Știri
Știri din categoria Externe
Rusia propune să intervină în gestionarea uraniului îmbogățit al Iranului, într-un moment în care disputa nucleară rămâne un punct major de fricțiune între Teheran și Washington, pe fondul războiului dintre Iran, Statele Unite și Israel, potrivit Agerpres.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri, la Beijing, după o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping, că Iranul are un „drept inalienabil” de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice și că Moscova este dispusă să ajute la rezolvarea „problemei materialului nuclear iranian”.
Într-o conferință de presă, Lavrov a susținut că „fiecare țară are dreptul la îmbogățirea uraniului exclusiv în scopuri pașnice” și a adăugat că Rusia „va accepta orice decizie convenabilă părții iraniene” în cadrul acestor „drepturi legitime”.
Lavrov a indicat că o eventuală contribuție a Rusiei ar putea lua „cele mai diverse forme”, inclusiv:
El a insistat că orice formulă trebuie să respecte dreptul Iranului la utilizarea pașnică a energiei nucleare și a afirmat că Iranul nu a încercat să extindă aceste scopuri către obiective militare. Totodată, a spus că Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu a detectat „niciodată” suspiciuni că uraniul îmbogățit iranian ar fi putut fi deturnat în scopuri militare.
Declarațiile vin în contextul războiului dintre Iran, Statele Unite și Israel, la o zi după ce Washingtonul a anunțat blocarea totală a porturilor iraniene și a afirmat că a „oprit complet” comerțul maritim al Iranului. În același timp, președintele american Donald Trump a declarat că războiul este „aproape de a se încheia” și că Teheranul urmărește „cu disperare” un acord.
Lavrov a criticat și țările europene pentru că nu au reproșat Washingtonului ieșirea Statelor Unite din acordul nuclear din 2015 și pentru că au cerut, în schimb, ca Teheranul să continue să respecte limitările asumate în pact.
Rusia a invocat și precedentul acordului nuclear din 2015, când a participat la gestionarea uraniului iranian îmbogățit, transferat pe teritoriul rus pentru a fi diluat și transformat în combustibil nuclear.
În prezent, disputa rămâne blocată între cererea SUA de „îmbogățire zero” și poziția Iranului, care își apără dreptul de a menține îmbogățirea cel puțin pentru uz civil.
Recomandate
Blocada navală americană a tăiat exporturile de țiței ale Iranului cu 84% în mai , amplificând presiunea economică asupra Teheranului și miza negocierilor cu Washingtonul, potrivit unui live text publicat de Libertatea . Scăderea exporturilor este atribuită blocadei impuse de forțele americane asupra porturilor iraniene, începută pe 13 aprilie, la câteva săptămâni după ce Gardienii Revoluției (IRGC) au anunțat, la rândul lor, o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz , pe 2 martie. Publicația de specialitate din industria transportului maritim Lloyd’s List indică faptul că exporturile de țiței ale Iranului au fost în mai cu 87% sub media ultimelor 12 luni până la finalul lui aprilie. În acest context, Iranul ar fi recurs la petroliere mai mici pentru a transporta țiței, deoarece navele foarte mari (VLCC – „very large crude carrier”, transportator de țiței de capacitate foarte mare) ar avea un risc mai ridicat de a fi interceptate de forțele americane, conform aceleiași surse citate în material. Presiune financiară și condiții pentru un acord cu SUA Pe fondul constrângerilor asupra veniturilor din petrol, regimul de la Teheran cere administrației Donald Trump să dezghețe active iraniene în valoare de 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) ca „test de încredere” pentru un acord de pace, potrivit declarațiilor făcute pentru CNN de Mohsen Rezaei, consilier militar al liderului suprem iranian. În lipsa acestui pas, oficialul a avertizat că Iranul ar relua luptele și ar împinge SUA într-un „coridor întunecat”. Rezaei a mai spus că Teheranul ar putea extinde conflictul dincolo de Golful Persic, către Oceanul Indian, Strâmtoarea Bab al-Mandeb, Marea Roșie și Marea Mediterană, dacă ostilitățile reîncep. Riscuri operaționale în regiune: Oman oprește încărcarea la un terminal-cheie Separat, Reuters relatează că Oman a suspendat operațiunile de încărcare a țițeiului la terminalul Mina Al Fahal, după o explozie în apropierea danelor de acostare, incident descris ca fiind legat de un „presupus atac”, conform informațiilor redate în live text (detaliile sunt prezentate trunchiat în extrasul disponibil). Pentru piața energetică, combinația dintre blocada porturilor iraniene, adaptarea logistică prin nave mai mici și perturbările punctuale în infrastructura regională ridică riscul de volatilitate pe rutele de export din Orientul Mijlociu, într-un moment în care Teheranul își leagă explicit negocierile de accesul la resurse financiare înghețate. [...]
Apelul premierului libanez către Iran arată cât de mult riscă Libanul să devină monedă de schimb în negocierile Teheran–Washington , pe fondul escaladării conflictului de pe frontul libanez, potrivit Digi24 . Premierul Libanului, Nawaf Salam , i-a cerut Iranului să înceteze să folosească sudul țării ca „mijloc de presiune” în discuțiile cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă în care Salam a cerut sprijin pentru Liban. „Dacă pot să-i spun Iranului un lucru, este acesta: aveţi milă de sudul nostru, încetaţi să-l trataţi (...) ca mijloc de presiune pentru a îmbunătăţi termenii negocierilor voastre.” Miza: condiționarea unui acord cu SUA de situația de pe frontul libanez În același context, Teheranul ar cere ca orice acord cu Washingtonul să includă încetarea ostilităților pe frontul libanez, unde Israelul se confruntă cu Hezbollah , miliție șiită susținută de Iran. Libanul estimează că atacurile israeliene s-au soldat cu peste 3.500 de morți, după ce Hezbollah a antrenat țara în război la 2 martie, lansând rachete asupra Israelului, ca represalii la atacurile americano-israeliene în urma cărora a murit ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Hezbollah respinge un nou armistițiu, iar presiunea internă crește Apelul lui Salam vine după ce liderul Hezbollah a respins cel mai recent acord de încetare a focului încheiat între Israel și Liban. Într-o declarație scrisă citită la postul Al-Manar, acesta a susținut că cererea ca luptătorii Hezbollah să părăsească sudul Libanului ar însemna „capitulare, înfrângere și îndeplinirea obiectivelor inamicului”. „Ceea ce ne preocupă este încetarea agresiunii, încetarea focului şi retragerea Israelului.” „Nu ne-am angajat faţă de nicio parte să încetăm rezistenţa atât timp cât există ocupaţie.” În lipsa unui acord acceptat de toate părțile, mesajul premierului libanez indică o tensiune tot mai mare între obiectivul de a opri luptele pe teritoriul Libanului și rolul pe care Iranul îl joacă în definirea condițiilor de negociere cu SUA, cu efect direct asupra stabilității interne și a securității din sudul țării. [...]
Marea Britanie își accelerează planurile de apărare după ce premierul Keir Starmer a avertizat, potrivit Știrile Pro TV , că evaluările serviciilor de informații occidentale și ale NATO indică posibilitatea ca Rusia să fie pregătită să atace Alianța Nord-Atlantică „încă din 2030”. Starmer a spus că această perspectivă explică „urgența și prioritatea” pe care Londra le acordă acum apărării, într-un context în care avertismente similare au mai fost lansate în ultimele luni de lideri NATO și europeni. Ce înseamnă avertismentul pentru bugetele de apărare În acest cadru, premierul britanic a promis majorarea cheltuielilor pentru apărare la 2,5% din PIB începând de anul viitor, cu o țintă de 3% în viitoarea legislatură, potrivit informațiilor citate. Pe lângă creșterea bugetară, guvernul Regatului Unit ar urma să publice un plan de investiții pe 10 ani în capabilități de apărare, înaintea summitului NATO de la Ankara din 7 iulie. Planul era programat inițial pentru 2025, dar a întârziat din cauza unor divergențe interne privind finanțarea. Presiune politică în interiorul NATO Știrea notează și presiunile venite dinspre Washington: de la revenirea la Casa Albă, Donald Trump ar fi intensificat solicitările ca statele NATO să își majoreze bugetele de apărare și să reducă dependența de sprijinul militar american. În paralel, sunt amintite și poziții recente din interiorul Alianței: secretarul general NATO, Mark Rutte , a cerut în decembrie creșterea cheltuielilor de apărare, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea viza un stat NATO aflat la granița cu Belarus. [...]
Schimbul de acuzații dintre Iran și SUA ridică riscul de perturbare a traficului maritim și a aplicării sancțiunilor în zona Golfului Oman, într-un moment în care Washingtonul intensifică interdicțiile asupra transporturilor de petrol iranian, potrivit The Jerusalem Post . Marina Iranului a susținut vineri că a tras „rachete de avertizare” și a lansat drone către nave de război americane în Golful Oman , acuzând Marina SUA că „hărțuiește” traficul maritim și că a sechestrat nave comerciale și petroliere, conform presei de stat iraniene citate în material. SUA au respins însă afirmațiile. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a negat că forțele iraniene ar fi atacat sau ar fi tras asupra navelor americane. „Forțele iraniene NU au atacat și nu au tras asupra navelor de război ale Marinei SUA.” CENTCOM a adăugat că un astfel de gest „ar fi o încălcare gravă a armistițiului” și a precizat că forțele americane „continuă să opereze liber” în apele regionale, „aplicând pe deplin blocada în curs împotriva Iranului”. Aplicarea sancțiunilor pe mare, în prim-plan În același context, Comandamentul Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM) a anunțat anterior că forțele americane au interceptat peste noapte, în Oceanul Indian, nava M/T DAVINA, descrisă drept „sancționată” și „fără stat” (stateless). INDOPACOM a transmis că va continua „aplicarea globală a regulilor maritime” pentru a perturba rețelele ilicite și a intercepta nave care oferă sprijin material Iranului. Schimbul de declarații are loc pe fondul tensiunilor legate de securitatea maritimă în jurul Iranului, în condițiile în care SUA aplică sancțiuni asupra transporturilor de petrol iranian, iar Teheranul a amenințat în repetate rânduri transportul maritim în și în jurul Strâmtorii Hormuz . Context: lovituri americane și armistițiul invocat de CENTCOM Materialul amintește că luni SUA au lovit ținte iraniene în Goruk și pe insula Qeshm, de-a lungul Strâmtorii Hormuz, ca răspuns la doborârea unei drone americane de către Iran, potrivit unui anunț CENTCOM pe X. De asemenea, pe 26 mai SUA au lovit ambarcațiuni iraniene de minare și amplasamente de lansare a rachetelor în sudul Iranului, invocând „autoapărarea”, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al CENTCOM, căpitanul Tim Hawkins. Un oficial american de rang înalt a declarat pentru Fox News că armata SUA a distrus două nave iraniene după ce le-ar fi observat depunând mine în strâmtoare și că a fost lovit și un amplasament de rachete sol-aer (SAM) la Bandar Abbas, subliniind că loviturile nu ar indica sfârșitul armistițiului SUA-Iran. În plan politic, publicația notează că The Wall Street Journal a relatat miercuri că președintele SUA, Donald Trump, ar urma să încheie armistițiul doar dacă Iranul ucide soldați americani și că, potrivit WSJ, Trump ar putea fi dispus să accepte atacuri iraniene dacă asta ar evita escaladarea. Pentru companii și operatori maritimi, miza imediată rămâne riscul de incidente și de controale mai agresive pe rutele din proximitatea Iranului, în paralel cu intensificarea aplicării sancțiunilor asupra transporturilor asociate exporturilor de petrol iranian. [...]
Rusia sugerează un acord, dar își apasă economia cu costul războiului , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al presiunilor bugetare interne, potrivit Știrile Pro TV . Mesajele de „disponibilitate” pentru o înțelegere vin în timp ce Ucraina propune un armistițiu pe durata negocierilor, iar la Moscova cresc semnalele că finanțarea conflictului devine tot mai greu de susținut. Volodimir Zelenski i-a adresat lui Vladimir Putin o scrisoare deschisă, în care propune o întâlnire directă și un „armistițiu complet” pe durata negocierilor. Președintele ucrainean ar fi propus, ca prim pas, un schimb complet de prizonieri și ca linia actuală a frontului să fie punctul de plecare al discuțiilor diplomatice. Mesajul a apărut în timp ce Putin participa la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Liderul de la Kremlin nu a răspuns direct propunerii, însă a declarat că Rusia este pregătită să ajungă la un acord, dar fără medierea țărilor europene. „Suntem, în mod cert, pregătiți și dispuși să ajungem la un acord cu Ucraina prin mijloace pașnice. Mai exact, pe baza discutată în timpul întâlnirii noastre cu președintele Trump la Anchorage. Rusia este de acord cu compromisurile pe care le-am discutat la Anchorage. Partea ucraineană trebuie, de asemenea, să fie de acord cu aceste compromisuri.” (Vladimir Putin) Semnale de stres bugetar: deficit, taxe mai mari și închideri de firme Dincolo de retorica politică, materialul indică o deteriorare a fundalului economic în Rusia. Potrivit corespondentului Sky News citat, atacurile ucrainene cu drone scot în evidență costul războiului pentru economia rusă, iar Bloomberg ar fi relatat recent că responsabili ruși „cu greutate” l-au avertizat pe Putin că nivelul actual al costurilor este nesustenabil. În același context, oficiali din Ministerul rus de Finanțe și din banca centrală ar fi transmis Kremlinului că nivelul cheltuielilor de apărare prognozate riscă să împingă deficitul bugetar într-o zonă „periculoasă”, conform articolului. Știrile Pro TV mai notează câteva efecte interne atribuite presiunii fiscale și economice: peste 200.000 de afaceri mici și mijlocii s-au închis în primele trei luni ale anului; TVA-ul din servicii a fost majorat pentru finanțarea războiului, ceea ce ar fi crescut povara asupra antreprenorilor; atacurile cu drone ar fi scos din funcțiune instalații petroliere și fabrici din industria de apărare. Ce urmează: căutarea de venituri suplimentare la buget Pentru acoperirea deficitului, Rusia ar lua în calcul o taxă pe profiturile excepționale ale unor producători de materii prime și bănci, potrivit agenției Bloomberg, citată în articol. Dacă o astfel de măsură va fi adoptată, ea ar putea muta o parte din costul războiului către companii mari, într-un moment în care semnalele de încetinire și presiune fiscală sunt deja vizibile în economie. [...]
Vladimir Putin sugerează o escaladare a loviturilor asupra orașelor ucrainene după ce a afirmat că Rusia nu a folosit încă în luptă racheta Oreșnik, ci doar a „testat-o” pentru a „observa rezultatele”, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută la Forumul Internațional Economic de la Sankt Petersburg , în fața unor jurnaliști străini, unde liderul de la Kremlin a spus că le „dezvăluie un secret militar major”. În aceeași intervenție, Putin a amenințat cu folosirea rachetei Oreșnik asupra orașelor ucrainene, inclusiv în zone dens populate. Ce spune Putin despre Oreșnik și de ce contează Miza practică a mesajului este una operațională: Moscova încearcă să mențină presiunea prin perspectiva introducerii unei arme prezentate drept „devastatoare”, chiar dacă, potrivit articolului, performanțele atribuite public rachetei sunt contestate de evoluțiile din teren. Libertatea notează că Putin a susținut în repetate rânduri că Oreșnik ar fi o rachetă nouă care ar putea schimba cursul războiului, însă „atacurile cu Oreșnik” ar indica faptul că nu este „atât de puternică și de precisă” precum a pretins liderul rus. Indicii că racheta nu ar fi „nouă” În material este menționat că experți militari ucraineni ar fi descoperit că o rachetă Oreșnik folosită într-un atac asupra regiunii Liov la începutul acestui an ar fi fost fabricată în 2017, ceea ce ar contrazice narativul privind caracterul „nou” al sistemului. Alte afirmații ale Kremlinului, fără dovezi prezentate Putin a mai afirmat că trupele ruse ar avansa „pe toate laturile” frontului, deși, conform articolului, armata ucraineană a recuperat teritorii pentru a doua lună consecutiv. Totodată, liderul rus a susținut că Ucraina ar avea pierderi de circa 40.000 de soldați pe lună (uciși, răniți sau dezertați), însă, potrivit sursei, nu a prezentat dovezi. În aceeași logică, Putin a spus că Ucraina nu ar avea apărare antiaeriană, deși rata de interceptare a dronelor rusești este descrisă ca fiind „destul de ridicată”. Ce cere Moscova și ce semnal transmite către SUA Pe fondul acestor afirmații, Putin a cerut din nou ca Ucraina să-și retragă armata din Donețk și să cedeze regiunea Rusiei. Separat, el i-a transmis un mesaj președintelui american Donald Trump, solicitând reluarea discuțiilor ruso-americane de la Anchorage. Înaintea acestor declarații, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a spus că războiul din Ucraina a devenit „războiul lui Trump”, mai arată articolul. [...]
