Știri
Știri din categoria Externe
China își consolidează sprijinul pentru Cuba în plin val de sancțiuni americane, pe fondul înăspririi presiunii Washingtonului asupra Havanei, inclusiv prin restricții asupra petrolului și măsuri punitive suplimentare, potrivit Agerpres.
Ministrul chinez de externe Wang Yi a salutat „rezistența” poporului cubanez la „blocade” și „interferențe străine”, în timpul unei întâlniri cu omologul său cubanez, Bruno Rodriguez Parrilla, desfășurată la New York, în marja reuniunilor de la Națiunile Unite. Discuția a avut loc miercuri, iar anunțul a fost făcut joi de biroul lui Wang Yi, conform AFP.
În același context, șeful diplomației chineze a reafirmat angajamentul Beijingului față de un sistem internațional „centrat pe ONU” și opoziția față de „orice formă de politică de putere și intimidare”.
Cuba se află sub embargo american din 1962, iar, potrivit informațiilor citate, administrația Trump a intensificat recent presiunea asupra insulei. Printre măsurile menționate:
Pe lângă mesajul politic, China a indicat și o dimensiune economică a sprijinului. Președintele cubanez Miguel Diaz-Canel a anunțat sosirea unui transport inițial de 15.000 de tone de orez trimis de China, despre care a spus că Beijingul ar fi promis în total 60.000 de tone.
Wang Yi a afirmat că China „va continua” să sprijine Cuba și să contribuie la „dezvoltarea economiei cubaneze” și la îmbunătățirea condițiilor de viață. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendarul sau condițiile acestui sprijin.
Recomandate
Rusia își apără loviturile lângă România și atacă public poziția Bucureștiului în NATO potrivit Mediafax , după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe. Miza imediată pentru România este de securitate și de politică externă: Moscova încearcă să normalizeze atacuri asupra infrastructurii de la Dunăre, în imediata vecinătate a teritoriului românesc, și să mute discuția de la riscurile generate de Rusia către „amenințarea” NATO. Ambasada Federației Ruse la București a reacționat într-un ton agresiv la convocare, respingând acuzațiile ridicate de partea română și reluând tezele Moscovei despre războiul din Ucraina. În comunicatul transmis după întâlnire, reprezentanța rusă încearcă inclusiv să justifice atacul asupra punctului de frontieră Orlivka, aflat chiar în dreptul României, susținând că obiectivele folosite de Ucraina pentru operațiuni sau tranzit militar sunt „ținte legitime”. Atacul de la Orlivka și efectele din proximitatea României Ambasada susține că Vladimir Lipaev a respins protestul României și a afirmat: „Orice obiective folosite de Ucraina pentru desfășurarea acțiunilor de luptă și pentru tranzitul militar, inclusiv cele mascate drept obiective civile, au fost și rămân ținte legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse”. Atacul a avut loc în noaptea de 31 august spre 1 septembrie, când Rusia a lovit din nou regiunea Odesa și infrastructura din apropierea Dunării. Punctul de frontieră Orlivka, situat în imediata apropiere a teritoriului României, a fost avariat, iar activitatea a fost suspendată temporar. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că obiectivul a fost lovit în mod deliberat. În aceeași noapte, sistemele radar românești au detectat ținte aeriene în apropierea frontierei, iar două aeronave F-18 spaniole aflate în misiune NATO au fost ridicate de la sol. Populația din nord-estul județului Tulcea a primit mesaje RO-Alert. Ministerul Apărării a precizat ulterior că nu au fost identificate pătrunderi în spațiul aerian național. Convocarea la MAE și mesajul politic al Moscovei Ambasadorul rus a fost convocat pe 3 septembrie la MAE, unde autoritățile române au ridicat problema implicării Rusiei în incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle , dar și a atacurilor rusești asupra unor obiective civile din Ucraina. În comunicat, Ambasada Rusiei îl acuză pe Volodimir Zelenski că s-ar fi transformat într-un „terorist internațional” și susține că liderul de la Kiev ar încerca să provoace extinderea conflictului în Europa. Totodată, reprezentanța diplomatică afirmă că sprijinul militar, tehnic, logistic și diplomatic acordat Ucrainei de statele occidentale ar echivala cu o formă de „complicitate” la presupusele crime ale Kievului. În final, mesajul se extinde către politica externă a României: Lipaev susține că amenințarea la adresa securității României „nu vine din partea Rusiei”, ci din ceea ce numește politica „aripii agresive” a conducerii NATO și a Bruxelles-ului. Contextul Leipzig/Halle: acuzații de „acțiuni hibride” Convocarea a avut loc și pe fondul cazului de la aeroportul Leipzig/Halle, unde Germania a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru o tentativă de atac cu dronă. Autoritățile germane investighează descoperirea unei drone dotate cu explozibil și detonator în apropierea aeroportului, descris ca un nod cargo european folosit inclusiv pentru transporturi legate de NATO și Ucraina. România s-a alăturat reacției mai multor state europene. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a transmis că România nu va tolera acțiunile hibride atribuite Rusiei și că Bucureștiul va acționa coordonat cu aliații săi. Moscova neagă implicarea în incidentul din Germania, la fel cum respinge constant acuzațiile occidentale privind operațiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și alte acțiuni hibride pe teritoriul statelor europene. [...]
Argentina pregătește sancțiuni mai dure pentru proiectele petroliere din jurul Insulelor Falkland , o mișcare care poate ridica riscul juridic și politic pentru companiile din energie active în zonă, pe fondul unei noi escaladări a disputei de suveranitate cu Regatul Unit, potrivit HotNews . Președintele argentinian Javier Milei a invocat joi un „vânt favorabil” pentru revendicarea istorică a Argentinei asupra arhipelagului (numit în Argentina „Malvine”) și a anunțat că va promova un proiect de lege care să „înăsprească sancțiunile și pedepsele împotriva companiilor implicate în operațiuni neautorizate” în jurul insulelor din Atlanticul de Sud, a căror suveranitate este disputată între Buenos Aires și Londra. De ce contează pentru companiile din energie Mesajul lui Milei vizează direct activitățile de explorare și exploatare petrolieră din proximitatea arhipelagului, printr-o promisiune de întărire a cadrului sancționator pentru proiecte pe care Argentina le consideră neautorizate. În practică, o astfel de inițiativă legislativă poate crește incertitudinea pentru operatori și parteneri (de la licențe și finanțare până la litigii), chiar dacă administrarea „de facto” a insulelor rămâne la Regatul Unit. Context geopolitic: semnalul venit din SUA Anunțul apare la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a spus că nu exclude o „revizuire” a poziției de neutralitate a SUA privind Falkland. Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor occidentale, recunosc că Regatul Unit administrează „de facto” insulele, fără a se pronunța asupra suveranității propriu-zise; disputa este menționată într-o rezoluție ONU din 1965, care îndeamnă părțile la o soluție pașnică. Milei a reacționat rapid la declarația lui Trump, pe care a descris-o drept „ceva foarte puternic” legat de „cauza cea mai importantă și mai sfântă” pentru argentinieni. Presiune și pe frontul juridic În paralel, marți, o asociație a veteranilor din Falkland și avocați pentru protecția mediului au intentat o acțiune în justiție în Argentina pentru a bloca un proiect petrolier derulat de compania britanică Rockhopper și de compania israeliană Navitas în nordul arhipelagului. Arhipelagul Falkland se află la aproximativ 600 km de coasta patagoniană a Argentinei și a fost scena războiului din 1982 dintre Argentina și Regatul Unit, conflict soldat, în 74 de zile, cu 649 de morți în rândul argentinienilor și 255 în rândul britanicilor. Insulele sunt administrate „de facto” de Regatul Unit din 1833 și rămân un subiect major în politica internă argentiniană. [...]
Lavrov leagă creșterea cheltuielilor militare în NATO de presiuni pe nivelul de trai , susținând că Alianța și UE își „prelungesc” existența prin noi pretexte, potrivit HotNews , care citează declarații făcute la Forumul Economic de la Vladivostok. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a afirmat că NATO „nu va mai rezista mult timp” și că încercarea de a găsi motive pentru prelungirea existenței alianței „nu poate continua mult timp”. În același registru, el a susținut că Uniunea Europeană „și-a pierdut avantajele” și „s-a transformat într-un bloc militar anti-rus, deschis agresiv”, care ar servi drept sprijin pentru NATO. Argumentul economic invocat: costul reînarmării În intervenția sa, Lavrov a pus accent pe efectele bugetare ale majorării cheltuielilor militare, sugerând că acestea se traduc în costuri sociale pentru populație. „E vorba de sume uriaşe, atunci când cheltuielile militare cresc, în urma deciziilor luate, de la 2% la 5% din buget sau din PIB – nu contează, desigur, acest lucru se reflectă asupra nivelului de trai cotidian din aceste ţări”, a spus Lavrov. Contextul invocat: de la Afganistan la „limitarea Chinei” Lavrov a dat ca exemplu intervenția din Afganistan după atentatele din New York din septembrie 2001, despre care a spus că s-a încheiat „fără glorie”. El a mai afirmat că ulterior ar fi urmat o „renaștere” a unor viziuni „rusofobe” și că NATO ar încerca acum să-și extindă influența spre Asia de Sud-Est și Nord-Est, sub sloganul „limitării Chinei”, menționând și amplificarea problemei Taiwanului. Declarațiile sunt prezentate de HotNews ca relatate de agenția rusă TASS și preluate „conform News.ro”. [...]
Semnalul de „pace” transmis de Vladimir Putin rămâne condiționat de o negociere directă Rusia–Ucraina , fără a indica pași concreți sau un calendar, potrivit HotNews , care citează Reuters. Declarația a fost făcută joi, în cadrul unui forum economic organizat în Extremul Orient al Rusiei , unde președintele rus a spus că vede o posibilitate de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Ucraina. „Există o șansă? În opinia mea, da, există.” În același context, Putin a susținut că soluția trebuie să vină de la „țările implicate în conflict – Rusia și Ucraina”, formulare care indică o poziționare pe linia negocierilor bilaterale, fără a detalia rolul altor actori internaționali sau condițiile unui eventual acord. Din perspectiva impactului, mesajul contează mai ales ca semnal politic către piețe și parteneri externi, însă, pe baza informațiilor din material, nu rezultă elemente operaționale (inițiere de discuții, propuneri, concesii) care să schimbe imediat evaluarea riscului geopolitic asociat conflictului. [...]
Polonia a convocat ambasadorul Rusiei, ridicând miza diplomatică în disputa privind „atacurile hibride” atribuite Moscovei , după ce Germania a concluzionat că Rusia ar fi responsabilă pentru o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Mediafax . Convocarea a avut loc joi, la Ministerul polonez de Externe, iar Varșovia a transmis că urmează să își exprime „opoziția fermă față de escaladarea acțiunilor agresive ale Rusiei”, pe fondul acuzațiilor privind implicarea Moscovei în incidentul din Germania. Ce a declanșat reacția Varșoviei Decizia Poloniei vine la o zi după ce Ministerul de Externe polonez și-a exprimat solidaritatea cu Germania, în urma informațiilor potrivit cărora Rusia s-ar afla în spatele tentativei de atac de la aeroportul Leipzig/Halle, produsă în luna august. Guvernul german a anunțat marți că a ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă pentru incident, pe baza investigațiilor poliției și a informațiilor serviciilor de informații. Conform datelor prezentate, o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe 4 august în apropierea unui avion cargo ucrainean la aeroportul Leipzig/Halle și a fost dezamorsată. Context: „sabotaj” și consolidarea flancului estic Polonia a condamnat miercuri „actele de sabotaj și tentativele de atac hibrid” pe teritoriul statelor membre NATO și UE și a anunțat că își va intensifica eforturile pentru consolidarea flancului estic al Alianței și al Uniunii Europene. Rusia a respins acuzațiile formulate de Germania și a calificat afirmațiile privind implicarea sa în incidentul de la Leipzig drept nefondate. [...]
Ungaria condiționează acceptarea bugetului UE 2028–2034 de „interesele” companiilor și cetățenilor , poziție care poate complica negocierile asupra viitorului cadru financiar multianual, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de premierul ungar Peter Magyar după o întâlnire la Budapesta cu președintele Consiliului European, Antonio Costa . Magyar a spus că guvernul ungar va accepta cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034 doar dacă acesta „servește interesele cetățenilor ungari și ale companiilor din țară”. Discuțiile au vizat și protejarea frontierelor externe ale UE, migrația ilegală și extinderea Uniunii Europene. Frontiere, migrație și așteptări de recunoaștere la nivel european Într-o postare pe rețelele de socializare, premierul ungar a reiterat că Ungaria susține „închiderea frontierelor externe” ale UE și adoptarea cadrului legal pe care îl consideră necesar pentru „oprirea migrației ilegale”. În acest context, Magyar a invocat evenimentele recente din Ceuta, exclava spaniolă din Africa de Nord, unde, potrivit informațiilor citate, aproximativ 70.000 de persoane ar fi intrat ilegal în doar câteva zile, în luna iulie. Totodată, el a afirmat că Ungaria va continua să protejeze frontierele Uniunii și că se așteaptă ca aceste eforturi să fie recunoscute la nivel european. Extinderea UE: Budapesta respinge procedurile accelerate În cadrul întâlnirii cu Antonio Costa, Magyar a mai declarat, conform propriilor afirmații, că Ungaria nu sprijină proceduri accelerate de aderare la Uniunea Europeană pentru nicio țară. Turneul regional al lui Antonio Costa: București, apoi Sofia și Atena Antonio Costa a ajuns joi la București, unde are programată o întâlnire cu președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Convorbirile includ o discuție tête-à-tête, urmată de convorbiri oficiale, iar declarațiile comune de presă sunt programate în jurul orei 11:00. După București, Costa urmează să meargă la Sofia pentru discuții cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, iar apoi la Atena, unde se va întâlni cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. [...]
