Știri
Știri din categoria Externe
Xi Jinping cere o cooperare strategică mai strânsă cu Rusia, într-un mesaj care semnalează continuitatea axei Beijing–Moscova într-un context geopolitic volatil, potrivit Mediafax, în timpul vizitei la Beijing a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.
Președintele Chinei a spus că cele două state trebuie să își consolideze încrederea reciprocă, să își ofere sprijin și să își apere interesele comune, argumentând că stabilitatea relațiilor bilaterale este importantă într-un mediu internațional marcat de incertitudine.
În același context, Xi a transmis, potrivit agenției Xinhua, citată de Reuters, că Beijingul și Moscova ar trebui să aprofundeze cooperarea strategică pentru a apăra „interesele legitime” ale ambelor țări, să susțină „unitatea Sudului Global” și să își asume rolul așteptat de la „marile puteri” și membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.
Liderul chinez este așteptat să se întâlnească în acest an cu omologul său rus, într-un demers de reafirmare a parteneriatului strategic și de marcare a unor aniversări, inclusiv a tratatului de prietenie sino-rus semnat în 2001.
Declarațiile vin în condițiile în care China își extinde relațiile diplomatice cu alte state. În 2026, mai mulți lideri occidentali – inclusiv prim-miniștrii Spaniei, Marii Britanii și Canadei – au vizitat Beijingul pentru consolidarea legăturilor bilaterale, mai notează materialul.
Recomandate
Vizita lui Xi Jinping la Phenian semnalează o recalibrare a Chinei în dosarul nord-coreean , printr-un accent mai mare pe cooperare și coordonare strategică – inclusiv pe schimburi militare – și prin evitarea explicită a termenului „denuclearizare”, potrivit CNN . Mișcarea vine într-un moment în care Coreea de Nord și-a strâns relațiile cu Rusia, iar Beijingul încearcă să-și reafirme influența asupra aliatului său de tratat. În cadrul vizitei de stat de două zile – prima în șapte ani – Xi i-a spus lui Kim Jong Un că cele două țări ar trebui să „deschidă o perspectivă mai luminoasă” pentru cauza socialistă și pentru „pacea și dezvoltarea regională”, pe fondul „schimbărilor profunde nemaiîntâlnite într-un secol”. Liderul chinez a prezentat și o listă de direcții concrete de cooperare, de la comerț și agricultură la construcții, știință și tehnologie și sănătate, alături de întărirea „coordonării strategice” și a schimburilor militare, diplomatice și între structurile de aplicare a legii. Ce s-a schimbat față de 2019: „denuclearizarea” lipsește din mesaj Diferența majoră față de vizita din 2019, conform comparației făcute de CNN pe baza comunicărilor oficiale ale Beijingului, este absența referirii la sprijinul Chinei pentru „ denuclearizarea Peninsulei Coreene ”. În contextul în care Phenianul și-a accelerat programul nuclear în pofida sancțiunilor ONU și și-a înscris în 2023 în Constituție politica de dezvoltare a armelor nucleare, omiterea este interpretată ca un potențial câștig de imagine pentru Kim. Totodată, analiza plasează această schimbare într-un cadru geopolitic diferit: China se află în competiție strategică cu SUA, iar Coreea de Nord a consolidat legături cu Moscova. De ce contează pentru echilibrul de securitate din regiune Apelul Beijingului la întărirea schimburilor în diplomație, aplicarea legii și armată este văzut ca un semnal că Phenianul ar putea fi atras mai activ într-un bloc economic și de securitate pe care China încearcă să-l construiască și să-l conducă, potrivit lui Lim Eul-chul, profesor la Universitatea Kyungnam din Coreea de Sud, citat de CNN. În același timp, apropierea de Coreea de Nord îi permite Chinei să transmită SUA și aliaților săi că încă are pârghii asupra Phenianului. În paralel, Xi ar fi puțin probabil să considere momentul potrivit pentru a-l presa pe Kim să renunțe la programul nuclear. Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, spune că atât Kim, cât și Xi văd riscuri mai mari în diplomația sau presiunea directă decât în menținerea actualei linii. Relația China–Coreea de Nord, între „îmbrățișare strategică” și limite Relațiile bilaterale s-au răcit în ultimii ani, pe fondul apropierii Phenianului de Moscova. CNN amintește că în 2024 Kim și Vladimir Putin au semnat un tratat de apărare mutuală, iar Coreea de Nord a furnizat „mii de soldați și muniții” pentru războiul Rusiei din Ucraina, evoluție care a alimentat îngrijorări în Occident privind o aliniere tot mai strânsă între Phenian, Moscova și Beijing. Înaintea sosirii lui Xi, Kim a inspectat un producător de rachete și o nouă fabrică ce produce material nuclear de calitate militară, notează CNN, într-un posibil test al toleranței Beijingului. Deși informările publice ale celor două părți până marți după-amiază nu menționau armele nucleare, întâlnirile pot funcționa și ca un canal de calibrare reciprocă a strategiilor. Easley rezumă poziția Beijingului astfel: „Beijingul se așteaptă ca Phenianul să-i respecte interesele și să evite politici destabilizatoare. Vizita lui Xi este o îmbrățișare strategică a lui Kim, dar nu un cec în alb pentru Coreea de Nord.” În plan oficial, întrebat dacă China mai susține denuclearizarea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a spus că poziția Beijingului rămâne „continuă și consecventă” pe tema Peninsulei Coreene. [...]
Actualizarea „listei negre” a Pentagonului ridică riscuri de conformare și reputație pentru companiile chineze cu expunere în SUA , după ce Washingtonul a inclus noi entități considerate „companii militare chineze” care operează direct sau indirect pe piața americană, potrivit Economica . Beijingul a cerut SUA „să își corecteze practicile eronate” și „să înceteze suprimarea nejustificată a companiilor chineze”, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian . Reacția vine după publicarea, luni, a unei liste actualizate de către Pentagon, informație relatată de Agerpres . Ce companii au fost adăugate pe listă Pe lista actualizată au fost incluse, între altele, companii mari din tehnologie și industrie: Alibaba (comerț electronic); Baidu (motor de căutare); BYD (vehicule electrice). De ce contează: presiune de reglementare și efecte în lanț Lin Jian a criticat ceea ce a numit „instrumentalizarea” de către Washington a conceptului de securitate națională și crearea de „liste discriminatorii sub diverse denumiri”. În același timp, oficialul chinez a indicat că Beijingul ar putea răspunde prin măsuri pentru protejarea intereselor companiilor vizate. „China va lua măsurile necesare pentru a apăra cu fermitate drepturile şi interesele legitime ale companiilor chineze”, a declarat el într-o conferinţă de presă obişnuită. Din perspectiva mediului de afaceri, includerea pe o astfel de listă poate amplifica riscurile de conformare (verificări suplimentare, prudență sporită a partenerilor) și costurile indirecte asociate accesului la piața americană, chiar dacă materialul citat nu detaliază măsuri concrete care decurg automat din listă. [...]
Comisia Europeană pregătește un nou set de sancțiuni care ar putea înăspri semnificativ accesul pe piața UE și fluxurile comerciale legate de Rusia , inclusiv printr-o propunere de interzicere a intrării în Uniune a persoanelor care au servit în armata rusă de la începutul războiului din Ucraina, potrivit news.ro . Măsura este inclusă în propunerea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni de la invazia din februarie 2022. Propunerea privind vizele vizează „pentru prima oară” interzicerea intrării în UE a „oricărei persoane care a servit în forțele armate ruse” de la începutul războiului, a declarat la Bruxelles președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Mai multe state membre, inclusiv țările baltice și nordice, susțin de luni de zile o astfel de interdicție, argumentând că este inadmisibil ca militarii ruși să facă turism în Europa după ce au luptat în Ucraina. Petrolul rusesc: suspendarea ajustării automate a plafonului Pe componenta energetică, Comisia vrea să suspende mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului brut rusesc exportat cu 15% sub prețul pieței. Plafonarea, decisă de statele G7, se aplică intermediarilor care exportă petrol brut rusesc, iar din ianuarie fusese introdus un mecanism de ajustare automată pentru a păstra diferența de cel puțin 15% sub piață. În contextul scumpirilor generate de războiul din Orientul Mijlociu, acest mecanism „nu mai permite atingerea obiectivului inițial” – reducerea veniturilor Rusiei din exporturile de petrol, care finanțează efortul de război, potrivit explicațiilor prezentate de von der Leyen. Ea a afirmat că veniturile energetice ale Rusiei „au scăzut cu aproximativ 40% la începutul lui 2025”. Comisia propune „simpla suspendare” a ajustării automate până în ianuarie anul viitor. În ianuarie, plafonarea fusese stabilită la 44,10 dolari pe baril, iar prețul barilului Ural (referința mecanismului) ar fi ajuns în prezent la aproximativ 90 de dolari, dublu față de ianuarie. Pescuit, companii chineze și criptomonede: extinderea ariei sancțiunilor Noul pachet ar urma să includă, în premieră, sectorul pescuitului. Von der Leyen a anunțat propuneri de „restricții importante” la import pentru anumite produse de pescuit și o interzicere totală pentru altele, „ca de exemplu codul”. Pe zona de evitare a sancțiunilor, Comisia propune adăugarea a 14 întreprinderi chinezești pe lista celor cărora li se interzice comerțul cu state membre UE. Totodată, Bruxellesul vrea să interzică anumite tranzacții în criptomonede, despre care susține că sunt folosite pentru a ocoli sancțiunile financiare occidentale impuse Rusiei. Context: evaluări privind costul sancțiunilor pentru Rusia Von der Leyen a susținut că sancțiunile „slăbesc bazele economice” ale efortului de război al Rusiei. Separat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a estimat la aproximativ 1.500 de miliarde de euro costul plătit de Rusia prin sancțiunile europene, conform aceleiași surse. [...]
Zelenski spune că Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul, pe fondul loviturilor asupra infrastructurii energetice și logistice , iar asta ar putea amplifica presiunea economică internă asupra Kremlinului, potrivit Digi24 , care preia un interviu acordat de președintele ucrainean publicației The Guardian la Londra. În interviu, Volodimir Zelenski susține că, deși „nu putem spune că Rusia pierde acest război”, „își pierd inițiativa în fiecare zi”. El descrie ultima săptămână ca pe o succesiune de eșecuri pentru Kremlin, inclusiv atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă care au lovit Sankt Petersburg și au provocat incendii la terminale petroliere, precum și lovituri care au „paralizat” Crimeea ocupată. În peninsulă, afirmă Zelenski, o arteră rutieră esențială pentru aprovizionare a fost blocată de camioane și cisterne în flăcări, iar regiunea se confruntă cu o „gravă penurie de combustibil”. Loviturile asupra energiei și logisticii, miza cu efect economic Țintele descrise de Zelenski – terminale petroliere, infrastructură de aprovizionare și logistică – au o relevanță directă pentru funcționarea economiei și pentru capacitatea Rusiei de a alimenta efortul de război. În același timp, el afirmă că, pe frontul de est, avansul Rusiei „s-a oprit aproape complet”. Zelenski susține că Rusia ar pierde „peste 30.000 de soldați pe lună”, dintre care „23.000-24.000” ar fi uciși, iar restul răniți „grav”, adăugând că cifra reală „ar putea fi chiar mai mare”. El afirmă și că Ucraina a pierdut personal militar, „dar într-o măsură mai mică”. Aceste cifre sunt prezentate ca evaluări ale liderului ucrainean, fără o confirmare independentă în materialul citat. Escaladarea atacurilor aeriene și presiunea pe apărarea antiaeriană În paralel cu semnalele de blocaj pe front, Zelenski spune că atacurile aeriene rusești asupra orașelor ucrainene s-au intensificat în ultimele luni, cu scopul de a teroriza populația civilă. Un atac menționat în interviu a implicat 73 de rachete și 656 de drone, iar 18 persoane au fost ucise în Kiev și Dnipro, inclusiv un copil de trei ani. Potrivit primarului citat în material, rușii ar folosi deliberat muniții cu dispersie în zone populate. În acest context, Zelenski afirmă că Ucraina duce lipsă de sisteme Patriot fabricate în SUA, pe care le descrie drept singurele capabile să doboare rachetele balistice rusești. El mai spune că o rachetă Patriot ar costa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei) bucata. Dimensiunea diplomatică: Trump, Europa și „o alternativă” la Patriot Zelenski afirmă că i-a spus „întotdeauna” președintelui american Donald Trump că Vladimir Putin „minte” și „se joacă” cu Casa Albă, dar adaugă că este recunoscător americanilor pentru sprijinul acordat. Totodată, el admite că atenția Washingtonului s-a mutat spre Orientul Mijlociu, în special după începutul războiului cu Iranul, și regretă că Ucraina nu a primit „un astfel de volum de sprijin” precum aliații SUA din Golf și Israel. Pe linie europeană, Zelenski spune că a discutat la Downing Street cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, reiterând cererea ca aliații să ajute la „închiderea” spațiului aerian al Ucrainei (adică sprijin pentru respingerea atacurilor cu drone și rachete). El mai afirmă că Londra, Parisul, Berlinul și alte state UE ar trebui să colaboreze pentru a dezvolta o alternativă europeană la Patriot, în condițiile în care Regatul Unit nu ar avea un program propriu de rachete antibalistice. Ce urmează, potrivit lui Zelenski Liderul ucrainean evită să detalieze viitoare operațiuni, dar susține că atacurile cu drone de rază lungă și medie au făcut ca recuperarea Crimeei să devină o posibilitate „tentantă”, chiar dacă „îndepărtată”. El spune că Ucraina urmărește distrugerea infrastructurii logistice a peninsulei și lovirea altor ținte militare și energetice din sudul ocupat, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a „militariza” Crimeea. [...]
UE pregătește restricții mai dure pe finanțare și transportul petrolului rusesc , printr-un al 21-lea pachet de sancțiuni care vizează bănci comerciale și așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru ocolirea embargourilor, potrivit Euronews . Pachetul este prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și trebuie aprobat de Consiliul UE înainte să intre în vigoare. Propunerea acoperă sectoare considerate „esențiale” pentru economia Rusiei și pentru susținerea efortului de război: energie, servicii financiare, comerț și pescuit. În plan operațional, ținta este să fie îngreunată atât finanțarea, cât și logistica exporturilor rusești, inclusiv prin măsuri care lovesc în rețelele de intermediere. Băncile și „flota fantomă”, în centrul pachetului Noile măsuri ar urma să includă: 31 de bănci comerciale din Rusia , care ar urma să fie adăugate pe lista entităților sancționate de Uniunea Europeană; încă 30 de nave asociate „flotei fantomă” a Rusiei, folosită pentru a evita restricțiile comerciale. Acestea s-ar adăuga celor 632 de nave deja sancționate la nivel european. Schimbări propuse la plafonarea prețului petrolului UE intenționează, de asemenea, să elimine mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului rusesc exportat la un nivel cu aproximativ 15% sub cotațiile internaționale. Plafonarea prețului, introdusă de statele G7, se aplică tuturor companiilor și intermediarilor implicați în exportul de petrol brut rusesc. Pentru a evita un sistem „prea rigid”, în ianuarie a fost introdus un mecanism de ajustare automată a plafonului în funcție de evoluțiile pieței, mai notează sursa. Interdicții de intrare și restricții pe pescuit În același pachet, Comisia propune pentru prima dată interzicerea intrării în UE pentru orice persoană care a participat la invadarea Ucrainei, potrivit declarațiilor Ursulei von der Leyen la Bruxelles. Mai multe state membre, inclusiv țările baltice, ar fi susținut de luni de zile o astfel de interdicție. Pe zona de comerț, sunt avute în vedere restricții importante la importurile unor produse de pescuit și o interdicție totală pentru altele, precum morunul . Ce urmează Pachetul de sancțiuni nu intră automat în vigoare : este necesară aprobarea Consiliului UE. Până la acel vot, propunerea rămâne la stadiul de măsuri anunțate de Comisie, iar forma finală poate depinde de negocierile dintre statele membre. [...]
Uniunea Europeană deschide în zilele următoare primul grup de negocieri cu Ucraina și Republica Moldova , un pas procedural care marchează intrarea oficială într-o nouă etapă a aderării, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis la Bruxelles de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , în contextul anunțării detaliilor despre împrumutul financiar acordat Kievului. Von der Leyen a spus că Ucraina „și-a îndeplinit angajamentele” legate de parcursul european și a insistat că „este momentul” ca UE să își respecte promisiunile, în pofida faptului că reformele sunt derulate în condiții de război. Ce înseamnă „primul grup de negocieri” și de ce contează Deschiderea primului grup de discuții este prezentată ca începutul oficial al negocierilor de aderare, adică trecerea de la faza de pregătire și evaluare la una de negociere efectivă pe capitole și condiționalități. În termenii Comisiei, acest pas „deschide ușa” către următoarea fază a procesului de aderare. Componenta financiară: împrumut de 90 de miliarde de euro și plăți anunțate pentru iunie În același anunț, șefa Comisiei Europene a detaliat calendarul unor plăți din împrumutul UE către Ucraina, în valoare totală de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei): „în această lună” – prima plată din cadrul împrumutului; „până la sfârșitul lunii” – 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) „pentru drone”; asistență macrofinanciară „de peste 3 miliarde de euro” (aprox. peste 15 miliarde lei); „vor urma în curând și alte plăți”, fără un calendar detaliat în material. Mesajul politic al Comisiei: reforme în război și sprijin pentru aderare Von der Leyen a descris drept „impresionantă” determinarea Ucrainei de a continua reformele în timpul atacurilor și a reiterat că Executivul european este „pe deplin pregătit” să sprijine Ucraina pe drumul către UE, „unde își are locul”. [...]
