Știri
Știri din categoria Externe
Regatul Unit își accelerează agenda economică în Asia prin vizitele pe care ministra de externe Yvette Cooper le va face în China și India, într-un moment în care Londra caută să-și relanseze relațiile comerciale și investiționale pe fondul stagnării economice interne, potrivit Mediafax.
Cooper va efectua în această săptămână vizite oficiale în cele două țări, cu discuții care acoperă atât teme de securitate internațională – de la războiul Rusia-Ucraina și situația din Strâmtoarea Ormuz, până la preocupări recente legate de epidemia de Ebola – cât și cooperarea economică.
Prima oprire este China. Cooper urmează să se întâlnească pe 2 iunie cu ministrul chinez de externe Wang Yi și cu vicepreședintele Han Zheng, potrivit Reuters. Ulterior, ea va vizita Shenzhen, descris de guvernul britanic drept un centru tehnologic important, pentru discuții axate pe știință și tehnologie.
Vizita are loc după ce informații despre deplasare au apărut anterior în presă, citând surse diplomatice. În același timp, guvernul britanic încearcă să îmbunătățească relațiile cu Beijingul, după ce premierul Keir Starmer și președintele Chinei, Xi Jinping, au discutat în ianuarie despre relansarea relațiilor bilaterale și o cooperare mai bună în comerț, investiții și tehnologie.
Cooper urmează să ajungă în India pe 4 iunie, pentru discuții cu ministrul de externe S. Jaishankar și întâlniri cu antreprenori, academicieni și oficiali implicați în inițiativa „Viziunea Regatului Unit-India 2035”.
Contextul economic este relevant: cele două state au semnat anul trecut un acord de liber schimb, cu obiectivul de a stimula comerțul și accesul pe piețe. Totuși, potrivit oficialilor indieni citați în material, implementarea avansează mai lent, inclusiv din cauza unor noi restricții impuse de Marea Britanie la importurile de oțel.
Guvernul britanic plasează deplasarea într-un „context complicat”, marcat de tensiuni geopolitice și creșterea prețurilor la petrol, în timp ce economia Regatului Unit este în stagnare. În acest cadru, discuțiile cu China și India sunt prezentate ca o încercare de a combina agenda de securitate cu obiective economice – comerț, investiții și cooperare tehnologică – într-o perioadă în care Londra caută să-și consolideze relațiile cu „două mari puteri”.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește înăsprirea apărării comerciale față de China , pe fondul unui deficit record și al presiunii tot mai mari asupra industriei, potrivit Digi24 . Bruxelles-ul discută un pachet mai „sistemic” de măsuri – de la taxe și investigații sectoriale până la condiționarea investițiilor și excluderi din infrastructuri critice – în timp ce Beijingul avertizează că va răspunde cu represalii. Comisia Europeană a convocat vineri o reuniune cu majoritatea comisarilor, într-o „dezbatere de orientare”, pentru a reevalua relația cu Beijingul. Mesajul oficial a fost că dialogul va continua, dar că „starea actuală a relației comerciale și investiționale nu este sustenabilă”. Potrivit Comisiei Europene, deficitul comercial al UE cu China a ajuns anul trecut la 359,9 miliarde de euro, alimentând apelurile pentru protejarea pieței europene de importurile chineze ieftine, care ar pune presiune pe sectoare precum metalurgia, chimia și industria auto. În același timp, UE insistă că strategia rămâne „reducerea riscurilor, nu decuplare” – adică diminuarea dependențelor fără ruperea legăturilor economice. Ce instrumente ia în calcul Bruxelles-ul Pe linia de reglementare și control economic, UE a acumulat deja măsuri care au iritat Beijingul, iar acum discută extinderea lor, pe fondul temerilor privind supracapacitățile industriale ale Chinei și efectele asupra producției europene. În materialul citat de Digi24, Euronews enumeră mai multe direcții: controale mai stricte asupra investițiilor străine directe; intensificarea măsurilor anti-dumping (vânzări la prețuri sub nivelul pieței, facilitate de subvenții); taxe vamale pentru vehicule electrice și investigații sectoriale în derulare; amendarea platformei Temu cu 200 de milioane de euro pentru produse considerate nesigure și deschiderea unei investigații privind achiziția MediaMarkt de către JD.com; discuții despre Legea Acceleratorului Industrial , care ar impune condiții stricte pentru investiții în baterii, vehicule electrice, panouri solare și materii prime critice din țări care controlează peste 40% din piața globală a unui sector; o propunere de Lege privind securitatea cibernetică, care ar putea exclude furnizori chinezi precum Huawei și ZTE din infrastructuri critice. Separat, UE a decis în aprilie să dubleze taxele pentru importurile de oțel care depășesc cotele europene, iar mai multe state membre – inclusiv Franța, Italia, Spania, Olanda și Lituania – cer extinderea protecției și către alte sectoare. Miza economică: locuri de muncă și lanțuri de aprovizionare În discuțiile de la Bruxelles, presiunea vine și din piața muncii: potrivit estimărilor citate, aproximativ 200.000 de locuri de muncă din industria europeană ar fi fost pierdute din 2024, mai ales în sectoare energointensive și în auto, iar alte 600.000 de locuri de muncă din industria auto ar putea dispărea până la finalul deceniului. Un alt punct sensibil este dependența de componente critice. Cazul Nexperia (producător de cipuri din Olanda controlat de grupul chinez Wingtech) este prezentat ca exemplu de perturbări în industria auto, pe fondul tensiunilor comerciale SUA–China. Comisia ar intenționa să oblige anumite sectoare, inclusiv auto, să își diversifice furnizorii de cipuri și să includă explicit riscurile din lanțurile de aprovizionare. Riscul de represalii și diviziunile din UE Beijingul a avertizat în repetate rânduri că va reacționa dacă UE își restricționează piața. După taxele UE pentru vehicule electrice chineze în 2024, China a impus taxe pentru carnea de porc, băuturile spirtoase și produsele lactate din UE. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a susținut că relațiile comerciale sunt „reciproc avantajoase” și a avertizat că Beijingul își va apăra interesele. În interiorul UE, consensul rămâne fragil. Germania a fost mult timp în favoarea unei abordări cooperative, concentrată pe accesul companiilor germane pe piața chineză, iar ministrul Economiei, Katherina Reiche, a indicat ca prioritate evitarea afectării exporturilor către China. Spania, de asemenea, este descrisă ca reticentă față de măsuri dure, pe fondul atractivității pentru investițiile chineze; ministrul Comerțului, Carlos Cuerpo, a insistat asupra necesității dialogului. Ce urmează Reevaluarea strategică este prezentată ca primul pas într-un proces mai amplu, cu rezultat încă incert din cauza diviziunilor interne și a riscului de represalii. Concluziile ar urma să fie discutate la reuniunea Consiliului European din 18–19 iunie, unde securitatea economică va fi pe agenda principală. În paralel, rămâne deschisă întrebarea dacă UE va folosi efectiv instrumentele pe care le are deja, inclusiv instrumentul anti-coerciție, care – potrivit unui oficial european citat – nu a fost utilizat până acum. [...]
China avertizează că o înăsprire a politicii comerciale a UE poate declanșa represalii , într-un moment în care Bruxellesul discută opțiuni de „răspuns mai robust” față de relația economică și investițională cu Beijingul, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică miza pentru companiile europene expuse pe lanțuri de aprovizionare și piețe unde China poate introduce rapid restricții sau măsuri de retorsiune. Ministerul Comerțului din China a transmis că UE ar trebui să susțină liberul schimb și „concurența loială” și să respingă protecționismul. Beijingul a avertizat că, dacă vor fi implementate „instrumente comerciale unilaterale” sau restricții considerate discriminatorii, va „riposta decisiv” și va lua „măsuri eficiente” pentru a-și apăra interesele. Ce a declanșat reacția Beijingului Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a avut, vineri, discuții interne privind politicile comerciale în relația cu China. Întâlnirea nu s-a soldat cu o decizie, având rolul de a alimenta discuțiile de la viitorul summit G7 și de la reuniunea UE programată la mijlocul lunii iunie. Comisia a indicat că dialogul cu China va continua, dar a transmis și că starea actuală a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă”, cerând „un răspuns mai robust și mai coerent” din partea Uniunii. De ce contează pentru economie: riscul de escaladare a măsurilor comerciale Tensiunile UE–China s-au acumulat pe fondul mai multor dosare economice sensibile, menționate în material: tarifele UE asupra vehiculelor electrice chinezești ; investigații reciproce privind practicile de piață; restricțiile Chinei la exportul unor materii prime strategice. Beijingul a mai indicat că liniile de comunicare rămân deschise și că există discuții pentru crearea unui mecanism de consultare în domeniul comerțului și investițiilor, însă avertismentul privind represaliile sugerează că spațiul de negociere se poate îngusta dacă UE trece la măsuri suplimentare. Informațiile sunt relatate de dpa, citată de Agerpres, conform Antena 3. [...]
UE ia în calcul instrumente mai dure împotriva importurilor din China, iar Beijingul avertizează că va răspunde cu „contramăsuri ferme” , pe fondul discuțiilor de la Bruxelles despre limitarea afluxului de produse chinezești care pune presiune pe industria europeană, potrivit G4Media . China a transmis sâmbătă un avertisment Uniunii Europene să nu introducă noi restricții comerciale, în timp ce Comisia Europeană pregătește măsuri împotriva „supracapacității industriale” a Beijingului, relatează Politico, citat de G4Media. Ministerul Comerțului chinez a spus că, dacă UE „insistă” să introducă „unilateral” noi instrumente comerciale și „restricții discriminatorii”, Beijingul va adopta măsuri pentru a-și proteja interesele. „Dacă UE insistă să introducă unilateral noi instrumente comerciale și să adopte restricții discriminatorii, China va lua contramăsuri ferme și măsuri eficiente pentru a-și proteja propriile interese.” În același timp, ministerul a indicat că dialogul rămâne posibil și că sunt explorate opțiuni pentru un mecanism de consultare pe comerț și investiții între China și UE. De ce contează: deficitul comercial și presiunea pe industria europeană Discuțiile au loc pe fondul îngrijorărilor legate de viitorul industriei manufacturiere europene, în condițiile în care importurile din China – „de la vehicule la panouri solare și haine” – sunt văzute la Bruxelles ca un factor care subminează producția locală, cu efecte precum închiderea de fabrici și pierderi de locuri de muncă. Potrivit datelor citate, deficitul comercial al UE cu China pe bunuri a ajuns la 360 de miliarde de euro anul trecut, de la 312 miliarde de euro în 2024, iar în primul trimestru din 2026 creșterea s-a accelerat. Ce discută Bruxelles și cum se repoziționează statele membre Declarația Beijingului vine după o reuniune a înalților oficiali ai UE, organizată vineri, pentru identificarea unor soluții de combatere a supracapacității de producție a Chinei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a convocat tot vineri o dezbatere de orientare cu 26 de comisari, pentru a analiza „instrumente politice” care să răspundă dezechilibrului comercial în creștere. Comisia a transmis că actuala stare a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă” și că este nevoie de un răspuns „mai robust și mai coerent”, inclusiv în contextul interconectării dintre interesele economice și cele de securitate. În interiorul UE, Franța și alte state au cerut măsuri mai ferme de protejare a industriei, în timp ce Germania a avertizat anterior asupra riscului de represalii din partea Chinei. Totuși, Berlinul a semnalat vineri o disponibilitate mai mare pentru o linie mai dură, ceea ce ar indica o schimbare față de prudența tradițională. Comisarul european pentru strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat pentru Politico că UE ar trebui să continue dialogul, dar fără a accepta ca Europa să devină „victima” unei strategii care îi afectează industria, susținând necesitatea unor „noi instrumente” și „noi măsuri”. [...]
Iran ar folosi negocierile cu SUA ca să câștige timp pentru programul nuclear , iar prelungirea discuțiilor riscă să mențină incertitudinea de securitate într-un punct-cheie pentru comerțul global, Strâmtoarea Hormuz , potrivit unei analize de opinie din The Jerusalem Post . Textul susține că Teheranul practică „arta non-acordului”: mimează progresul, invocă neclarități și cere timp suplimentar, în timp ce evită o decizie tranșantă. Autoarea citează o declarație a Ministerului iranian de Externe, care afirmă că există concluzii pe o parte importantă a subiectelor, dar că nimeni nu poate pretinde că semnarea unui acord este iminentă, acuzând în același timp Washingtonul de „oscilație instituționalizată” și schimbări de poziție care ar perturba negocierile. Ce ar fi „liniile roșii” ale SUA, în această interpretare Analiza listează câteva puncte prezentate drept ne-negociabile din partea administrației americane conduse de președintele Donald Trump : Iranul ar trebui să accepte să nu dezvolte niciodată arme nucleare și să nu păstreze uraniu îmbogățit la 60% sau material stocat care nu a fost încă îmbogățit. Strâmtoarea Hormuz ar trebui „deschisă” cu acces liber pentru toate navele, fără plăți, ca rută de comerț internațional. Minele din Strâmtoarea Hormuz ar trebui îndepărtate, iar blocada navală americană nu ar fi ridicată până la asigurarea trecerii în siguranță. Pe acest fundal, autoarea contestă ideea că partea americană ar fi ambiguă și argumentează că „blocajele” invocate ar fi, de fapt, instrumente de întârziere. De ce contează: costul prelungirii incertitudinii Miza operațională și economică sugerată de text se leagă de Strâmtoarea Hormuz, un culoar maritim critic pentru fluxurile energetice și comerțul internațional. În această cheie, tergiversarea negocierilor ar prelungi riscul de tensiuni și perturbări într-o zonă unde libertatea de navigație și siguranța rutelor sunt esențiale pentru piețe. Concluzia autorului: renunțarea la negocieri și „forța brută” Articolul de opinie merge mai departe și susține că singura cale de a obține rezultatele dorite ar fi abandonarea negocierilor, pe motiv că acestea „nu vor da roade”, urmată de „supra-puterea” regimului prin forță. În aceeași logică, prelungirea discuțiilor ar oferi timp suficient Iranului pentru a-și avansa ambițiile nucleare. Textul nu oferă date independente care să confirme intențiile sau stadiul programului nuclear iranian, iar afirmațiile sunt prezentate în registru argumentativ, specific unei rubrici de opinie. [...]
Rusia își tensionează relația diplomatică cu Armenia după ce a decis să-și convoace ambasadorul la Moscova pentru consultări, pe fondul nemulțumirilor față de pașii Erevanului către Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Ministerul rus de Externe a transmis că ambasadorul Federației Ruse în Armenia, S.P. Kopyrkin, a fost rechemat „în legătură cu pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția unei apropieri de Uniunea Europeană”. În material este menționat că informația a fost relatată de Ukrinform, care citează Reuters. Presiune politică prin instrumente regionale Decizia vine într-un moment în care, cu o zi înainte, pe 29 mai, Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) – bloc condus de Rusia – a anunțat că analizează posibilitatea suspendării Armeniei din organizație, pe fondul orientării pro-europene a autorităților armene. Totodată, UEEA ar fi cerut organizarea unui referendum pe această temă. Avertismente de la Kremlin și miza „scenariului ucrainean” În același context, Vladimir Putin a avertizat Armenia la summitul UEEA de la Astana, invocând riscul unui „scenariu ucrainean”, notează The Moscow Times. În articol este reprodusă declarația liderului rus: „Criza din Ucraina a început odată cu încercările de aderare la UE. Nu ne-am opus acestui lucru.” Materialul mai arată că, pe 10 mai, Putin a reluat ideea unui referendum în Armenia privind orientarea europeană și a vorbit despre o posibilă „separare blândă, inteligentă și reciproc avantajoasă” între cele două țări. Context: Armenia își intensifică legăturile cu Occidentul, dar rămâne dependentă economic Deși Armenia este oficial aliat al Rusiei, în ultimii ani a intensificat relațiile cu Occidentul, „în ciuda dependenței economice de Moscova”, potrivit textului. Sondajele citate indică faptul că, înainte de alegerile din iunie, partidul premierului pro-occidental Nikol Pașinian conduce în fața opoziției pro-ruse. [...]
Lovirea navei Lian Star de către armata SUA, în cadrul blocadei din Strâmtoarea Ormuz , ridică riscul de perturbări pe una dintre cele mai importante rute globale pentru transportul hidrocarburilor , potrivit Economica , care citează Comandamentul SUA pentru Orientul Mijlociu (Centcom) . Atacul a avut loc vineri, după ce nava „Lian Star” nu a respectat somațiile de a nu încălca blocada americană asupra Strâmtorii Ormuz. Centcom a transmis că o aeronavă americană a „scos din uz” nava, lansând o rachetă Hellfire asupra sălii motoarelor, iar „nava nu mai navighează spre Iran”. În declarația citată nu este precizat dacă au existat răniți la bord. Blocada: amploarea măsurilor anunțate de Centcom Centcom afirmă că, pentru aplicarea blocadei, forțele americane: au scos din funcțiune cinci nave comerciale; au redirecționat alte 116 nave. Context: armistițiu fragil și miză strategică pentru transportul de energie În paralel, Teheranul și Washingtonul fac schimb de propuneri de câteva zile pentru a finaliza un acord care să pună capăt războiului început pe 28 februarie, pe fondul unei ofensive israeliano-americane împotriva Iranului. Un armistițiu „fragil” este în vigoare din 8 aprilie. De la începutul războiului, Iranul a menținut un control strict asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca o cale navigabilă vitală pentru transportul global de hidrocarburi, în timp ce Statele Unite au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene din 13 aprilie. [...]
