Știri
Știri din categoria Externe
Xi Jinping cere o cooperare strategică mai strânsă cu Rusia, într-un mesaj care semnalează continuitatea axei Beijing–Moscova într-un context geopolitic volatil, potrivit Mediafax, în timpul vizitei la Beijing a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.
Președintele Chinei a spus că cele două state trebuie să își consolideze încrederea reciprocă, să își ofere sprijin și să își apere interesele comune, argumentând că stabilitatea relațiilor bilaterale este importantă într-un mediu internațional marcat de incertitudine.
În același context, Xi a transmis, potrivit agenției Xinhua, citată de Reuters, că Beijingul și Moscova ar trebui să aprofundeze cooperarea strategică pentru a apăra „interesele legitime” ale ambelor țări, să susțină „unitatea Sudului Global” și să își asume rolul așteptat de la „marile puteri” și membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.
Liderul chinez este așteptat să se întâlnească în acest an cu omologul său rus, într-un demers de reafirmare a parteneriatului strategic și de marcare a unor aniversări, inclusiv a tratatului de prietenie sino-rus semnat în 2001.
Declarațiile vin în condițiile în care China își extinde relațiile diplomatice cu alte state. În 2026, mai mulți lideri occidentali – inclusiv prim-miniștrii Spaniei, Marii Britanii și Canadei – au vizitat Beijingul pentru consolidarea legăturilor bilaterale, mai notează materialul.
Recomandate
Întâlnirea Xi–Lavrov la Beijing semnalează coordonare China–Rusia pe dosarele regionale , într-un moment în care cele două țări sunt așteptate să discute inclusiv despre conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Agerpres . Președintele chinez Xi Jinping l-a primit miercuri, la Beijing, pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov . Agenția oficială chineză Xinhua a relatat întâlnirea, fără să ofere imediat detalii despre conținutul discuțiilor, notează AFP. Lavrov a ajuns marți în capitala Chinei pentru o vizită de două zile. În acest interval, China și Rusia – descrise drept parteneri economici și diplomatici importanți – sunt așteptate să abordeze, între altele, evoluțiile din Orientul Mijlociu. [...]
Rusia propune să intervină în gestionarea uraniului îmbogățit al Iranului , într-un moment în care disputa nucleară rămâne un punct major de fricțiune între Teheran și Washington, pe fondul războiului dintre Iran, Statele Unite și Israel, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri, la Beijing, după o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping, că Iranul are un „drept inalienabil” de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice și că Moscova este dispusă să ajute la rezolvarea „problemei materialului nuclear iranian”. Într-o conferință de presă, Lavrov a susținut că „fiecare țară are dreptul la îmbogățirea uraniului exclusiv în scopuri pașnice” și a adăugat că Rusia „va accepta orice decizie convenabilă părții iraniene” în cadrul acestor „drepturi legitime”. Ce soluții spune Moscova că ar putea oferi Lavrov a indicat că o eventuală contribuție a Rusiei ar putea lua „cele mai diverse forme”, inclusiv: reprocesarea uraniului puternic îmbogățit; transformarea acestuia în combustibil pentru centrale nucleare; transferul în Rusia al unei cantități determinate pentru depozitare. El a insistat că orice formulă trebuie să respecte dreptul Iranului la utilizarea pașnică a energiei nucleare și a afirmat că Iranul nu a încercat să extindă aceste scopuri către obiective militare. Totodată, a spus că Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu a detectat „niciodată” suspiciuni că uraniul îmbogățit iranian ar fi putut fi deturnat în scopuri militare. Contextul: presiune americană și blocarea porturilor iraniene Declarațiile vin în contextul războiului dintre Iran, Statele Unite și Israel, la o zi după ce Washingtonul a anunțat blocarea totală a porturilor iraniene și a afirmat că a „oprit complet” comerțul maritim al Iranului. În același timp, președintele american Donald Trump a declarat că războiul este „aproape de a se încheia” și că Teheranul urmărește „cu disperare” un acord. Lavrov a criticat și țările europene pentru că nu au reproșat Washingtonului ieșirea Statelor Unite din acordul nuclear din 2015 și pentru că au cerut, în schimb, ca Teheranul să continue să respecte limitările asumate în pact. Rusia a invocat și precedentul acordului nuclear din 2015, când a participat la gestionarea uraniului iranian îmbogățit, transferat pe teritoriul rus pentru a fi diluat și transformat în combustibil nuclear. În prezent, disputa rămâne blocată între cererea SUA de „îmbogățire zero” și poziția Iranului, care își apără dreptul de a menține îmbogățirea cel puțin pentru uz civil. [...]
China a respins acuzațiile SUA privind presiunea militară asupra Taiwanului și a cerut Washingtonului „prudență”, într-un nou episod care menține ridicat riscul de escaladare în Strâmtoarea Taiwan , potrivit Reuters . Beijingul spune că afirmațiile americane „distorsionează faptele” și ar indica „intenții răuvoitoare”. Un purtător de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwan al guvernului chinez, Chen Binhua, a declarat că „anumite persoane” din SUA „rehash” constant așa-numita „amenințare a continentului” sau „presiunea militară”, susținând că este vorba despre „o distorsionare completă a faptelor”. Oficialul a insistat că Taiwanul este „o chestiune internă” și că Beijingul nu va accepta „interferențe externe”. Context: exerciții militare și presiune diplomatică China și-a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului său, inclusiv prin mai multe runde de exerciții; cele mai recente au inclus trageri cu muniție reală la finalul lunii decembrie, notează Reuters. Declarațiile de miercuri vin după ce Departamentul de Stat al SUA a îndemnat, săptămâna trecută, China să discute cu Taiwanul și să oprească presiunile militare și de altă natură asupra insulei, în urma întâlnirii de la Beijing dintre președintele chinez Xi Jinping și Cheng Li-wun, lidera Kuomintang (KMT) , cel mai mare partid de opoziție din Taiwan. Miza: vânzările de arme și linia roșie a Beijingului Beijingul a cerut în mod repetat oprirea vânzărilor de arme americane către Taiwan, principalul său susținător internațional, deși între Washington și Taipei nu există relații diplomatice oficiale. În paralel, China refuză să discute cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”. Lai respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația Taiwanului își poate decide viitorul. „Calea păcii”, dar fără renunțarea la forță Cheng Li-wun a spus că vizita sa a urmărit să încurajeze pacea, în contextul în care China a prezentat măsuri despre care susține că ar avantaja Taiwanul, inclusiv relaxarea unor controale la exporturile de alimente. Totuși, activitățile militare regulate în jurul insulei nu au încetat pe durata deplasării, potrivit aceleiași surse. Taipei a transmis că guvernul ar trebui să conducă eforturile de dialog cu China, nu contactele „partid-la-partid”. China nu a renunțat niciodată la posibilitatea folosirii forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, deși afirmă că preferă „reunificarea pașnică” — mesaj pe care Beijingul l-a intensificat în ultimele săptămâni. Chen Binhua a susținut că „reunificarea” ar aduce beneficii, de la costuri de trai mai mici până la reabilitarea locuințelor vechi. [...]
Atacul cu peste 300 de drone și rachete crește presiunea asupra infrastructurii logistice a Ucrainei , după ce Rusia a vizat peste noapte inclusiv infrastructura portuară din sud, potrivit Reuters . Ucraina a fost atacată cu „sute de drone” și trei rachete balistice, iar oficiali ucraineni au raportat cel puțin șapte răniți. Țintele au inclus infrastructura portuară din regiunea Odesa , la Marea Neagră, un punct-cheie pentru exporturi și aprovizionare. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, Rusia a lansat 324 de drone în intervalul de la ora 18:00 de marți (ora României) și trei rachete balistice. Apărarea antiaeriană a doborât sau „neutralizat” 309 drone, însă rachetele și 13 drone au lovit nouă locații. Lovituri în mai multe regiuni și pagube raportate În Dnipro, guvernatorul regional Oleksandr Ganzha a spus pe Telegram că trei persoane au fost rănite, iar atacul a avariat un bloc de nouă etaje și o clădire administrativă. Acest nou atac a venit după o lovitură cu rachetă care, marți, a ucis cinci persoane și a rănit aproape 30, conform aceleiași surse. În Cerkasî, guvernatorul regional Ihor Taburets a declarat că patru persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale după un atac cu drone peste noapte. În Zaporijjea, guvernatorul regional Ivan Fedorov a anunțat că o femeie a fost ucisă miercuri dimineață, în urma bombardamentului. Potrivit lui, o vânzătoare de 74 de ani a murit într-un chioșc, iar atacul a avariat și o parcare, spații comerciale și clădiri rezidențiale din apropiere. Miza operațională: porturile din sud, din nou sub atac În regiunea Odesa, guvernatorul Oleh Kiper a raportat un nou atac cu drone asupra infrastructurii portuare, cu pagube la clădiri administrative și depozite. Oficialii din regiunea Kiev au semnalat, de asemenea, un atac cu drone. Reuters nu oferă o evaluare a impactului asupra operațiunilor portuare sau a fluxurilor logistice; informațiile disponibile se limitează la țintele declarate și la pagubele raportate de autoritățile ucrainene. [...]
Donald Trump minimizează miza politică a înfrângerii lui Viktor Orbán în Ungaria și transmite că SUA pot lucra cu noul guvern de la Budapesta , potrivit HotNews , într-o reacție care sugerează o continuitate pragmatică în relația bilaterală, indiferent de rezultatul alegerilor. Trump i-a spus jurnalistului Jonathan Karl (ABC News) că nu este îngrijorat de eșecul electoral al lui Orbán și că îl apreciază pe viitorul prim-ministru, Peter Magyar. Declarațiile au fost relatate de Karl într-o postare pe X . „Cred că noul tip va face treabă bună — e un om de treabă.” Mesajul Casei Albe: distanțare de campanie, deschidere spre noul premier Președintele american a mai afirmat că nu știe dacă ar fi contat ca el să fi făcut campanie pentru Orbán, în locul vicepreședintelui JD Vance, și a indicat că nu s-a implicat semnificativ în această campanie. „Era mult în spate. Nu m-am implicat prea mult în campania asta. Totuși, Viktor e un om bun.” Trump a adăugat că Peter Magyar a fost în trecut membru al partidului lui Orbán și că ar avea opinii similare în privința imigrației, concluzionând că „va fi bun”. Context: Vance a mers la Budapesta, apoi a confirmat disponibilitatea de colaborare Înainte de alegeri, JD Vance a fost la Budapesta , marțea și miercurea trecută, pentru a-l susține pe Viktor Orbán, inclusiv la un miting de campanie. După ce Orbán „a pierdut clar” alegerile, Vance a spus că îl întristează rezultatul, dar a confirmat disponibilitatea Statelor Unite de a lucra cu noul premier, Péter Magyar. [...]
Rusia își centralizează achizițiile de drone și își extinde baza legală pentru intervenții externe , două mișcări care pot accelera capacitatea de luptă și pot ridica riscuri suplimentare de escaladare, potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Centralizarea dronelor: eficiență mai mare, dar și blocaje posibile ISW notează că Rusia își centralizează tot mai mult achiziția de drone pentru Forțele sale de Sisteme Fără Pilot (USF). Evaluarea indică faptul că această schimbare ar urma să aibă atât consecințe pozitive, cât și negative — un semnal că Moscova încearcă să standardizeze și să controleze mai strict un segment devenit critic în operațiunile militare, dar cu riscul de a introduce rigidități și întârzieri în aprovizionare. Lege nouă în Duma de Stat : cadru pentru folosirea armatei „în apărarea cetățenilor ruși” în străinătate Un alt punct major din actualizare este adoptarea, pe 14 aprilie, a unei legi de către Duma de Stat care îi permite președintelui Vladimir Putin să autorizeze folosirea Forțelor Armate ale Rusiei în afara țării pentru a apăra „cetățeni ruși” urmăriți penal în instanțe internaționale sau în tribunale naționale străine. Din perspectivă de reglementare, măsura lărgește explicit baza legală invocabilă pentru desfășurări externe. Ucraina: producție în creștere, dar limitată de investiții; cooperare europeană pe apărare aeriană ISW mai arată că baza industrială de apărare a Ucrainei își mărește capacitățile de producție, însă nu își poate atinge potențialul maxim fără investiții suplimentare. În paralel, partenerii europeni ai Ucrainei continuă să consolideze apărarea aeriană și să crească cooperarea pentru producție comună. Situația de pe front și atacuri la distanță Potrivit evaluării, pe 14 aprilie nu au fost raportate avansuri nici de partea rusă, nici de partea ucraineană. În schimb, Ucraina a continuat loviturile de rază medie asupra sistemelor radar rusești din regiunea Belgorod, iar Rusia a lansat asupra Ucrainei patru rachete de croazieră și 129 de drone. [...]
