Știri
Știri din categoria Externe
Xi Jinping s-a întâlnit la Beijing cu prințul moștenitor al Abu Dhabi, într-un nou semnal de continuitate a dialogului politic China–Emiratele Arabe Unite, relevant pentru mediul de afaceri prin rolul celor două capitale în fluxurile de investiții și energie. Informația este relatată de Global Times, care citează agenția Xinhua.
Întâlnirea a avut loc marți, la Beijing, între președintele Chinei, Xi Jinping, și Sheikh Khaled bin Mohamed bin Zayed Al Nahyan, prințul moștenitor al Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite.
Recomandate
Frânarea bruscă a exporturilor Chinei în martie pune presiune pe modelul de creștere bazat pe cererea externă , într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu a lovit piața energiei și transporturile, iar Beijingul rămâne dependent de vânzările peste graniță pentru a compensa slăbiciunea consumului intern, potrivit HotNews . După un început de an puternic, susținut de cererea pentru electronice legate de inteligența artificială, datele vamale arată că livrările externe au crescut cu doar 2,5% în martie. Este cel mai redus ritm din ultimele cinci luni și mult sub avansul de 21,8% din ianuarie-februarie 2026. Economiștii chestionați de Reuters anticipaseră o creștere de 8,3%. Ce se vede în cifre: excedent comercial mult sub așteptări Încetinirea exporturilor a fost însoțită de o deteriorare a balanței comerciale. Reuters notează că excedentul comercial al Chinei din martie a fost de 51,13 miliarde de dolari (aprox. 235 miliarde lei), față de așteptările de 108 miliarde de dolari (aprox. 497 miliarde lei). Pe partea de importuri, o creștere de 27,8% – cea mai mare din noiembrie 2021 – a apăsat suplimentar asupra balanței comerciale. De ce contează: șocul energetic lovește o economie expusă prin comerț Conflictul izbucnit pe 28 februarie în Orientul Mijlociu a perturbat creșterea economică globală și a amplificat incertitudinea, iar China este descrisă ca fiind deosebit de vulnerabilă deoarece s-a bazat pe cererea externă pentru a compensa „incapacitatea prelungită” de a relansa consumul intern. Zhiwei Zhang, economist-șef la Pinpoint Asset Management, spune că încetinirea exporturilor către principalele destinații a fost generalizată și leagă evoluția de incertitudinea globală asociată războiului din Iran. El anticipează o reducere a excedentului comercial în acest an, argumentând că China nu poate transfera integral către clienții externi creșterea costurilor cu energia. Ce urmează: între risc de cerere mai slabă și un posibil avantaj competitiv Pe de o parte, statutul Chinei de cel mai mare producător și importator de energie o expune acut la un șoc energetic global. Deși sursele diversificate și rezervele mari de petrol oferă o anumită protecție, incertitudinea privind durata conflictului riscă să afecteze cererea pentru cipuri și servere, complicând perspectivele de creștere. Pe de altă parte, unii analiști văd și un potențial câștig de competitivitate. Chen Bo, cercetător la Institutul de Studii din Asia de Est al Universității Naționale din Singapore, consideră că bunurile chinezești ar putea deveni „și mai competitive”, deoarece șocul energetic ar împinge prețurile în majoritatea țărilor mai mult decât în China, iar cererea globală pentru vehicule electrice produse în China ar putea crește. În același timp, Fred Neumann (HSBC) indică drept posibil amortizor decizia Chinei, luată la începutul anilor 2000, de a constitui stocuri de materii prime, iar Zichun Huang (Capital Economics) spune că, la nivelul întregului trimestru I, creșterea exporturilor a fost la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani și că exporturile ar putea rămâne solide în trimestrele următoare, susținute de cererea pentru semiconductori și tehnologii verzi. [...]
Xi Jinping a cerut Spaniei să aprofundeze cooperarea cu China și să susțină „adevăratul multilateralism”, într-un mesaj cu miză de politică externă și potențial impact asupra relației China–UE, transmis în timpul întâlnirii cu premierul Pedro Sánchez la Beijing, potrivit Agerpres . Președintele chinez a afirmat că Spania și China „apără dreptul internațional”, despre care a spus că a fost „grav afectat”, și că ambele țări se află „de partea corectă a istoriei” împotriva „legii junglei”. Informațiile sunt relatate de EFE. Xi a indicat că pozițiile celor două țări sunt apropiate inclusiv în raport cu conflicte „precum cel din Iran”, la începutul întrevederii desfășurate în Marele Palat al Poporului , cu prilejul vizitei oficiale a premierului spaniol în China. Sánchez a exprimat, la rândul său, regretul că dreptul internațional este subminat și a cerut consolidarea sistemului multilateral. Mesaj către Europa: stabilitate prin relația bilaterală Xi Jinping a punctat că Sánchez se află pentru a patra oară la Beijing în ultimii patru ani și a susținut că, după prima vizită din 2023, cele două părți au construit relații bilaterale „cu determinare strategică”. Liderul chinez a adăugat că relațiile hispano-chineze au avut o „dezvoltare stabilă”, ceea ce ar fi facilitat și „o stabilitate” în relațiile dintre China și Europa. În acest context, Xi a pledat pentru: consolidarea comunicării și a încrederii reciproce; aprofundarea cooperării; respingerea revenirii la „legea junglei”; apărarea „adevăratului multilateralism” și susținerea păcii și dezvoltării globale. Sánchez: cooperarea ar putea ajuta la „tensiuni comerciale” și la legătura China–UE Premierul spaniol a spus că vizita sa confirmă „tăria și stabilitatea” relației bilaterale, care ar fi urcat ca nivel prin punerea în aplicare a unui „dialog strategic”. El a susținut reînnoirea sistemului multilateral, astfel încât acesta să reflecte mai fidel „lumea multipolară actuală”. Sánchez a legat explicit cooperarea Spania–China de căutarea unor soluții la „diferitele tensiuni comerciale existente” și la „complexitățile geopolitice” actuale, menționând și provocările de mediu și sociale. Totodată, a apreciat că relația bilaterală ar trebui să faciliteze o legătură mai solidă între China și Uniunea Europeană , argumentând că o cooperare între cele două părți ar fi în beneficiul societăților lor și al „prosperității întregii lumi”. „Vreau să știți că Spania va fi la înălțimea provocării istorice care se prezintă, va fi curajoasă, clară și previzibilă și va lucra întotdeauna pentru înțelegerea între națiuni.” După întâlnire, Xi Jinping a oferit un prânz premierului spaniol, la care au participat și soția acestuia, Begona Gomez, precum și ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares. [...]
Rusia și China își coordonează pozițiile pe dosare regionale, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu , în contextul în care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a început marți o vizită de două zile la Beijing, potrivit Agerpres . Ministerul rus de Externe a publicat fotografii cu Lavrov la sosirea în China, fără a oferi detalii suplimentare despre agenda întâlnirilor. Miza: aliniere diplomatică într-un moment de tensiune regională Vizita are loc pe fondul unei „intense activități diplomatice”, amplificată de criza din Orientul Mijlociu. În acest context, China și Rusia sunt prezentate drept parteneri ai Iranului și rivali ai Statelor Unite. Agerpres notează că Lavrov a discutat luni, la telefon, cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, potrivit biroului ministrului rus. Tot marți, Beijingul găzduiește mai mulți lideri străini preocupați de consecințele evoluțiilor din Orientul Mijlociu: prințul moștenitor al Abu Dhabi, Khaled bin Mohammed bin Zayed Al Nahyan, premierul spaniol Pedro Sanchez și președintele vietnamez To Lam. Ce spune Beijingul despre discuțiile cu Lavrov Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun, a declarat că ministrul chinez de externe Wang Yi și Serghei Lavrov își vor coordona pozițiile pe: dezvoltarea relațiilor bilaterale; cooperarea în diverse domenii; probleme internaționale și regionale de interes comun. În același timp, premierul chinez Li Qiang i-a transmis luni prințului moștenitor al Abu Dhabi că Beijingul este pregătit „să continue să joace un rol constructiv” pentru „restabilirea păcii și liniștii” în regiunea Golfului, potrivit agenției de știri Xinhua, citată de Agerpres. Agerpres mai menționează că, deși diplomația chineză păstrează un nivel ridicat de discreție privind detaliile acțiunilor sale, i-a fost atribuit un rol important în actualul armistițiu și în organizarea negocierilor eșuate dintre Iran și Statele Unite. [...]
Amenințarea Iranului de a bloca Strâmtoarea Hormuz este „terorism economic” și poate declanșa o escaladare cu efecte globale asupra transportului și energiei , în condițiile în care SUA au instituit o blocadă a porturilor iraniene și avertizează că „doi pot juca acest joc”, potrivit news.ro . Vicepreședintele SUA, JD Vance , a spus că reluarea discuțiilor directe depinde de Iran și că Washingtonul urmărește „angajamentul lor ferm” de a nu dezvolta o armă nucleară. În același timp, el a legat miza negocierilor de riscul unor perturbări în Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru navigația comercială. Negocierile: condiția SUA și blocajul de la masa tratativelor Vance a afirmat că „mingea se află” la Teheran în privința oricăror negocieri viitoare și că o înțelegere ar putea fi „foarte, foarte bună” pentru ambele țări dacă Iranul acceptă condițiile cerute de SUA privind arma nucleară. El a mai susținut că echipa iraniană prezentă în Pakistan nu avea mandatul necesar pentru a încheia un acord, motiv pentru care partea americană a părăsit negocierile după 21 de ore. Potrivit lui Vance, au existat progrese, însă „insuficiente” în privința eliminării uraniului îmbogățit și a garanțiilor că Iranul nu poate obține o armă nucleară. Strâmtoarea Hormuz: risc de escaladare și răspuns „în oglindă” Pe componenta cu impact economic, Vance a acuzat Iranul de „terorism economic” prin „închiderea de facto” a Strâmtorii Hormuz și a spus că Teheranul ar fi amenințat „orice navă” care tranzitează zona. Totodată, el a apărat blocada porturilor iraniene impusă de SUA ca răspuns și a avertizat că, dacă Iranul încearcă să blocheze navigația, „nici navele iraniene nu vor ieși”. Blocada navală a început luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României), după ce negocierile din weekend din Pakistan s-au încheiat fără un rezultat decisiv. Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a promis represalii, iar oficiali iranieni au avertizat asupra unor efecte în lanț asupra economiei globale, inclusiv asupra consumatorilor americani. [...]
Kremlinul semnalează continuitate în relația energetică cu Budapesta , după ce a transmis că este „mulțumit” de disponibilitatea premierului ales al Ungariei, Peter Magyar , pentru un „dialog pragmatic” cu Rusia, relatează Reuters . Mesajul Moscovei vine la scurt timp după alegerile din weekend, pierdute de Viktor Orban, un partener apropiat al Kremlinului. Deși o parte dintre „durii” ruși au deplâns înfrângerea lui Orban, Kremlinul a spus rapid că este pregătit să discute cu noua conducere de la Budapesta. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a indicat că Rusia își va calibra poziția în funcție de deciziile concrete ale viitorului guvern ungar. „Deocamdată, putem nota cu satisfacție, din câte înțelegem, disponibilitatea lui (Magyar) de a intra într-un dialog pragmatic.” „În acest caz, există disponibilitate reciprocă din partea noastră și apoi ne vom ghida după pașii specifici ai noului guvern ungar.” De ce contează: energie și proiecte strategice, dincolo de schimbarea politică Rusia vinde petrol și gaze către Ungaria și construiește o nouă centrală nucleară la sud de Budapesta, potrivit materialului. În acest context, semnalul Kremlinului sugerează că Moscova mizează pe menținerea canalelor de lucru, în special pe dosarele energetice, chiar și după schimbarea de la vârful politicii ungare. În mandatul său, Orban a fost util Moscovei inclusiv prin poziționări în interiorul Uniunii Europene: a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, s-a opus aderării Ucrainei la UE și a blocat un împrumut UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina. Ce a spus Peter Magyar despre relația cu Rusia Reuters notează că Peter Magyar a combinat retorica pro-UE și pro-NATO cu recunoașterea publică a faptului că va avea nevoie să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin și, „deocamdată”, să continue achizițiile de petrol și gaze rusești, în pofida discuțiilor despre diversificare și revizuirea contractelor. [...]
Ucraina vrea să intre în arhitectura de apărare aeriană a UE printr-un „scut” comun , iar președintele Volodimir Zelenski spune că Kievul se pregătește chiar din această săptămână pentru discuții cu partenerii europeni pe tema unui sistem integrat, potrivit Kyiv Post . Miza, în lectura sa, este una de securitate continentală: Europa ar trebui să aleagă între „securitate comună” și riscul de a ajunge sub influența „lumii ruse”. Zelenski a afirmat că negocierile cu europenii privind crearea unui sistem comun de apărare aeriană sunt iminente și a insistat că integrarea Ucrainei în arhitectura de securitate a Europei este o opțiune strategică. „Sunt sigur: fie Ucraina va deveni o parte integrantă a sistemului european de securitate, fie unii din Europa riscă să devină parte a «lumii ruse».” Ce ar aduce Ucraina într-un scut aerian comun Președintele ucrainean a susținut că Ucraina are deja experiență relevantă în contracararea amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor kamikaze, și că este pregătită să își împărtășească expertiza. El a enumerat componentele pe care Ucraina spune că le poate acoperi operațional: „câmpul radar” (rețeaua de supraveghere și detectare); sisteme de război electronic (bruiaj și contramăsuri); comunicații între componentele apărării aeriene; interceptarea propriu-zisă. Dimensiunea economică: acorduri de securitate și acces la armament Zelenski a legat cooperarea în domeniul apărării și de o dimensiune economică, afirmând că acordurile de securitate pe termen lung din Orientul Mijlociu aduc anual fonduri statului ucrainean și pot funcționa ca „combustibil” pentru Ucraina în condiții de instabilitate globală. Totodată, el a sugerat că astfel de parteneriate pot facilita accesul Ucrainei la tipuri de armament aflate în deficit în dotarea sa, dar disponibile la parteneri. Unde spune Kievul că este deja folosită expertiza ucraineană Zelenski a afirmat că soluții de apărare dezvoltate de Ucraina sunt folosite și în afara Europei, în special în Orientul Mijlociu și zona Golfului Persic. Potrivit lui, interceptori ucraineni operează în cooperare cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, iar expertiza ucraineană ar ajuta la detectarea și contracararea dronelor de tip Shahed „la scară”. El a adăugat că și alte state, inclusiv Turcia, Kuweit și Oman, și-au arătat interesul pentru experiența Ucrainei. Context industrial: producție de drone și muniție, plus operațiuni fără infanterie În același cadru, Zelenski a spus că industria de apărare a Ucrainei s-a dezvoltat rapid și produce, între altele, drone FPV (drone controlate de la distanță prin transmisie video), rachete cu rază lungă, interceptori, proiectile de artilerie și sisteme robotice folosite pe câmpul de luptă. El a afirmat că „capacitățile” industriei ucrainene se ridică la „milioane” de drone FPV pe an. Președintele a mai declarat că, pentru prima dată în război, forțele ucrainene ar fi capturat o poziție rusească folosind doar sisteme fără pilot, susținând că ocupanții s-au predat, iar operațiunea ar fi fost realizată fără implicarea infanteriei și fără pierderi de partea ucraineană. Ce urmează, conform declarațiilor sale, sunt discuțiile anunțate „în această săptămână” cu partenerii europeni despre un scut aerian comun, în care Ucraina încearcă să se poziționeze ca furnizor de capabilități și experiență, nu doar ca beneficiar de protecție. [...]
