Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că SUA nu vor relua războiul cu Iranul decât dacă Teheranul ucide militari americani, potrivit The Jerusalem Post, care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarații ale mai multor oficiali americani. Mesajul indică o linie roșie îngustă pentru escaladare, în condițiile în care armistițiul este pus sub presiune de atacuri recente.
Publicația notează că loviturile recente atribuite Teheranului, care au vizat baze americane din Orientul Mijlociu, au crescut presiunea asupra președintelui SUA și au alimentat îndoieli privind rezistența încetării focului. În același timp, ezitarea lui Trump de a transforma loviturile defensive ale SUA într-un război pe scară largă ar sugera, potrivit Wall Street Journal, că administrația ar putea tolera anumite atacuri pentru a evita o escaladare majoră.
Relatarea apare la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat pentru CNBC că SUA și Israelul ar relua acțiunile militare împotriva Iranului „dacă va fi nevoie”. În intervenția sa, Netanyahu a descris situația drept un „joc tactic” și a spus că decizia privind escaladarea îi aparține lui Trump.
„Iranul știe cu siguranță ce a spus [Trump], că, dacă va fi necesar, va exista o revenire completă la acțiunea militară. Este o decizie a președintelui, Israelul este pregătit, iar forțele SUA sunt pregătite.”
Din informațiile prezentate, pragul pentru reluarea războiului ar fi legat explicit de uciderea de militari americani, nu de atacuri asupra bazelor în sine. Această nuanță contează operațional: sugerează că SUA ar putea continua să răspundă limitat, în regim defensiv, fără a trece automat la o campanie extinsă, atât timp cât nu este depășită condiția menționată în raport.
Articolul nu oferă detalii suplimentare despre durata armistițiului sau despre eventuale canale de negociere, iar afirmațiile despre poziția lui Trump sunt atribuite Wall Street Journal, pe baza unor surse oficiale americane.
Recomandate
Administrația Trump pregătește tarife mai durabile, folosind Secțiunea 301 , după blocaje în instanță , printr-un mecanism care poate ocoli limitele juridice invocate anterior împotriva taxelor de import, potrivit Newsweek . Miza este una de reglementare, cu efect economic direct: în locul unor măsuri prezentate ca „de urgență” și vulnerabile la contestare, Casa Albă încearcă să reconstruiască „motorul tarifar” prin instrumente mai precise și, potențial, fără limită de durată. Ce propune USTR: tarif minim de 10% și niveluri mai ridicate pentru unele economii Reprezentantul SUA pentru Comerț (USTR), Jamieson Greer , a publicat marți seară un raport de 98 de pagini, rezultat al unei anchete de luni de zile privind politicile partenerilor comerciali legate de importul de bunuri realizate cu muncă forțată. Raportul susține că 60 de economii cu care SUA fac afaceri nu ar fi impus sau aplicat eficient interdicții privind importul de produse fabricate de persoane care munceau împotriva voinței lor sau în condiții de finanțare insuficientă. Ca „remediu”, Greer propune un tarif minim de 10% pentru toți partenerii comerciali investigați, invocând autoritatea din Secțiunea 301 a Legii Comerțului din 1974. În material sunt menționate, între altele: un tarif de 10% pentru blocuri/țări care intraseră anterior în negocieri comerciale cu SUA, inclusiv Canada, Mexic, Uniunea Europeană, Ecuador, Indonezia și Pakistan; un tarif de 12,5% pentru alte țări, inclusiv China, Brazilia, Japonia și India, conform CNN . Calendar: consultare publică până pe 6 iulie, audieri pe 7 iulie Tarifele nu ar urma să intre în vigoare imediat. Propunerea intră într-o perioadă de comentarii publice până pe 6 iulie, iar USTR va organiza audieri pe 7 iulie. De ce contează: Secțiunea 301 poate produce tarife fără limită de durată Newsweek notează că Trump a semnalat de mai mult timp că va folosi metode alternative pentru a impune tarife, inclusiv după ce Curtea Supremă a decis în februarie că nu are autoritatea de a utiliza puteri de urgență pentru a percepe taxe de import. După acea decizie, Trump a anunțat un tarif universal de 10% pentru 150 de zile, în temeiul Secțiunii 122 din aceeași lege. Ulterior, la începutul lunii mai, un complet de judecători de la Curtea de Comerț Internațional a SUA a constatat că administrația nu avea justificarea pentru a adopta tarifele, iar măsura era oricum gândită ca temporară. Diferența-cheie, din perspectiva durabilității, este că Secțiunea 301 nu are o limită a nivelului sau duratei tarifelor rezultate din investigațiile derulate în baza ei, spre deosebire de Secțiunea 122. Ce urmează: investigații suplimentare pe „capacitate de producție excesivă” Administrația nu s-ar opri aici: biroul lui Greer investighează, de asemenea, peste o duzină de țări pentru „capacitate de producție excesivă”, conform aceleiași surse. [...]
Ieșirea la suprafață a tensiunilor Trump–Netanyahu complică eforturile SUA de a impune un armistițiu regional , după ce președintele american a confirmat că l-a numit „nebun” pe premierul israelian într-o convorbire telefonică legată de luptele din Liban, potrivit Reuters . Donald Trump a făcut declarația într-un interviu difuzat miercuri, la podcastul „Pod Force One”, fiind întrebat despre o relatare Axios care susținea că discuția a fost presărată cu injurii și că Trump l-ar fi acuzat pe Netanyahu de nerecunoștință. Președintele american a confirmat că a folosit expresia, dar a spus că nu era „furios”, ci „puțin deranjat” de „luptele constante” ale Israelului cu Libanul, adăugând că, în ansamblu, se înțelege „foarte bine” cu Netanyahu. Potrivit Axios, citat de Reuters, un oficial american neidentificat a descris convorbirea de luni în termeni duri, inclusiv cu afirmații că Israelul ar fi devenit tot mai impopular din cauza escaladării. Reuters notează că Trump a rezumat mesajul către Netanyahu astfel: la un moment dat i-ar fi spus „Bibi, trebuie să oprim asta”. Netanyahu minimizează ruptura, dar miza este negocierea unui acord mai larg Întrebat despre relatarea Axios, Benjamin Netanyahu a refuzat să ofere detalii despre conversație, însă a susținut că relația sa cu Trump „nu s-a schimbat”. Într-un interviu la CNBC, premierul israelian a vorbit despre „dezacorduri tactice” și a insistat că cei doi au „obiective comune” și găsesc „întotdeauna o cale” de a-și rezolva diferențele. Dincolo de schimbul de replici, episodul apare într-un moment în care Washingtonul încearcă să obțină oprirea ostilităților pe mai multe fronturi. Iranul a transmis că nu va accepta un acord cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului început la finalul lui februarie de Trump și Netanyahu decât dacă un eventual armistițiu ar include și Libanul, pe care Israelul l-a invadat în martie, în contextul confruntării cu Hezbollah. Luptele continuă, în pofida unui acord mediat de SUA Reuters relatează că ostilitățile au continuat chiar și după un acord mediat de SUA, anunțat luni, care ar fi dus la reducerea unor atacuri: Israelul ar fi făcut un pas înapoi de la lovirea suburbiilor sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah, iar gruparea ar fi oprit atacurile transfrontaliere. Miercuri, lovituri israeliene cu drone au ucis cel puțin șase persoane în sudul Libanului și au vizat o mașină la sud de Beirut, potrivit unor surse de securitate libaneze citate de Reuters. Israelul a declarat că a interceptat un „aparat ostil”, probabil lansat de Hezbollah. Trump își apără decizia de a ataca Iranul și politica față de acordul din 2015 În același interviu, Trump a respins ideea că Netanyahu l-ar fi „păcălit” să atace Iranul, afirmând că el a fost inițiatorul și justificând decizia prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. Totodată, a susținut că Israelul ar fi fost într-o poziție mult mai proastă dacă SUA nu ar fi ieșit, în 2018, din acordul nuclear din 2015 . Reuters amintește că, după retragerea SUA din acord, Iranul a acumulat stocuri de uraniu îmbogățit aproape de nivelul necesar pentru armament, iar criticii lui Trump susțin că Teheranul este acum mai aproape de a produce o armă nucleară și că va fi dificil de negociat un acord „mai bun”. [...]
Escaladarea din Golf a împins prețul petrolului în sus cu peste 1% la deschiderea piețelor , pe fondul unui nou val de atacuri atribuite Iranului și al blocajului din negocierile Washington–Teheran, potrivit News . Mișcarea vine într-un context în care Strâmtoarea Ormuz este „în mare parte” închisă traficului maritim, iar riscul de întreruperi logistice rămâne ridicat. Ce s-a întâmplat în Golf și de ce contează pentru energie Comandamentul Central al SUA a anunțat că atacuri cu rachete iraniene asupra Bahrainului, Kuweitului și altor ținte regionale au fost fie dejucate, fie au eșuat. Concret, două rachete lansate către Kuweit „nu au atins ținta sau s-au dezintegrat în zbor”, iar trei rachete îndreptate către Bahrain au fost interceptate. Armata americană a mai transmis că a doborât drone iraniene care vizau nave civile în apele regionale și forțe americane din Kuweit și că a efectuat lovituri asupra insulei Qeshm, lângă Strâmtoarea Ormuz, după tentative de atac din partea Iranului. Pe fondul acestor evoluții, prețurile petrolului au crescut cu peste 1% la deschiderea piețelor miercuri, în condițiile în care conflictul rămâne blocat într-un „impas” sub un armistițiu fragil, iar Ormuz – rută care gestiona înainte de război o cincime din traficul mondial de petrol și gaze naturale lichefiate – este în mare parte închisă. Negocierile SUA–Iran: acord provizoriu, dar nesemnat Iranul și SUA au declarat săptămâna trecută că au ajuns la un acord inițial provizoriu pentru oprirea războiului, însă documentul nu a fost semnat. Mass-media iraniană a relatat că Teheranul nu a comunicat cu Washingtonul de câteva zile, în timp ce președintele SUA, Donald Trump, a susținut că negocierile continuă. În paralel, discuțiile includ și dosarul nuclear. Trump a afirmat că împiedicarea Iranului să obțină arme nucleare este prioritatea sa principală, în timp ce Iranul neagă că dezvoltă o bombă nucleară și spune că programul are scopuri pașnice. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în fața parlamentarilor că SUA ar accepta ridicarea sancțiunilor doar dacă Iranul renunță la activitatea sa nucleară. Efecte colaterale: Liban, transport maritim și lanțuri de aprovizionare În Liban, Israelul a continuat atacurile asupra unor orașe din sud, potrivit unor surse din serviciile de securitate libaneze, în pofida unui armistițiu parțial mediat de SUA, anunțat luni. Materialul menționează că 1,2 milioane de persoane au fost strămutate, iar o dronă israeliană deasupra Beirutului a menținut populația în alertă. Pe mare, grupul MSC a anunțat că una dintre navele sale a fost lovită de două proiectile în portul Umm Qasr din Irak. Totodată, UNICEF a avertizat că scumpirea transportului și întreruperile din lanțurile de aprovizionare îngreunează livrarea de ajutor vital în mai multe zone, inclusiv Gaza și Liban. Ce urmează Din informațiile disponibile, direcția imediată depinde de două variabile: dacă atacurile din Golf continuă și dacă acordul provizoriu SUA–Iran se transformă într-un document semnat. Până atunci, combinația dintre risc militar în jurul Strâmtorii Ormuz și blocaj diplomatic rămâne un factor de presiune pentru piețele de energie și pentru costurile de transport. [...]
Declarațiile lui Trump despre un acord al Iranului de a renunța la arma nucleară vin pe fondul unei noi escaladări în Golf, care a împins prețul petrolului în sus și a menținut Strâmtoarea Hormuz în mare parte închisă , potrivit Daily Mail . Președintele SUA a spus că Teheranul „a fost de acord” să nu dețină o armă nucleară, dar a admis că Iranul „își poate schimba” poziția. Trump a făcut afirmațiile într-un interviu pe podcastul „Pod Force One”, unde a susținut că liderul Iranului este implicat în discuțiile de pace cu Washingtonul și că „probabil” se va întâlni cu ayatollahul „la un moment dat”, în funcție de cum evoluează negocierile. El a adăugat că SUA nu au „nevoie de trupe la sol acum”. De ce contează: riscul de șoc pe energie rămâne ridicat În aceeași zi, ostilitățile din Golf au reizbucnit, iar un atac iranian cu rachete a avariat aeroportul din Kuweit, în timp ce armata americană a efectuat lovituri în apropierea Strâmtorii Hormuz. Publicația notează că aceste evoluții au „testat” un armistițiu fragil și au urcat prețul petrolului cu peste 2%, în condițiile în care strâmtoarea rămâne în mare parte închisă la mai bine de trei luni după primele lovituri americane și israeliene asupra Iranului. Suspendarea zborurilor pe aeroportul internațional din Kuweit a fost urmată de reluarea operațiunilor din Terminalul 4, după evaluarea pagubelor și măsuri de siguranță, potrivit autorităților kuweitiene citate. Bahrain a anunțat interceptarea a trei rachete și mai multor drone, iar Iranul a susținut că a atacat cartierul general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, precum și o bază aeriană și elicoptere într-un alt stat din regiune (nespecificat). Negocieri contestate public și condiții puse de Teheran Pe fondul informațiilor din presa iraniană că negociatorii Teheranului ar fi oprit comunicarea cu mediatorii armistițiului, Trump a respins public aceste relatări pe Truth Social, afirmând că discuțiile au continuat „în mod continuu”, inclusiv „astăzi”. Daily Mail mai relatează că, în cadrul oricărui acord, Iranul ar urmări, între altele, oprirea luptelor în Liban, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări pentru exporturile de țiței, ridicarea unei blocade americane asupra porturilor și păstrarea influenței asupra strâmtorii. În paralel, un consilier militar al liderului suprem iranian a avertizat că noi atacuri americane ar fi întâmpinate cu „un potop de rachete și drone”. Context regional: tensiuni cu Israel și Liban Trump a mai spus că a avut un schimb dur de replici cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și s-a declarat nemulțumit de luptele Israelului cu Libanul, deși a afirmat că relația dintre ei rămâne bună. În același timp, Israelul a continuat loviturile în sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat interceptarea unei „aeronave ostile” care a intrat în nordul Israelului. Pentru piețe, mesajul central rămâne contradicția dintre semnalele politice de „progres” și realitatea operațională din regiune: atacuri, rute maritime afectate și o Strâmtoare Hormuz încă puternic perturbată, cu efect direct asupra prețului energiei și a transportului maritim. [...]
Mesajul lui Marco Rubio despre Tiananmen riscă să complice climatul politic al relației SUA–China , chiar înainte ca Washingtonul și Beijingul să încerce să mențină o „stabilitate strategică”, potrivit News . Declarația vine în ajunul comemorării reprimării din 4 iunie 1989 din Piața Tiananmen și la câteva zile după o vizită de stat a președintelui american Donald Trump în China. Rubio a denunțat cenzura și a transmis că sacrificiul celor care au cerut drepturi și libertăți va fi, în timp, recunoscut. În comunicatul citat, șeful diplomației americane a afirmat: „Nicio cenzură nu poate șterge trecutul.” Totodată, Rubio a susținut că cei care „s-au sacrificat” pentru libertatea de exprimare și întrunire pașnică „vor obține într-o bună zi câștig de cauză” și a adăugat: „Noi ne amintim de ei și aducem un omagiu moștenirii lor.” Context: comemorarea din 4 iunie și sensibilitatea Beijingului Pe 4 iunie 1989, autoritățile chineze au reprimat în sânge manifestațiile în favoarea democrației din Piața Tiananmen, la Beijing. Potrivit materialului, omagiul american „cu siguranță va irita Beijingul”, în condițiile în care subiectul rămâne unul extrem de sensibil în China. De ce contează acum: „stabilitatea strategică”, pusă sub presiune Mesajul intervine într-un moment în care, „în pofida diferendelor”, cele două puteri pledează pentru o „stabilitate strategică” în relația bilaterală. În acest context, reluarea publică a temei Tiananmen la nivel de secretar de stat poate adăuga tensiune politică într-o relație deja marcată de dispute, chiar dacă liderii au avut recent contacte la nivel înalt, conform informațiilor din articol. [...]
Atacurile iraniene au avariat aeroportul internațional din Kuweit și au rănit 63 de persoane , un bilanț ridicat pentru statele din Golf lovite de Iran de la începutul confruntărilor, potrivit CNN . Ministerul Sănătății din Kuweit a transmis că cele 63 de persoane au fost rănite în urma unor lovituri care au avut loc miercuri și care au provocat pagube aeroportului internațional al țării. Informația este relevantă și din perspectivă operațională: afectarea unui aeroport internațional poate genera perturbări în transportul aerian și în fluxurile logistice regionale, într-un moment în care, conform aceleiași surse, state din Golf au fost vizate de Iran de la începutul luptelor. CNN notează că acesta este unul dintre cele mai mari numere de răniți raportate în rândul statelor din Golf lovite de Iran de la debutul confruntărilor. [...]
