Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski își asumă deschiderea către negocieri directe cu Vladimir Putin, într-un semnal cu potențial de a schimba dinamica diplomatică a războiului și de a testa disponibilitatea Moscovei pentru o discuție la nivel de lideri, potrivit Libertatea. Declarația a fost făcută miercuri, 3 iunie, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general NATO, Mark Rutte, conform NV.ua.
Zelenski a spus că este pregătit să discute direct cu Putin „pentru a pune capăt acestui război”, argumentând că nu vrea să aștepte până când SUA ar rezolva „toate conflictele din lume” și abia apoi „va veni rândul” Ucrainei. În același context, liderul ucrainean a susținut că Ucraina nu mai este în prim-planul atenției internaționale, iar Washingtonul acordă prioritate altor crize, inclusiv unui acord de pace cu Iranul.
Potrivit aceleiași surse, Zelenski a insistat că SUA rămân „cel mai puternic partener” care poate exercita presiuni asupra Moscovei pentru oprirea războiului, chiar dacă agenda americană este împărțită între mai multe dosare. Mesajul sugerează o încercare de a accelera o eventuală soluție politică, în condițiile în care formatul de discuții cu implicarea SUA nu a produs rezultate până acum.
În trecut, Zelenski a afirmat în mod repetat că este dispus la o întâlnire față în față cu Putin pentru a avansa discuțiile despre teritoriile ocupate de Rusia. Kremlinul a transmis însă că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar pentru semnarea unui acord de pace, iar Putin ar vrea ca discuțiile să se desfășoare doar la Moscova, conform NV.ua.
Pe 1 iunie, șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Kirilo Budanov, a confirmat că o delegație americană ar urma să viziteze în curând Kievul și Moscova pentru discuții privind soluționarea conflictului. Separat, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a declarat pe 29 mai că formatul trilateral al negocierilor cu SUA este „în pauză” și că ar fi necesară o întâlnire la nivel de lideri pentru a avansa.
Pe 22 mai, secretarul de stat american Marco Rubio a recunoscut că discuțiile trilaterale Ucraina–Rusia–SUA nu au dat rezultate până acum, dar a spus că Washingtonul este dispus să organizeze un nou ciclu de negocieri. El a pus oprirea discuțiilor anterioare pe seama operațiunilor comune ale SUA și Israelului împotriva Iranului.
În paralel, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat pentru agenția de stat TASS că războiul s-ar putea încheia „până la sfârșitul zilei” dacă Zelenski ar ordona retragerea soldaților ucraineni de pe „teritoriul Rusiei” — formulare pe care Kremlinul o folosește pentru a include zone ocupate de trupele ruse în Ucraina și chiar părți neocupate din Donbas.
Potrivit unor surse anonime citate de Bloomberg, Putin ar urmări obținerea întregii regiuni ucrainene Donbas și un acord de securitate mai amplu cu Europa, care să legitimeze inclusiv ocupația rusă din Ucraina.
Libertatea mai notează că Ucraina a bombardat al doilea cel mai mare oraș al Rusiei, în ziua în care a început Forumul Economic Internațional de la Petersburg (3–6 iunie), la care urma să participe Vladimir Putin. Conform NV.ua, atacul ar fi declanșat un incendiu la un terminal petrolier, afectând infrastructura strategică a Rusiei.
Pe front, o analiză AFP bazată pe hărțile Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) arată că suprafața ocupată de Rusia în Ucraina s-a micșorat cu aproximativ 120 km² în aprilie 2026 — o scădere lunară rară după contraofensiva ucraineană din vara lui 2023. AFP enumeră drept posibile cauze: blocarea terminalelor Starlink folosite de Rusia în Ucraina, represiunea Kremlinului asupra Telegram, contraatacuri terestre ucrainene și atacuri ucrainene de la distanță medie.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice din Sankt Petersburg au perturbat operațional orașul, inclusiv prin închiderea aeroportului, chiar în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional , potrivit News . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că loviturile sunt un „răspuns drept” la atacurile Rusiei în Ucraina și le încadrează în ceea ce Kievul numește „sancțiuni cu bătaie lungă”. Într-o conferință de presă comună la Kiev cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , Zelenski a argumentat că Ucraina răspunde simetric atacurilor rusești cu drone și rachete. „Ei trebuie să știe că, dacă ei folosesc drone și rachete împotriva noastră, noi vom face la fel”, a declarat Zelenski. Ce a fost lovit și ce efecte imediate au fost raportate Oficiali ruși și ucraineni au anunțat că drone ucrainene au atins instalații miercuri dimineață, în ziua deschiderii Forumului Economic de la Sankt Petersburg. Zelenski a indicat două ținte: terminalul petrolier din Sankt Petersburg și baza militară Kronstadt. Guvernatorul Sankt Petersburgului, Aleksandr Beglov, a transmis că „mai multe” infrastructuri au fost avariate, fără victime raportate. Un efect operațional direct menționat este închiderea principalului aeroport din Sankt Petersburg, „timp de mai multe ore”, pe timpul nopții. Miza: presiune în jurul unui eveniment economic major Atacurile au avut loc în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF) , eveniment anual de trei zile care, în trecut, era principala platformă a Rusiei pentru atragerea investitorilor și companiilor occidentale. Potrivit informațiilor citate, aproximativ 20.000 de invitați din 130 de țări ar urma să participe. În evaluarea oficialilor ucraineni, loviturile au urmărit să perturbe forumul, la care Vladimir Putin este așteptat și urmează să susțină un discurs vineri. Cum justifică Kievul atacurile Zelenski a descris seria de lovituri drept „sancțiuni cu bătaie lungă” și a afirmat, pe rețelele sociale, că planul Ucrainei este aplicat „exact așa cum trebuie pentru a apropia pacea”. El a publicat și o înregistrare video în care apare un depozit petrolier în flăcări. Atacurile intervin la o zi după un val de tiruri de rachete și drone rusești, soldat cu 23 de morți în întreaga Ucraină, conform informațiilor din material. [...]
Loviturile rusești au ucis 22 de oameni, iar Zelenski cere înăsprirea aplicării sancțiunilor după ce a susținut că fiecare rachetă și dronă folosită de Rusia depinde de componente importate, ceea ce transformă furnizorii străini în „complici” la crime, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat bilanțul atacului de peste noapte: 22 de morți și 130 de răniți, inclusiv doi copii. În același timp, el a legat direct amploarea campaniei de lovituri de capacitatea Rusiei de a ocoli sancțiunile și de a continua să procure piese din străinătate – un mesaj cu miză de reglementare pentru statele care aplică (sau nu aplică suficient) restricțiile comerciale. Dimensiunea atacului și eficiența apărării aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia a lansat peste 70 de rachete (multe balistice) și aproximativ 656 de drone în timpul nopții, iar atacurile au continuat pe parcursul zilei cu aproape încă 100 de lovituri cu drone. Forțele aeriene ucrainene au transmis că 54 de drone și 33 de rachete au reușit să treacă de sistemul de apărare antiaeriană „multistrat”. În Kiev, sirenele și exploziile s-au auzit pe durata nopții până marți dimineață, iar autoritățile locale au spus că zeci de mii de oameni s-au adăpostit în subteran, inclusiv în stațiile de metrou. Ținte lovite în mai multe regiuni, inclusiv infrastructură civilă Zelenski a afirmat că o rachetă Zircon ar fi lovit simultan șapte clădiri, iar drone Shahed au lovit blocuri înalte din Dnipro, Harkiv, Zaporijjea și regiunile Poltava. În Kiev, au fost lovite și o clinică, precum și un showroom auto cu mașini fabricate în China. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Cernihiv, Sumî, Herson și Hmelnițkîi. În Odesa, autoritățile au anunțat avarierea unei maternități cu nou-născuți și femei în travaliu, fără victime. În Harkiv, oficialii au raportat cel puțin 15 răniți, inclusiv un copil, în urma unor lovituri asupra zonelor rezidențiale și a unor situri industriale din apropierea graniței. „Complicitate” prin ocolirea sancțiunilor: cifrele invocate de Zelenski Miza principală a mesajului lui Zelenski este că armamentul folosit de Rusia nu ar putea fi produs fără importuri de componente. El a susținut că ocolirea sancțiunilor alimentează direct capacitatea Moscovei de a continua atacurile. Zelenski a indicat următoarele exemple de dependență de piese din afara Rusiei: cinci rachete Kalibr ar conține 145 de componente importate; 33 de rachete Iskander ar conține 1.122 de piese străine; 650 de drone de diverse tipuri ar depinde de peste 17.000 de componente. „Asta înseamnă că în fiecare astfel de lovitură există – poate nu întotdeauna conștientă, dar totuși reală – complicitatea celor care lucrează pentru Rusia, care furnizează Rusiei bani, care o ajută să ocolească sancțiunile.” Context: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe controlul exporturilor În logica expusă de Zelenski, problema nu este doar militară, ci și de aplicare a regimurilor de sancțiuni și de control al exporturilor (adică reguli care limitează vânzarea de bunuri și tehnologii cu utilizare militară). Mesajul vizează atât companiile, cât și autoritățile din statele care pot bloca rutele de aprovizionare folosite pentru a alimenta producția de rachete și drone. În același material se menționează că, în pofida campaniei de lovituri, evaluări independente arată că forțele ruse au avut dificultăți în a obține câștiguri semnificative pe teren în ultimele luni, iar în unele săptămâni Ucraina ar fi recâștigat mai mult teritoriu decât a pierdut, chiar dacă orașele rămân sub atacuri repetate. [...]
Germania a ratat obținerea unui loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU , un rezultat care slăbește ambiția cancelarului Friedrich Merz de a repoziționa Berlinul ca actor de prim rang în Europa, potrivit Politico . Adunarea Generală a ONU a ales Portugalia și Austria pentru cele două locuri nepermanente disponibile, iar înfrângerea este descrisă drept una „amară” de ministrul german de Externe, Johann Wadephul. Acesta a pus parțial eșecul pe seama sprijinului ferm al Berlinului pentru Israel, despre care a sugerat că a costat Germania voturi importante, insistând totodată că rezultatul nu va schimba poziția țării față de „responsabilitatea istorică” față de Israel. Wadephul a acuzat și Rusia că ar fi agitat împotriva Germaniei din cauza sprijinului „neclintit” pentru Ucraina și că ar fi manevrat pentru a bloca accesul Berlinului în „cel mai puternic” organism al ONU. În același timp, votul vine după o campanie de lobby intensă: ministrul afirmă că a discutat personal cu aproximativ 80 de miniștri sau ambasadori înaintea scrutinului. De ce contează: cost politic intern și semnal despre influența externă Eșecul de la ONU riscă să alimenteze criticile interne la adresa lui Merz, descris de publicație ca fiind deja nepopular și slăbit politic. Miza este cu atât mai mare cu cât cancelarul a candidat cu promisiunea de a restaura rolul de lider al Germaniei în Europa, iar pierderea unui loc pe care Berlinul reușea, de decenii, să-l obțină o dată la opt ani în rotația pentru Europa Occidentală poate fi interpretată ca un test al influenței sale diplomatice. Reacțiile politice au venit rapid. Alice Weidel, copreședintă a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a numit rezultatul o „rușine” și a susținut că acesta arată eșecul lui Merz de a reface statutul internațional al țării. Critici au apărut și din interiorul coaliției: Adis Ahmetovic, purtător de cuvânt pe politică externă al grupului parlamentar SPD, a descris votul drept un „barometru” al percepției internaționale asupra Germaniei și „nu un simplu incident, ci un semnal de avertizare”. Cum au câștigat Portugalia și Austria Politico notează că Portugalia a capitalizat pe statutul său de interlocutor „neutru” între Europa și fostele colonii din Africa, Asia și America de Sud, consolidându-și profilul global. În plus, foști premieri portughezi conduc în prezent instituții-cheie: António Guterres este secretar general al ONU, iar António Costa conduce Consiliul European. În cazul Austriei, campania a mizat pe neutralitatea prevăzută constituțional și pe faptul că țara nu este membră NATO, un mesaj orientat către state din Africa, Asia și America Latină nemulțumite de mișcările Washingtonului pe scena globală. Cancelarul austriac Christian Stocker a transmis într-un mesaj video că problemele lumii nu pot fi rezolvate prin „dominanță” și că „nu dreptul celui mai puternic trebuie să prevaleze, ci forța legii”. Ce urmează Din informațiile disponibile, Berlinul nu indică o schimbare de linie în dosarele sensibile invocate (Israel și Ucraina), însă votul de la ONU devine un punct de presiune internă pentru Merz și un indicator pentru cât de eficient își poate susține Germania agenda externă în competiția diplomatică europeană. [...]
Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că SUA nu vor relua războiul cu Iranul decât dacă Teheranul ucide militari americani , potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarații ale mai multor oficiali americani. Mesajul indică o linie roșie îngustă pentru escaladare, în condițiile în care armistițiul este pus sub presiune de atacuri recente. Publicația notează că loviturile recente atribuite Teheranului, care au vizat baze americane din Orientul Mijlociu, au crescut presiunea asupra președintelui SUA și au alimentat îndoieli privind rezistența încetării focului. În același timp, ezitarea lui Trump de a transforma loviturile defensive ale SUA într-un război pe scară largă ar sugera, potrivit Wall Street Journal, că administrația ar putea tolera anumite atacuri pentru a evita o escaladare majoră. Diferență de ton între Washington și Ierusalim Relatarea apare la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat pentru CNBC că SUA și Israelul ar relua acțiunile militare împotriva Iranului „dacă va fi nevoie”. În intervenția sa, Netanyahu a descris situația drept un „joc tactic” și a spus că decizia privind escaladarea îi aparține lui Trump. „Iranul știe cu siguranță ce a spus [Trump], că, dacă va fi necesar, va exista o revenire completă la acțiunea militară. Este o decizie a președintelui, Israelul este pregătit, iar forțele SUA sunt pregătite.” Ce înseamnă, practic, „linia roșie” invocată Din informațiile prezentate, pragul pentru reluarea războiului ar fi legat explicit de uciderea de militari americani, nu de atacuri asupra bazelor în sine. Această nuanță contează operațional: sugerează că SUA ar putea continua să răspundă limitat, în regim defensiv, fără a trece automat la o campanie extinsă, atât timp cât nu este depășită condiția menționată în raport. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre durata armistițiului sau despre eventuale canale de negociere, iar afirmațiile despre poziția lui Trump sunt atribuite Wall Street Journal, pe baza unor surse oficiale americane. [...]
Mesajul lui Marco Rubio despre Tiananmen riscă să complice climatul politic al relației SUA–China , chiar înainte ca Washingtonul și Beijingul să încerce să mențină o „stabilitate strategică”, potrivit News . Declarația vine în ajunul comemorării reprimării din 4 iunie 1989 din Piața Tiananmen și la câteva zile după o vizită de stat a președintelui american Donald Trump în China. Rubio a denunțat cenzura și a transmis că sacrificiul celor care au cerut drepturi și libertăți va fi, în timp, recunoscut. În comunicatul citat, șeful diplomației americane a afirmat: „Nicio cenzură nu poate șterge trecutul.” Totodată, Rubio a susținut că cei care „s-au sacrificat” pentru libertatea de exprimare și întrunire pașnică „vor obține într-o bună zi câștig de cauză” și a adăugat: „Noi ne amintim de ei și aducem un omagiu moștenirii lor.” Context: comemorarea din 4 iunie și sensibilitatea Beijingului Pe 4 iunie 1989, autoritățile chineze au reprimat în sânge manifestațiile în favoarea democrației din Piața Tiananmen, la Beijing. Potrivit materialului, omagiul american „cu siguranță va irita Beijingul”, în condițiile în care subiectul rămâne unul extrem de sensibil în China. De ce contează acum: „stabilitatea strategică”, pusă sub presiune Mesajul intervine într-un moment în care, „în pofida diferendelor”, cele două puteri pledează pentru o „stabilitate strategică” în relația bilaterală. În acest context, reluarea publică a temei Tiananmen la nivel de secretar de stat poate adăuga tensiune politică într-o relație deja marcată de dispute, chiar dacă liderii au avut recent contacte la nivel înalt, conform informațiilor din articol. [...]
Atacurile iraniene au avariat aeroportul internațional din Kuweit și au rănit 63 de persoane , un bilanț ridicat pentru statele din Golf lovite de Iran de la începutul confruntărilor, potrivit CNN . Ministerul Sănătății din Kuweit a transmis că cele 63 de persoane au fost rănite în urma unor lovituri care au avut loc miercuri și care au provocat pagube aeroportului internațional al țării. Informația este relevantă și din perspectivă operațională: afectarea unui aeroport internațional poate genera perturbări în transportul aerian și în fluxurile logistice regionale, într-un moment în care, conform aceleiași surse, state din Golf au fost vizate de Iran de la începutul luptelor. CNN notează că acesta este unul dintre cele mai mari numere de răniți raportate în rândul statelor din Golf lovite de Iran de la debutul confruntărilor. [...]
