeaua X. Oficialul iranian a precizat că navele comerciale pot tranzita strâmtoarea pe un traseu stabilit în prealabil, decizia fiind coordonată cu autoritățile maritime ale Republicii Islamice. Misiune europeană pentru protejarea navigației și reacția lui Trump În paralel, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie și Franța vor conduce o misiune multinațională pentru libertatea de navigație în zonă, cu rol „strict pașnic și defensiv”, inclusiv sprijin pentru operațiuni de deminare. Inițiativa a fost discutată la Paris, într-o reuniune cu reprezentanți din 49 de state, la care a participat și președintele României, Nicușor Dan. Starmer a mai spus că o conferință de planificare militară va avea loc la Londra săptămâna viitoare și că peste o duzină de țări s-au oferit deja să contribuie cu resurse, conform presei britanice . Donald Trump a criticat implicarea NATO și a cerut Alianței să „stea departe” de Strâmtoarea Ormuz, susținând că nu a fost eficientă „când a fost nevoie”. „LE-AM SPUS SĂ STEA DEPARTE, cu excepția CAZULUI ÎN CARE NU VOR DECÂT SĂ-ȘI ÎNCARCE NAVELE CU PETROL. Au fost inutili când a fost nevoie, un tigru de hârtie!” De ce nu dispare riscul: SUA mențin restricțiile, iar tensiunile rămân Deși Trump a salutat redeschiderea strâmtorii, SUA au anunțat că vor continua restricțiile maritime impuse Iranului, chiar dacă rutele de transport ar fi fost redeschise complet. Potrivit lui Trump, aceste măsuri rămân în vigoare până la finalizarea și implementarea acordurilor, iar negocierile ar fi în „faza finală”, cu „majoritatea punctelor cheie” deja convenite. Pe fondul discuțiilor, agenția iraniană de stat Mizan a dezmințit existența unui acord cu SUA privind uraniul, după ce Trump a afirmat că Iranul ar fi acceptat „să ne predea praful nuclear”. Armistițiu de 10 zile, dar semnale de escaladare Contextul redeschiderii este armistițiul de zece zile dintre Israel și Liban, anunțat de Trump și intrat în vigoare pe 16 aprilie. Acesta este prezentat ca o fereastră pentru reducerea tensiunilor și relansarea dialogului diplomatic între Washington și Teheran, inclusiv posibilitatea unei noi runde de negocieri „chiar în acest weekend”. În același timp, Hezbollah a transmis că își menține forțele în alertă și va reacționa la o eventuală încălcare a armistițiului, iar Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a declarat că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” la orice agresiune din partea SUA sau a Israelului. Israelul, la rândul său, spune că nu intenționează să renunțe la pozițiile militare câștigate în sudul Libanului și nu exclude reluarea operațiunilor după expirarea armistițiului, dacă diplomația nu produce rezultate. În acest cadru, redeschiderea Strâmtorii Ormuz funcționează mai degrabă ca o măsură condiționată de armistițiu decât ca o normalizare durabilă a riscurilor pentru navigația comercială. [...]
