Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Donald Trump despre reunificarea Irlandei riscă să complice relația SUA–Regatul Unit și să reaprindă dezbaterea constituțională, într-un moment în care Londra insistă că nu există sprijin suficient pentru un referendum, potrivit Antena 3.
Președintele SUA a reiterat duminică sprijinul pentru unificarea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda, afirmând că „unul dintre cele mai firești lucruri” ar fi „să le unim”. Declarațiile vin în pofida opoziției premierului britanic Andy Burnham, iar Antena 3 notează că informațiile sunt relatate de The Guardian.
Potrivit articolului, poziționarea lui Trump „subminează tradiția neutralității Casei Albe” privind statutul constituțional al Irlandei de Nord și a generat reacții la Londra. Downing Street a transmis că Burnham consideră în continuare că „nu există sprijinul necesar pentru unificare” care să declanșeze un referendum, mecanism prevăzut în Acordul din Vinerea Mare (1998). În urmă cu două săptămâni, Burnham ar fi spus că un referendum „este exclus”.
În paralel, liderii Plaid Cymru, Partidului Național Scoțian și Sinn Féin urmează să se întâlnească luni la Cardiff pentru a discuta consolidarea cooperării în direcția schimbării constituționale.
Naționaliștii irlandezi au salutat remarcile lui Trump, în timp ce Partidul Conservator și unioniștii nord-irlandezi le-au condamnat. Trump a spus că a fost surprins de amploarea reacțiilor și a susținut că a primit „atât de mult sprijin” pentru comentariile sale.
Angela Rayner, secretarul pentru comunități din Regatul Unit, a minimalizat declarațiile, afirmând pentru Sky News:
„Donald Trump este Donald Trump, iar președintele își va spune părerea așa cum o vede. Guvernul a fost serios în ceea ce privește acordul din Vinerea Mare și va continua pe această cale.”
De cealaltă parte, Gerry Adams, fost lider Sinn Féin, a spus că declarațiile lui Trump ar reflecta „sentimentul larg nord-american” față de unitatea irlandeză și a criticat guvernele irlandeze succesive pentru lipsa de planificare a reunificării.
Unioniștii au respins însă ideea: Ian Paisley Jr., fost deputat al Partidului Unionist Democrat, a declarat că „realitatea politică, culturală și economică” este că Irlanda de Nord și populația sa „sunt britanici și doresc să rămână așa”.
În timpul vizitei, Trump a anunțat că va reduce tarifele la whiskey-ul irlandez, spunând că va elimina taxele vamale după ce ar fi fost solicitat în mod repetat să facă acest lucru. Articolul precizează că exista o taxă vamală de 15% pentru whiskey-ul irlandez, introdusă în cadrul măsurilor Casei Albe împotriva importurilor din UE, care a dezavantajat produsul față de concurenți precum whiskey-ul scoțian și cel din Irlanda de Nord, care nu au taxe vamale.
Pe termen scurt, miza este politică: declarațiile președintelui SUA alimentează o temă sensibilă în Regatul Unit și Irlanda, în timp ce guvernul britanic își menține poziția că nu sunt îndeplinite condițiile pentru un referendum. În același timp, promisiunea privind tarifele la whiskey-ul irlandez introduce o dimensiune comercială care poate influența discuțiile dintre SUA, UE și actorii regionali menționați în articol.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre o posibilă reunificare a Irlandei au forțat Londra să-și reafirme public linia oficială privind un referendum , într-un subiect sensibil reglementat explicit de Acordul din Vinerea Mare , potrivit news.ro . În timpul unei vizite la Dublin , Trump a spus că i-ar „plăcea foarte mult” să vadă Irlanda reunificată cu Irlanda de Nord, teritoriu aflat sub administrație britanică. Remarcile au fost făcute în prezența premierului irlandez Micheal Martin și au fost relatate de Reuters, citată de news.ro. „Ei bine, nu vreau să provoc niciun fel de probleme, dar vă spun că mi-ar plăcea foarte mult să văd această unificare.” „Se va întâmpla în cele din urmă... Cred că ar fi un lucru fantastic.” Reacția Londrei: poziția premierului britanic rămâne neschimbată După declarațiile președintelui american, un purtător de cuvânt al biroului premierului britanic Andy Burnham a transmis că poziția acestuia privind unificarea Irlandei „rămâne neschimbată”. Burnham spusese cu câteva săptămâni înainte că un referendum privind ieșirea Irlandei de Nord din Regatul Unit este „exclus”. Ulterior, răspunzând în parlament la întrebări despre un posibil referendum, el a precizat că nu are cunoștință de existența unui sprijin public majoritar pentru un nou vot și că, până când această situație nu se schimbă, nu va avea loc unul. Miza de reglementare: Acordul din Vinerea Mare și condițiile pentru referendum Conform prevederilor Acordului din Vinerea Mare din 1998, un referendum privind ieșirea Irlandei de Nord din Regatul Unit poate fi organizat numai la decizia guvernului britanic. Acordul a pus capăt a trei decenii de violențe între naționaliștii irlandezi care susțineau o Irlandă unită și unioniștii care doreau menținerea Irlandei de Nord în Regatul Unit. În același context, news.ro notează că sondajele indică în continuare o majoritate confortabilă în Irlanda de Nord în favoarea rămânerii în Regatul Unit, deși diferența s-a redus ușor după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, care a readus tema unirii mai sus pe agenda politică. Contextul vizitei lui Trump în Irlanda Trump se află într-o deplasare de 48 de ore în Irlanda, în condițiile în care Partidul Republican face campanie pentru a-și păstra majoritatea în ambele camere ale Congresului SUA. El urma să participe sâmbătă, mai târziu, la un turneu de golf la unul dintre complexurile sale turistice. Tot sâmbătă, Trump s-a întâlnit și cu președinta Irlandei, Catherine Connolly, aleasă anul trecut. În paralel, au fost programate proteste la Dublin și în vestul Irlandei, inclusiv lângă Trump International Golf Links din Doonbeg, iar un protestatar a desfășurat un steag al Palestinei lângă reședința președintei irlandeze. În articol se mai menționează că Irlanda este una dintre cele mai pro-palestiniene țări din Uniunea Europeană și că, în iulie, a adoptat o lege care restricționează comerțul cu bunuri provenite din coloniile din Cisiordania ocupată de Israel, act criticat de legislatori americani și de ambasadorul SUA în Irlanda. [...]
Donald Trump cere Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, invocând efecte directe asupra pieței globale a motorinei , pe fondul unor prețuri record în SUA, potrivit Mediafax . Trump a spus că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra infrastructurii rusești folosite pentru producerea și distribuirea motorinei, susținând că acestea „provoacă o penurie globală”. Declarațiile au fost făcute duminică, în marja turneului Irish Open, la clubul său de golf din Doonbeg, după ce prețurile motorinei din SUA au atins un nivel record vineri. „Domnul Zelenski trebuie să facă un lucru. Trebuie să înceteze eliminarea motorinei din Rusia.” „Există o mulțime de alte ținte. Nu atacați motorina, pentru că asta face rău, asta face rău lumii.” De ce contează: motorina devine o temă de securitate energetică și de politică internă în SUA În material se arată că Ucraina vizează de luni de zile industria petrolieră și gazieră a Rusiei cu atacuri la distanță, iar efectele interne din Rusia au inclus raționalizarea combustibilului și o decizie a Moscovei de a interzice exporturile de motorină în iulie, reducând oferta pe o piață globală deja „restricționată”, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. Pe lângă impactul atacurilor asupra rafinării, criza globală a fost amplificată și de războiul împotriva Iranului, care a redus transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , mai notează articolul. În SUA, scumpirea combustibililor capătă și o dimensiune electorală: prețurile îi afectează pe americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Context: exporturile de motorină s-au contractat puternic, potrivit IEA Mediafax citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), publicat vineri, potrivit căruia exporturile nete de motorină din țările din Golf au ajuns în august la „puțin peste un sfert” din nivelul de dinaintea începerii războiului împotriva Iranului, în februarie. IEA atribuie deteriorarea suplimentară și perturbărilor din sistemul de rafinare al Rusiei, respectiv opririi aproape complete a exporturilor de produse după intensificarea atacurilor ucrainene. În același raport, IEA mai arată că, în februarie, exporturile combinate de motorină din Golf și Rusia reprezentau aproape 45% din comerțul maritim mondial. Pozițiile părților: Kievul leagă industria petrolieră de finanțarea războiului Kievul susține că industria petrolieră rusă „finanțează și alimentează direct” invazia Rusiei în Ucraina, care durează de peste patru ani, conform articolului. În paralel, Rusia și-a intensificat campania aeriană în ultimele săptămâni, folosind rachete balistice și drone cu reacție, iar atacurile au vizat inclusiv rețeaua electrică a Ucrainei înainte de iarnă, cu scopul de a demoraliza civilii, potrivit oficialilor citați în material. [...]
Donald Trump a promis că va elimina taxele vamale pentru whiskeyul irlandez , o mișcare care, dacă se concretizează, ar reduce costurile de acces pe piața americană pentru un produs european aflat sub un plafon tarifar stabilit prin acordul SUA–UE, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut duminică, la finalul unui turneu de golf organizat la Doonbeg, în vestul Irlandei, pe una dintre proprietățile lui Trump. Președintele american a spus că a discutat subiectul cu Taoiseach-ul (prim-ministrul) irlandez Micheal Martin și că ideea a fost menționată și de jucătorul Shane Lowry, câștigătorul Openului Irlandei. „Ați putea elimina taxele vamale pentru whiskeyul irlandez? Iar eu am spus, în numele Statelor Unite ale Americii, le voi elimina”, a declarat Donald Trump. Context: acordul comercial SUA–UE și plafonul de 15% Statele Unite și Uniunea Europeană, din care face parte Irlanda, au încheiat în vara anului 2025 un acord comercial care stabilea un plafon de 15% pentru produsele europene care intră pe piața americană, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de Agerpres . În acest cadru, o scutire specifică pentru whiskeyul irlandez ar însemna o abatere punctuală de la regimul general, cu potențial impact asupra exportatorilor irlandezi și asupra concurenței pe segmentul băuturilor spirtoase pe piața din SUA. Ce rămâne neclar: calendarul și mecanismul de aplicare Agerpres notează că nu a fost clar imediat când ar urma să intre în vigoare scutirea de taxe vamale anunțată de Donald Trump și nici nu au fost oferite detalii despre modul în care ar fi implementată. În lipsa acestor elemente, efectul economic rămâne, deocamdată, la nivel de intenție politică, nu de măsură aplicabilă. [...]
Folosirea de către Iran a unor imagini satelitare de înaltă rezoluție din surse chinezești pentru a viza baze americane ridică miza diplomatică și de reglementare înaintea întâlnirii Trump–Xi din 24 septembrie , pe fondul suspiciunilor Washingtonului privind rolul companiilor chineze în sprijinirea capacităților militare iraniene, potrivit The Jerusalem Post . Informația pornește dintr-un articol The Wall Street Journal, care citează oficiali americani familiarizați cu subiectul: Iran ar fi obținut imagini satelitare cu rezoluție mare ale unei baze americane din Iordania din „surse chinezești” înainte de atacul cu rachete din 17 iulie asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti. Atacul a lovit o zonă de cazare unde dormeau militari americani, omorând trei soldați și rănind alți patru, care au fost evacuați pentru tratament. Ce susțin oficialii americani și ce nu confirmă Potrivit WSJ, Washingtonul ar fi trasat o legătură directă între imaginile provenite din surse chineze și lovitura din 17 iulie, însă nu ar fi confirmat o implicare directă a guvernului chinez. Oficialii citați nu au numit firmele chineze implicate și au evitat să acuze explicit Beijingul. WSJ mai notează că Iran ar fi obținut imagini atât înainte, cât și după atac, iar la câteva zile de la lovitură ar fi publicat imagini de înaltă rezoluție care documentau pagube în trei secțiuni ale bazei. Acestea ar fi fost mai detaliate decât imaginile comerciale cu rezoluție mai mică analizate de WSJ, care arătau avarii la peste 20 de structuri. Reacții oficiale și presiune diplomatică înaintea summitului Trump–Xi Dezvăluirea apare cu câteva săptămâni înaintea întâlnirii planificate din 24 septembrie dintre președintele SUA, Donald Trump, și liderul chinez Xi Jinping. Conform WSJ, oficiali americani de rang înalt au ridicat direct subiectul în discuții cu omologii chinezi, care ar fi cerut dovezi și ar fi respins acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington, Liu Chang, nu a răspuns direct acuzațiilor punctuale, dar a acuzat „părți” neprecizate că „leagă și denigrează în mod malițios alte țări”, potrivit WSJ. Separat, un oficial de la Casa Albă a declarat, ca reacție la articol, că nicio asistență externă nu ar fi îmbunătățit capacitatea Iranului de a lovi ținte americane, fără a aborda direct chestiunea imaginilor. Secretarul de stat Marco Rubio, întrebat la câteva zile după atac dacă China furnizează Iranului date pentru țintire, a evitat un răspuns direct și a spus că acțiunile Beijingului nu au schimbat cursul conflictului. Dimensiunea de reglementare: sancțiuni pe companii și extinderea investigațiilor Administrația Trump a sancționat deja în luna mai trei companii chineze — MizarVision, Earth Eye și Chang Guang — pe baza acuzațiilor că ar fi furnizat sau publicat imagini satelitare care ar putea fi folosite de Iran împotriva forțelor americane. Departamentul de Stat a acuzat anterior Chang Guang că ar fi furnizat imagini care au sprijinit atacuri ale miliției Houthi din Yemen, susținută de Iran. În paralel, administrația a informat în ultimele săptămâni comisiile de informații din Congres despre sprijinul atât chinez, cât și rusesc pentru Iran, potrivit WSJ. De ce contează: precizia loviturilor și „zona gri” a furnizării de imagini WSJ citează analiști și foști oficiali care spun că imaginile satelitare ar fi probabil doar una dintre sursele de informații folosite de Iran pentru țintire, alături de propriii sateliți, informații umane și sprijin din partea Rusiei. În fazele timpurii ale războiului, lovituri americane asupra sistemelor iraniene de radar și satelit ar fi degradat capacitatea Iranului de a înțelege câmpul de luptă, iar atacurile iraniene ar fi ratat frecvent ținte importante militar. Totuși, oficiali citați de WSJ afirmă că precizia țintirii Iranului ar fi părut să se îmbunătățească pe parcursul verii. Fostul analist CIA Jim Lamson a declarat pentru WSJ că imagini actualizate, de înaltă rezoluție, pot ajuta la identificarea mai exactă a țintelor de valoare și la evaluarea pagubelor după lovituri — o zonă sensibilă pentru reglementare și sancțiuni, deoarece poate implica furnizori comerciali, fără a demonstra automat implicarea directă a unui stat. [...]
Beijingul condiționează summitul Xi–Trump de politica SUA privind Taiwanul , amenințând că va anula întâlnirea dacă Washingtonul aprobă noi vânzări de armament către insulă, potrivit HotNews , care citează surse informate preluate de Kyodo via Agerpres. Mesajul ridică miza de reglementare și securitate în jurul unei decizii cu efecte directe asupra relațiilor economice SUA–China. China își reafirmă astfel „linia roșie” în relația bilaterală: statutul Taiwanului. Potrivit surselor citate, Beijingul consideră problema Taiwanului drept cea mai sensibilă temă în raport cu Washingtonul, iar președintele Xi Jinping i-ar fi transmis lui Donald Trump, la întâlnirea din mai de la Beijing, că este „cea mai importantă problemă” dintre cele două țări, avertizând asupra riscului de conflict dacă situația este gestionată greșit. De ce contează: vânzările de armament pot bloca agenda economică În SUA, cadrul legal invocat este legea privind relațiile cu Taiwanul, adoptată după schimbarea recunoașterii diplomatice în 1979, care prevede furnizarea de armament către Taiwan pentru menținerea unei capacități de autoapărare. În decembrie anul trecut, administrația Trump a anunțat un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei), descris ca cel mai mare de până atunci, decizie care a provocat o reacție dură din partea Chinei. Pe acest fundal, Trump a indicat anterior că vânzările de armament către Taiwan ar putea fi „un instrument de negociere foarte valoros” în relația cu Beijingul, ceea ce, potrivit materialului, a alimentat îndoieli privind angajamentele de securitate ale Washingtonului față de aliații săi din Asia. În paralel, intensificarea activităților militare chineze în Strâmtoarea Taiwan a amplificat temerile privind o posibilă escaladare regională. Ce ar urma să fie pe masă la summit, dacă are loc Trump a anunțat că îl va primi pe Xi Jinping la Casa Albă pe 24 septembrie și că va organiza un dineu oficial, însă guvernul chinez nu a confirmat oficial vizita, notează materialul. Dincolo de dosarul Taiwan, sursele citate indică o agendă cu componente economice și de securitate: un posibil acord de reducere a tarifelor vamale pentru bunuri în valoare de 30 de miliarde de dolari de fiecare parte (aprox. 135 miliarde lei de fiecare parte); presiuni ale Washingtonului asupra Beijingului în contextul conflictului SUA–Iran, având în vedere rolul Chinei ca partener economic cheie al Teheranului; un posibil cadru de dialog privind siguranța inteligenței artificiale. Potrivit uneia dintre sursele Kyodo, China ar fi adoptat „o atitudine cooperantă” și nu ar bloca dialogul cu SUA, în pofida tensiunilor. Semnal separat: Trump deschide ușa producătorilor auto chinezi în SUA În același timp, Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News, consemnat de Reuters, că nu s-ar opune ca producătorii auto chinezi să construiască mașini în Statele Unite, cu condiția să angajeze forță de muncă locală, și a spus că nu vrea ca aceștia să producă în Mexic pentru a exporta ulterior în SUA. Rămâne însă neclar, din informațiile disponibile, dacă această deschidere pe zona industrială poate avansa în lipsa unui summit funcțional, în condițiile în care Beijingul leagă explicit întâlnirea de deciziile Washingtonului privind vânzările de armament către Taiwan. [...]
Comemorarea de 25 de ani a atentatelor din 11 septembrie a fost folosită și ca mesaj politic despre securitate , după ce președintele Donald Trump a legat „războiul împotriva terorismului” de conflictul său actual cu Iranul și a reiterat că Teheranul „nu va avea niciodată” o armă nucleară, potrivit news.ro . Trump a condus ceremonia de la Pentagon, în timp ce vicepreședintele JD Vance a participat la comemorarea de la locul World Trade Center din New York, alături de cei patru foști președinți americani încă în viață și de primele doamne. În cadrul ceremoniilor, au fost ținute momente de reculegere la orele la care au avut loc atacurile, iar numele celor aproape 3.000 de victime au fost citite cu voce tare. Mesajul de securitate: de la 11 septembrie la Iran La Pentagon, Trump a vorbit despre „jurământul sacru” reînnoit în memoria victimelor și a încercat să lege intervențiile americane declanșate după 11 septembrie de disputa actuală cu Iranul. În același context, el a spus că Republica Islamică „nu va avea niciodată, absolut niciodată, o armă nucleară”. Ceremonii în New York și simbolurile comemorării În Manhattan, două raze de lumină au iluminat cerul vineri seara, în cadrul evenimentului „ Tribute in Light ”, iar alte repere din stat s-au iluminat în albastru. La ceremonia de la World Trade Center au fost prezenți George W. Bush (președinte în 2001), Joe Biden, Barack Obama și Bill Clinton. Clopotele și victimele de după atacuri În fiecare an, pe 11 septembrie, clopotele bat pentru a marca orele exacte la care s-au prăbușit cele patru avioane deturnate și Turnurile Gemene, fiecare dintre cele șase bătăi fiind urmată de un moment de reculegere. Anul acesta, potrivit relatării, a fost bătut și un al șaptelea clopot, în memoria miilor de persoane care au murit ulterior din cauza unor boli, inclusiv cancer, asociate consecințelor atacurilor. Tensiuni nerezolvate: criticile la adresa Arabiei Saudite În timpul ceremoniei din Manhattan, care a inclus citirea numelor timp de aproape patru ore, o văduvă a unei victime a criticat Arabia Saudită și ceea ce a descris drept eșecuri ale oficialilor americani în a trage regatul la răspundere. Terry Strada, președinte național al organizației „9/11 Families United”, a întrebat public cum este posibil ca, după 25 de ani, „să nu se fi făcut încă dreptate” privind rolul pe care l-ar fi avut Arabia Saudită, declarații care au stârnit aplauze. Materialul amintește că majoritatea autorilor atacurilor proveneau din Arabia Saudită, iar planificarea a fost condusă de Osama bin Laden, fondatorul Al-Qaeda. Totodată, oficialii saudiți au negat în repetate rânduri implicarea, iar Raportul Comisiei din 2004 privind 11 septembrie a concluzionat că nu există dovezi că guvernul saudit, ca instituție, sau înalți oficiali saudiți ar fi finanțat Al-Qaeda. Comemorări și în afara SUA Evenimente de comemorare au avut loc și în alte locuri: la Londra, la Palatul Buckingham (cu participarea ministrului de externe Ed Miliband și a ambasadorului SUA Warren Stephens), la Bursa din Toronto, precum și la Milano, unde pompieri italieni și americani au făcut o urcare ceremonială pe scări, parcurgând 110 etaje ale Turnului Galfa, în memoria numărului de etaje al fiecăruia dintre Turnurile Gemene. [...]
