Știri
Știri din categoria Externe
China își pregătește președinția BRICS din 2027 cu un pachet de inițiative axate pe tehnologie și industrie, după ce președintele Xi Jinping a încheiat o vizită de două zile în India propunând cinci direcții de cooperare pentru „BRICS extins”, potrivit Global Times. Miza, în lectura experților citați, este ca statele din „Sudul Global” să nu rămână în urmă în competiția pentru inteligență artificială și noua revoluție industrială.
Cele cinci inițiative prezentate la summitul BRICS de la New Delhi vizează: inteligența artificială, facilitarea comerțului și investițiilor, industria digitală, producția inteligentă și dezvoltarea de talente. Propunerile vin în contextul în care summitul a marcat 20 de ani de la înființarea BRICS și a setat cadrul pentru președinția Chinei de anul viitor, conform aceleiași surse.
Xu Feibiao, cercetător la China Institutes of Contemporary International Relations și director al BRICS and G20 Research Center, a spus că inițiativele formează un sistem „strâns legat” menit să evite decalajele tehnologice pentru țările din Sudul Global. În evaluarea sa, rămânerea în urmă la tehnologii emergente ar face dificilă inclusiv susținerea dezvoltării durabile.
În același registru, Xu a descris pachetul drept un cadru de guvernanță și sprijin reciproc care leagă între ele formarea de competențe, tehnologia, industria și comerțul, cu accent pe caracterul incluziv al cooperării.
În a doua zi a summitului, Xi a susținut că „BRICS extins” trebuie să aibă impact mai mare și să pună o bază solidă pentru cooperare practică, potrivit agenției Xinhua, citată de Global Times. Tot atunci, Xi a indicat ca direcții construirea de „incubatoare de inovație”, modernizarea industriilor tradiționale, dezvoltarea industriilor emergente și planificarea unor industrii viitoare, astfel încât tehnologiile emergente să susțină prosperitatea comună.
Pe fond, experții citați consideră că inițiativele de duminică aduc conținut aplicat, în timp ce mesajele din ziua precedentă au oferit cadrul mai larg pentru următorul „deceniu de aur” al grupului, conturând și direcția președinției Chinei în 2027.
Summitul de la New Delhi a produs „peste 50 de rezultate”, potrivit Times of India, citat de Global Times, pe patru piloni prioritari: reziliență, inovație, cooperare și sustenabilitate. Printre acestea se numără Strategy for BRICS Economic Partnership 2030 și o inițiativă numită BRICS Invoice Discounting Mechanism.
Global Times notează și dimensiunea bilaterală: aceasta a fost prima vizită a lui Xi în India după șapte ani, iar în relatarea publicației mai mulți interlocutori indieni au indicat interes pentru o cooperare mai strânsă cu China, inclusiv în perspectiva summitului de anul viitor găzduit de China.
Recomandate
Folosirea de către Iran a unor imagini satelitare de înaltă rezoluție din surse chinezești pentru a viza baze americane ridică miza diplomatică și de reglementare înaintea întâlnirii Trump–Xi din 24 septembrie , pe fondul suspiciunilor Washingtonului privind rolul companiilor chineze în sprijinirea capacităților militare iraniene, potrivit The Jerusalem Post . Informația pornește dintr-un articol The Wall Street Journal, care citează oficiali americani familiarizați cu subiectul: Iran ar fi obținut imagini satelitare cu rezoluție mare ale unei baze americane din Iordania din „surse chinezești” înainte de atacul cu rachete din 17 iulie asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti. Atacul a lovit o zonă de cazare unde dormeau militari americani, omorând trei soldați și rănind alți patru, care au fost evacuați pentru tratament. Ce susțin oficialii americani și ce nu confirmă Potrivit WSJ, Washingtonul ar fi trasat o legătură directă între imaginile provenite din surse chineze și lovitura din 17 iulie, însă nu ar fi confirmat o implicare directă a guvernului chinez. Oficialii citați nu au numit firmele chineze implicate și au evitat să acuze explicit Beijingul. WSJ mai notează că Iran ar fi obținut imagini atât înainte, cât și după atac, iar la câteva zile de la lovitură ar fi publicat imagini de înaltă rezoluție care documentau pagube în trei secțiuni ale bazei. Acestea ar fi fost mai detaliate decât imaginile comerciale cu rezoluție mai mică analizate de WSJ, care arătau avarii la peste 20 de structuri. Reacții oficiale și presiune diplomatică înaintea summitului Trump–Xi Dezvăluirea apare cu câteva săptămâni înaintea întâlnirii planificate din 24 septembrie dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping. Conform WSJ, oficiali americani de rang înalt au ridicat direct subiectul în discuții cu omologii chinezi, care ar fi cerut dovezi și ar fi respins acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington, Liu Chang, nu a răspuns direct acuzațiilor punctuale, dar a acuzat „părți” neprecizate că „leagă și denigrează în mod malițios alte țări”, potrivit WSJ. Separat, un oficial de la Casa Albă a declarat, ca reacție la articol, că nicio asistență externă nu ar fi îmbunătățit capacitatea Iranului de a lovi ținte americane, fără a aborda direct chestiunea imaginilor. Secretarul de stat Marco Rubio, întrebat la câteva zile după atac dacă China furnizează Iranului date pentru țintire, a evitat un răspuns direct și a spus că acțiunile Beijingului nu au schimbat cursul conflictului. Dimensiunea de reglementare: sancțiuni pe companii și extinderea investigațiilor Administrația Trump a sancționat deja în luna mai trei companii chineze — MizarVision, Earth Eye și Chang Guang — pe baza acuzațiilor că ar fi furnizat sau publicat imagini satelitare care ar putea fi folosite de Iran împotriva forțelor americane. Departamentul de Stat a acuzat anterior Chang Guang că ar fi furnizat imagini care au sprijinit atacuri ale miliției Houthi din Yemen, susținută de Iran. În paralel, administrația a informat în ultimele săptămâni comisiile de informații din Congres despre sprijinul atât chinez, cât și rusesc pentru Iran, potrivit WSJ. De ce contează: precizia loviturilor și „zona gri” a furnizării de imagini WSJ citează analiști și foști oficiali care spun că imaginile satelitare ar fi probabil doar una dintre sursele de informații folosite de Iran pentru țintire, alături de propriii sateliți, informații umane și sprijin din partea Rusiei. În fazele timpurii ale războiului, lovituri americane asupra sistemelor iraniene de radar și satelit ar fi degradat capacitatea Iranului de a înțelege câmpul de luptă, iar atacurile iraniene ar fi ratat frecvent ținte importante militar. Totuși, oficiali citați de WSJ afirmă că precizia țintirii Iranului ar fi părut să se îmbunătățească pe parcursul verii. Fostul analist CIA Jim Lamson a declarat pentru WSJ că imagini actualizate, de înaltă rezoluție, pot ajuta la identificarea mai exactă a țintelor de valoare și la evaluarea pagubelor după lovituri — o zonă sensibilă pentru reglementare și sancțiuni, deoarece poate implica furnizori comerciali, fără a demonstra automat implicarea directă a unui stat. [...]
BRICS încearcă să se poziționeze ca mediator în Orientul Mijlociu , într-un moment în care conflictul de șase luni dintre SUA și Iran pune presiune pe coeziunea internă a grupului și pe relațiile comerciale ale membrilor. La summitul de la New Delhi, liderii au cerut „maximă reținere”, potrivit HotNews . Declarația comună adoptată sâmbătă arată o încercare de a proiecta unitate între cele 11 state membre, în pofida divergențelor directe din regiune, în special între Iran și Emiratele Arabe Unite. Documentul exprimă „profunda îngrijorare” față de escaladarea tensiunilor și cere evitarea acțiunilor care ar putea agrava situația. „În conformitate cu pozițiile noastre naționale, îndemnăm (părțile) la maximă reținere, precum și la evitarea acțiunilor care ar putea agrava situația.” Miza: coeziunea politică a grupului și costurile economice ale escaladării Summitul are loc pe fondul reluării atacurilor reciproce între Statele Unite și Iran, într-un război care durează de șase luni. În acest context, Beijingul și Moscova continuă comerțul cu Iranul, în pofida amenințărilor repetate cu sancțiuni din partea lui Donald Trump, în timp ce Emiratele Arabe Unite au suspendat în august schimburile comerciale și financiare cu Teheranul, după ce au fost ținta unor rachete iraniene. Totuși, la New Delhi a avut loc o întâlnire între președintele iranian Massoud Pezeshkian și prințul moștenitor al EAU, șeicul Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan, în marja summitului, anunțată de Ambasada Iranului în India pe X. Xi împinge BRICS spre un rol de mediator și își pregătește președinția Xi Jinping a cerut ca BRICS să joace „chiar un rol de mediator” în conflictul din Orientul Mijlociu, argumentând că războiul „nu servește intereselor comune ale comunității internaționale”. Liderul chinez a îndemnat, de asemenea, țările BRICS să se opună „încălcărilor” suveranității și să depună eforturi pentru „menținerea păcii”. Pe plan intern al grupului, Xi a confirmat că China va prelua președinția BRICS anul viitor și va găzdui al 19-lea summit, prezentând blocul drept un „grup de frunte” în „Sudul Global” și un model de autonomie pentru economiile emergente. Comerțul, OMC și mesajul anti-protecționism În documentul comun, statele BRICS și-au reafirmat sprijinul pentru un sistem comercial multilateral „nediscriminatoriu, deschis” și „bazat pe norme”, cu Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în centru. În același registru, Xi a cerut respingerea „tuturor formelor de protecționism”, cu mai puțin de două săptămâni înaintea vizitei sale programate la Washington, pe fondul rivalității comerciale dintre Beijing și SUA. India, China și Rusia: întâlniri bilaterale, dar fără consens pe Ucraina Vizita lui Xi la New Delhi este prima după 2019, pe fondul unei relații încă marcate de conflictul militar de la frontieră din 2020, din Himalaya . Xi și Narendra Modi s-au întâlnit în marja summitului, iar liderul chinez a spus că Beijingul privește relațiile cu India dintr-o „perspectivă strategică, pe termen lung”. Summitul a fost și o ocazie pentru discuții între Modi și Vladimir Putin, inclusiv despre Orientul Mijlociu și Ucraina, potrivit părții indiene. Cu toate acestea, declarația comună nu include nicio referire la Ucraina, semn al limitelor de consens ale grupului atunci când subiectele ating direct interesele divergente ale membrilor. [...]
Beijingul condiționează summitul Xi–Trump de politica SUA privind Taiwanul , amenințând că va anula întâlnirea dacă Washingtonul aprobă noi vânzări de armament către insulă, potrivit HotNews , care citează surse informate preluate de Kyodo via Agerpres. Mesajul ridică miza de reglementare și securitate în jurul unei decizii cu efecte directe asupra relațiilor economice SUA–China. China își reafirmă astfel „linia roșie” în relația bilaterală: statutul Taiwanului. Potrivit surselor citate, Beijingul consideră problema Taiwanului drept cea mai sensibilă temă în raport cu Washingtonul, iar președintele Xi Jinping i-ar fi transmis lui Donald Trump, la întâlnirea din mai de la Beijing, că este „cea mai importantă problemă” dintre cele două țări, avertizând asupra riscului de conflict dacă situația este gestionată greșit. De ce contează: vânzările de armament pot bloca agenda economică În SUA, cadrul legal invocat este legea privind relațiile cu Taiwanul, adoptată după schimbarea recunoașterii diplomatice în 1979, care prevede furnizarea de armament către Taiwan pentru menținerea unei capacități de autoapărare. În decembrie anul trecut, administrația Trump a anunțat un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei), descris ca cel mai mare de până atunci, decizie care a provocat o reacție dură din partea Chinei. Pe acest fundal, Trump a indicat anterior că vânzările de armament către Taiwan ar putea fi „un instrument de negociere foarte valoros” în relația cu Beijingul, ceea ce, potrivit materialului, a alimentat îndoieli privind angajamentele de securitate ale Washingtonului față de aliații săi din Asia. În paralel, intensificarea activităților militare chineze în Strâmtoarea Taiwan a amplificat temerile privind o posibilă escaladare regională. Ce ar urma să fie pe masă la summit, dacă are loc Trump a anunțat că îl va primi pe Xi Jinping la Casa Albă pe 24 septembrie și că va organiza un dineu oficial, însă guvernul chinez nu a confirmat oficial vizita, notează materialul. Dincolo de dosarul Taiwan, sursele citate indică o agendă cu componente economice și de securitate: un posibil acord de reducere a tarifelor vamale pentru bunuri în valoare de 30 de miliarde de dolari de fiecare parte (aprox. 135 miliarde lei de fiecare parte); presiuni ale Washingtonului asupra Beijingului în contextul conflictului SUA–Iran, având în vedere rolul Chinei ca partener economic cheie al Teheranului; un posibil cadru de dialog privind siguranța inteligenței artificiale. Potrivit uneia dintre sursele Kyodo, China ar fi adoptat „o atitudine cooperantă” și nu ar bloca dialogul cu SUA, în pofida tensiunilor. Semnal separat: Trump deschide ușa producătorilor auto chinezi în SUA În același timp, Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News, consemnat de Reuters, că nu s-ar opune ca producătorii auto chinezi să construiască mașini în Statele Unite, cu condiția să angajeze forță de muncă locală, și a spus că nu vrea ca aceștia să producă în Mexic pentru a exporta ulterior în SUA. Rămâne însă neclar, din informațiile disponibile, dacă această deschidere pe zona industrială poate avansa în lipsa unui summit funcțional, în condițiile în care Beijingul leagă explicit întâlnirea de deciziile Washingtonului privind vânzările de armament către Taiwan. [...]
Rusia are probleme în aprovizionarea cu motoare cu reacție chinezești pentru dronele de atac cu rază lungă , după intervenții coordonate ale Ucrainei și ale partenerilor internaționali, potrivit Kyiv Post . Informația este relevantă pentru evoluția războiului deoarece vizează direct lanțurile de aprovizionare care susțin capacitatea Moscovei de a menține bombardamente aeriene la distanță. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală Yalta European Strategy (YES 2026), la Kiev, de către Vadym Skibitsky , adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR). El a susținut că dificultățile Rusiei sunt legate de motoare provenite din China și a cerut extinderea sancțiunilor multilaterale asupra lanțurilor de aprovizionare. „De aceea subliniez încă o dată: sunt necesare sancțiuni internaționale. Astăzi, Federația Rusă are anumite probleme cu motoarele cu reacție pentru drone. Vorbim despre motoare din China. Acesta este rezultatul acțiunilor noastre și al acțiunilor partenerilor noștri.” De ce contează: presiune pe lanțul de aprovizionare, dar lovirea producției rămâne dificilă Skibitsky a afirmat că serviciile ucrainene au identificat rețeaua de întreprinderi rusești și de proiecte de producție comună care operează împreună cu furnizori chinezi. Totuși, el a avertizat că lovirea directă a acestor obiective este complicată, deoarece sunt amplasate la peste 2.000 km de graniță, ceea ce ar necesita capabilități de lovire la distanță, inclusiv drone. „Din păcate, sunt amplasate departe de granița noastră – la o distanță de peste 2.000 de kilometri. Lovirea unor astfel de ținte nu este ușoară. Acest lucru este posibil doar cu mijloace de lovire cu rază lungă, în special vehicule aeriene fără pilot.” În același context, oficialul a spus că Beijingul ar fi conștient de riscurile de reglementare și economice pentru industria sa dacă își adâncește implicarea comercială și logistică în industria de apărare a Rusiei pe timp de război. Efect operațional: Rusia ar fi constrânsă la utilizare „din producție”, pe fondul trecerii la drone cu reacție Materialul notează că, în ultimele săptămâni, Rusia s-a bazat tot mai mult pe muniții „kamikaze” cu motor cu reacție (loitering munitions) și pe sisteme hibride dronă–rachetă ca vector principal de lovire aeriană asupra orașelor și infrastructurii critice din Ucraina. Sunt menționate ca platforme principale Geran-4 și munițiile „Banderol”, mai ieftine. Serhiy Beskrestnov, consilier al președinției ucrainene pe tehnologie de apărare, a declarat că forțele ruse nu ar mai avea stocuri suficiente de drone Shahed cu propulsie cu reacție pentru raiduri masive de saturație, de tipul celor din fazele anterioare ale războiului. În schimb, susține el, Rusia ar folosi drone cu reacție „proaspăt produse”, direct de pe linia de asamblare, pentru a menține presiunea constantă asupra apărării aeriene ucrainene. Implicații pentru apărarea aeriană: viteză mai mare, rată de interceptare mai mică Kyiv Post arată că trecerea la motoare turbojet (motoare cu reacție de mici dimensiuni) schimbă profilul amenințării față de modelele Shahed mai vechi, cu elice și motor cu ardere internă. Dronele mai noi ar opera la altitudini de câțiva kilometri și ar atinge viteze între 400 și 600 km/h, ceea ce le apropie ca profil de zbor de rachetele de croazieră la joasă altitudine. În timp ce Ucraina ar intercepta „de rutină” peste 90% dintre variantele mai lente, sursa indică faptul că, pentru dronele cu reacție, rata de interceptare ar fi în jur de 60%, ceea ce ar obliga armata ucraineană să folosească mijloace mai scumpe: rachete sol-aer de categorie superioară și aviație de luptă. Ce componente chinezești sunt menționate Articolul afirmă că analizele tehnice ale munițiilor capturate au identificat în mod repetat componente de proveniență chineză în sistemele de ghidaj și propulsie ale dronelor folosite de Rusia. Este dat exemplul companiei Telefly Telecommunications Equipment din Shenzhen, indicată ca furnizor de microturbine și subansamble electronice către contractori ruși din apărare. Sursa mai notează că sancțiunile occidentale au vizat companii-paravan și intermediari care ar facilita transferuri prin Hong Kong și alte țări, însă oficiali ucraineni din domeniul apărării insistă că limitarea fluxului de motoare cu turbină din străinătate rămâne esențială pentru reducerea atacurilor aeriene rusești la distanță. [...]
Statele din Golf își calibrează rapid poziția față de Iran, pe fondul riscurilor directe pentru infrastructura energetică și rutele maritime , iar discuțiile din BRICS și reuniunea pregătită în Oman indică o orientare spre dezescaladare și gestionarea pragmatică a crizei, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . În centrul semnalelor din ultimele zile sunt două canale paralele: întâlniri politice la vârf în marja summitului BRICS din New Delhi, unde Iranul și Emiratele Arabe Unite au fost prezente, și o reuniune anunțată în Oman pentru luni, axată pe Strâmtoarea Hormuz – punct critic pentru transportul global de petrol și gaze. BRICS: dialog politic pe fundalul unei crize regionale în adâncire La summitul BRICS din India, prințul moștenitor al Abu Dhabi, șeicul Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan, s-a întâlnit cu președintele Iranului, Masoud Pezeshkian. Potrivit relatării citate în analiză, discuțiile au vizat teme regionale și internaționale și „importanța sprijinirii eforturilor de calm, dezescaladare și stabilitate”. Analiza notează și contextul economic-politic al BRICS: Emiratele sunt membre din 2024, iar India încearcă să-și consolideze rolul de lider în cadrul blocului, cu o agendă formulată în jurul „rezilienței, inovării, cooperării și sustenabilității”. Presiune operațională: Arabia Saudită oprește o conductă după lovituri Pe teren, riscurile au devenit mai concrete. Gulf News, citat în analiză, afirmă că Arabia Saudită a oprit conducta East-West „ca măsură de precauție” după lovituri care au afectat linia în regiunile Riyadh și Madinah și au provocat răniți. Materialul menționează și o imagine satelitară cu pagube la o facilitate a conductei în regiunea Hejaz (11 septembrie 2026), creditată Reuters. În același tablou, analiza indică presiunea exercitată asupra Riadului de grupări susținute de Iran în Irak și Yemen, inclusiv avansul houthiților, și notează că SUA ar transmite semnale că ar prefera reducerea conflictului și că nu ar urma să lovească houthiții. Totodată, Riadul „se abține” de la atacuri asupra Irakului, conform textului. Oman și Strâmtoarea Hormuz: discuții fără garanția unui acord semnat O a doua pistă este reuniunea planificată în Oman, unde statele din Golf ar urma să discute cu Iranul despre Strâmtoarea Hormuz, pe care Iranul ar fi menținut-o „blocată” în cadrul conflictului mai larg, potrivit Gulf News (citat în analiză). Oman este prezentat ca având o relație „amiabilă” cu Teheranul și ca fiind dispus să găzduiască discuții regionale. Participarea nu este însă sigură pentru toate statele: Bahrain nu este așteptat să participe, potrivit Gulf News, citat în analiză. Pe de altă parte, Reuters este citată cu o nuanță importantă pentru așteptările pieței și ale operatorilor maritimi: la întâlnirea de luni nu ar fi de așteptat „un acord semnat” privind Hormuz, deși discuțiile ar urma să acopere inclusiv situația strâmtorii. Ce indică „tendința” comună: dezescaladare, dar fără soluții rapide Analiza leagă cele două formate (BRICS și Oman) printr-un mesaj convergent de temperare a tensiunilor. Declarația BRICS citată în text vorbește despre „profundă îngrijorare” față de escaladarea din Orientul Mijlociu/Asia de Vest și cere „maximum de reținere” și evitarea acțiunilor care ar agrava situația. În paralel, sunt menționate și relatări din presa de stat chineză (Xinhua) despre mesajul lui Xi Jinping privind „transformarea accelerată” a lumii și consolidarea „Sudului Global”, precum și o relatare Anadolu care susține că ar urma să fie semnat un acord pentru o rută comună Iran–Oman prin Hormuz. În același timp, citarea Reuters introduce o limitare explicită: chiar dacă întâlnirea are loc, un rezultat formal imediat nu este garantat. Pentru regiune, miza imediată rămâne una operațională și economică: reducerea riscului de noi lovituri asupra infrastructurii energetice și de perturbări prelungite pe una dintre cele mai importante rute maritime ale lumii. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre reunificarea Irlandei riscă să complice relația SUA–Regatul Unit și să reaprindă dezbaterea constituțională , într-un moment în care Londra insistă că nu există sprijin suficient pentru un referendum, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a reiterat duminică sprijinul pentru unificarea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda, afirmând că „unul dintre cele mai firești lucruri” ar fi „să le unim”. Declarațiile vin în pofida opoziției premierului britanic Andy Burnham, iar Antena 3 notează că informațiile sunt relatate de The Guardian. De ce contează politic: presiune pe Londra și pe echilibrul din Acordul din Vinerea Mare Potrivit articolului, poziționarea lui Trump „subminează tradiția neutralității Casei Albe” privind statutul constituțional al Irlandei de Nord și a generat reacții la Londra. Downing Street a transmis că Burnham consideră în continuare că „nu există sprijinul necesar pentru unificare” care să declanșeze un referendum, mecanism prevăzut în Acordul din Vinerea Mare (1998) . În urmă cu două săptămâni, Burnham ar fi spus că un referendum „este exclus”. În paralel, liderii Plaid Cymru, Partidului Național Scoțian și Sinn Féin urmează să se întâlnească luni la Cardiff pentru a discuta consolidarea cooperării în direcția schimbării constituționale. Reacții divergente: naționaliștii salută, unioniștii resping Naționaliștii irlandezi au salutat remarcile lui Trump, în timp ce Partidul Conservator și unioniștii nord-irlandezi le-au condamnat. Trump a spus că a fost surprins de amploarea reacțiilor și a susținut că a primit „atât de mult sprijin” pentru comentariile sale. Angela Rayner, secretarul pentru comunități din Regatul Unit, a minimalizat declarațiile, afirmând pentru Sky News: „Donald Trump este Donald Trump, iar președintele își va spune părerea așa cum o vede. Guvernul a fost serios în ceea ce privește acordul din Vinerea Mare și va continua pe această cale.” De cealaltă parte, Gerry Adams, fost lider Sinn Féin, a spus că declarațiile lui Trump ar reflecta „sentimentul larg nord-american” față de unitatea irlandeză și a criticat guvernele irlandeze succesive pentru lipsa de planificare a reunificării. Unioniștii au respins însă ideea: Ian Paisley Jr., fost deputat al Partidului Unionist Democrat, a declarat că „realitatea politică, culturală și economică” este că Irlanda de Nord și populația sa „sunt britanici și doresc să rămână așa”. Componenta economică: Trump promite eliminarea tarifului la whiskey-ul irlandez În timpul vizitei, Trump a anunțat că va reduce tarifele la whiskey-ul irlandez, spunând că va elimina taxele vamale după ce ar fi fost solicitat în mod repetat să facă acest lucru. Articolul precizează că exista o taxă vamală de 15% pentru whiskey-ul irlandez, introdusă în cadrul măsurilor Casei Albe împotriva importurilor din UE, care a dezavantajat produsul față de concurenți precum whiskey-ul scoțian și cel din Irlanda de Nord, care nu au taxe vamale. Ce urmează Pe termen scurt, miza este politică: declarațiile președintelui SUA alimentează o temă sensibilă în Regatul Unit și Irlanda, în timp ce guvernul britanic își menține poziția că nu sunt îndeplinite condițiile pentru un referendum. În același timp, promisiunea privind tarifele la whiskey-ul irlandez introduce o dimensiune comercială care poate influența discuțiile dintre SUA, UE și actorii regionali menționați în articol. [...]
