Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina vrea să intre în arhitectura de apărare aeriană a UE printr-un „scut” comun, iar președintele Volodimir Zelenski spune că Kievul se pregătește chiar din această săptămână pentru discuții cu partenerii europeni pe tema unui sistem integrat, potrivit Kyiv Post. Miza, în lectura sa, este una de securitate continentală: Europa ar trebui să aleagă între „securitate comună” și riscul de a ajunge sub influența „lumii ruse”.
Zelenski a afirmat că negocierile cu europenii privind crearea unui sistem comun de apărare aeriană sunt iminente și a insistat că integrarea Ucrainei în arhitectura de securitate a Europei este o opțiune strategică.
„Sunt sigur: fie Ucraina va deveni o parte integrantă a sistemului european de securitate, fie unii din Europa riscă să devină parte a «lumii ruse».”
Președintele ucrainean a susținut că Ucraina are deja experiență relevantă în contracararea amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor kamikaze, și că este pregătită să își împărtășească expertiza. El a enumerat componentele pe care Ucraina spune că le poate acoperi operațional:
Zelenski a legat cooperarea în domeniul apărării și de o dimensiune economică, afirmând că acordurile de securitate pe termen lung din Orientul Mijlociu aduc anual fonduri statului ucrainean și pot funcționa ca „combustibil” pentru Ucraina în condiții de instabilitate globală.
Totodată, el a sugerat că astfel de parteneriate pot facilita accesul Ucrainei la tipuri de armament aflate în deficit în dotarea sa, dar disponibile la parteneri.
Zelenski a afirmat că soluții de apărare dezvoltate de Ucraina sunt folosite și în afara Europei, în special în Orientul Mijlociu și zona Golfului Persic. Potrivit lui, interceptori ucraineni operează în cooperare cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, iar expertiza ucraineană ar ajuta la detectarea și contracararea dronelor de tip Shahed „la scară”.
El a adăugat că și alte state, inclusiv Turcia, Kuweit și Oman, și-au arătat interesul pentru experiența Ucrainei.
În același cadru, Zelenski a spus că industria de apărare a Ucrainei s-a dezvoltat rapid și produce, între altele, drone FPV (drone controlate de la distanță prin transmisie video), rachete cu rază lungă, interceptori, proiectile de artilerie și sisteme robotice folosite pe câmpul de luptă. El a afirmat că „capacitățile” industriei ucrainene se ridică la „milioane” de drone FPV pe an.
Președintele a mai declarat că, pentru prima dată în război, forțele ucrainene ar fi capturat o poziție rusească folosind doar sisteme fără pilot, susținând că ocupanții s-au predat, iar operațiunea ar fi fost realizată fără implicarea infanteriei și fără pierderi de partea ucraineană.
Ce urmează, conform declarațiilor sale, sunt discuțiile anunțate „în această săptămână” cu partenerii europeni despre un scut aerian comun, în care Ucraina încearcă să se poziționeze ca furnizor de capabilități și experiență, nu doar ca beneficiar de protecție.
Recomandate
Volodimir Zelenski urmează să discute la Berlin sprijinul financiar pentru Ucraina în cadrul unor consultări guvernamentale germano-ucrainene, primele de acest tip din ultimii ani, potrivit G4Media . Întâlnirea cu cancelarul german Friedrich Merz este programată pentru marți, iar vizita a fost ținută secretă din motive de securitate. Zelenski ar urma să sosească la Berlin însoțit de membri ai guvernului său, inclusiv mai mulți miniștri. Un purtător de cuvânt al guvernului german a confirmat că la cancelarie au loc consultări guvernamentale, în cadrul cărora Merz îl va primi „în special” pe președintele Ucrainei. Miza economică: finanțarea și reconstrucția Pe agenda discuțiilor sunt așteptate teme cu impact direct asupra efortului de război și a economiei ucrainene: sprijinul financiar și militar pentru Ucraina; eforturile de reconstrucție; întoarcerea refugiaților ucraineni. Informațiile sunt relatate de agențiile dpa și AFP, citate de Agerpres, conform articolului. Acorduri și conferință de presă comună Ambele părți urmează să semneze „mai multe acorduri”, iar Friedrich Merz și Volodimir Zelenski vor susține o conferință de presă comună. În materialul citat nu sunt precizate domeniile exacte ale acordurilor sau valoarea sprijinului discutat. [...]
Rusia și China își coordonează pozițiile pe dosare regionale, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu , în contextul în care ministrul rus de externe Serghei Lavrov a început marți o vizită de două zile la Beijing, potrivit Agerpres . Ministerul rus de Externe a publicat fotografii cu Lavrov la sosirea în China, fără a oferi detalii suplimentare despre agenda întâlnirilor. Miza: aliniere diplomatică într-un moment de tensiune regională Vizita are loc pe fondul unei „intense activități diplomatice”, amplificată de criza din Orientul Mijlociu. În acest context, China și Rusia sunt prezentate drept parteneri ai Iranului și rivali ai Statelor Unite. Agerpres notează că Lavrov a discutat luni, la telefon, cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, potrivit biroului ministrului rus. Tot marți, Beijingul găzduiește mai mulți lideri străini preocupați de consecințele evoluțiilor din Orientul Mijlociu: prințul moștenitor al Abu Dhabi, Khaled bin Mohammed bin Zayed Al Nahyan, premierul spaniol Pedro Sanchez și președintele vietnamez To Lam. Ce spune Beijingul despre discuțiile cu Lavrov Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun, a declarat că ministrul chinez de externe Wang Yi și Serghei Lavrov își vor coordona pozițiile pe: dezvoltarea relațiilor bilaterale; cooperarea în diverse domenii; probleme internaționale și regionale de interes comun. În același timp, premierul chinez Li Qiang i-a transmis luni prințului moștenitor al Abu Dhabi că Beijingul este pregătit „să continue să joace un rol constructiv” pentru „restabilirea păcii și liniștii” în regiunea Golfului, potrivit agenției de știri Xinhua, citată de Agerpres. Agerpres mai menționează că, deși diplomația chineză păstrează un nivel ridicat de discreție privind detaliile acțiunilor sale, i-a fost atribuit un rol important în actualul armistițiu și în organizarea negocierilor eșuate dintre Iran și Statele Unite. [...]
Estonia spune că a întrerupt din timp activitățile a 16 colaboratori ai serviciilor ruse, un nivel record , într-un semnal că amenințările de securitate se mută spre operațiuni mai ieftine și mai greu de detectat, bazate pe recrutări prin rețele sociale și „agenți ocazionali”, potrivit Digi24 . Serviciul de Securitate Internă al Estoniei (KAPO) a anunțat, în anuarul său privind mediul de securitate publicat luni, că anul trecut a „reținut și neutralizat” 16 colaboratori ai serviciilor secrete ruse. Instituția consideră Rusia „principala amenințare pe termen lung” la adresa securității Estoniei. Operațiuni cu recruți de nivel inferior, prin rețele sociale Purtătoarea de cuvânt a KAPO, Marta Tuul, a declarat pentru postul public estonian ERR că dosarele au vizat persoane legate de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) și de serviciul de informații militare GRU. În evaluarea KAPO, pe fondul limitărilor de operare pe teritoriul estonian, serviciile ruse caută „agenți mai ușor de manipulat” pentru sarcini punctuale. „Caută așa-numiți agenți mai ușor de manipulat, care să îndeplinească anumite sarcini în numele lor.” Cine au fost cei vizați și ce spune KAPO despre impact Directorul general al KAPO, Margo Palloson, a afirmat că presiunea de recrutare a rămas ridicată pe tot parcursul anului, însă majoritatea celor identificați nu erau funcționari și nu aveau acces la informații sensibile. Potrivit lui, cazurile au fost oprite înainte să producă „daune grave”, iar activitățile ar fi fost întrerupte într-un stadiu relativ timpuriu. Riscuri la frontieră și ținte simbolice Raportul anual mai arată că Rusia și-ar fi mutat o parte din operațiunile de influențare către rețelele sociale după măsurile luate de Estonia împotriva canalelor de propagandă asociate Kremlinului, precum Baltnews și Sputnik. Tuul a spus pentru ERR că platformele sociale sunt folosite pentru a găsi persoane dispuse să execute sarcini simple, inclusiv acte de vandalism, menționând ca exemplu posibile ținte monumentele comemorative de la Sinimäed (Dealurile Albastre), în nord-estul Estoniei. Documentul avertizează și asupra riscurilor asociate călătoriilor în Rusia, unde tentativele de recrutare ar putea începe chiar la punctele de trecere a frontierei. În plus, KAPO indică folosirea rețelelor sociale pentru promovarea unor narațiuni false, inclusiv amenințări cu bombe la adresa școlilor și afirmații privind un atac asupra orașului Narva, aflat lângă granița cu Rusia. [...]
Propunerea noului președinte al Parlamentului sloven de a organiza un referendum pentru ieșirea din NATO deschide un risc de instabilitate strategică în UE, cu potențiale efecte economice indirecte (încredere investițională, costuri de finanțare și percepție de risc regional), într-un moment în care coeziunea Alianței este deja sub presiune, potrivit G4Media . Zoran Stevanović , liderul partidului Adevărul, spune că inițiativa ar reprezenta o promisiune de campanie și susține că Slovenia trebuie să „își recâștige suveranitatea deplină”, cu centrul decizional la Ljubljana, în detrimentul directivelor venite de la Bruxelles. Ce propune și ce semnale politice transmite Pe lângă referendumul privind retragerea din NATO, Stevanović a indicat și alte schimbări de direcție, inclusiv retragerea Sloveniei din Organizația Mondială a Sănătății , conform articolului. Totodată, el a semnalat intenția de a vizita Moscova „în viitorul apropiat”, pe lângă deplasări oficiale deja planificate la Skopje și Copenhaga, argumentând că vrea să „construiască punți” și să coopereze cu toate statele, indiferent de actualele bariere politice dintre Est și Vest. Limitări: cât de realist este un referendum Materialul notează că rămâne de văzut în ce măsură planurile lui Stevanović „vor căpăta formă legală” și cum vor reacționa cetățenii sloveni la perspectiva unui asemenea referendum, care ar putea schimba orientarea strategică a țării. În același timp, Stevanović ar fi recunoscut că o eventuală ieșire din Uniunea Europeană nu ar avea susținere publică, invocând „beneficiile economice semnificative” ale apartenenței la blocul comunitar. Context regional și presiuni asupra NATO Evoluțiile din Slovenia vin într-un moment de incertitudine în interiorul NATO, alimentată, potrivit articolului, de criticile recente ale președintelui american Donald Trump, care a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a sugerat că apartenența SUA ar putea fi reevaluată. Textul mai menționează tensiuni între SUA și aliați legate de conflictul din Iran și securizarea rutelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz. Slovenia are aproximativ 2,1 milioane de locuitori, iar alegerile parlamentare din aprilie 2026 sunt prezentate ca un moment de schimbare politică, pe fondul polarizării și al nemulțumirilor privind costul vieții și securitatea energetică, cu ascensiunea unui discurs eurosceptic și „suveranist”. [...]
Italia a oprit reînnoirea automată a acordului de apărare cu Israelul , o decizie cu implicații directe asupra cooperării bilaterale din industria de apărare și a proiectelor comune, potrivit HotNews . Anunțul a fost făcut marți de premierul Giorgia Meloni , la Verona, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Roma și Tel Aviv în contextul tensiunilor din Liban. „Având în vedere situația actuală, guvernul a decis să suspende reînnoirea automată a acordului de apărare cu Israelul”, a declarat Meloni, conform agențiilor italiene ANSA și AGI, preluate de France Presse. O sursă diplomatică italiană a confirmat pentru AFP că acordul a fost suspendat, apreciind că „ar fi fost dificil din punct de vedere politic să îl menținem”. Ce acoperă acordul și de ce contează suspendarea Memorandumul, intrat în vigoare la 13 aprilie 2016, prevedea o reînnoire la fiecare cinci ani, potrivit ANSA. Documentul reglementează cooperarea dintre Italia și Israel în mai multe zone, inclusiv: industria de apărare; formarea militarilor; cercetare; tehnologiile informației. Suspendarea reînnoirii automate introduce un blocaj politic și administrativ în această arhitectură de cooperare, într-un moment în care opoziția italiană cerea de luni de zile guvernului să oprească prelungirea acordului. Decizia, luată la nivelul conducerii guvernului Meloni a luat decizia luni împreună cu miniștrii de externe și apărării, Antonio Tajani și Guido Crosetto, precum și cu viceprim-ministrul Matteo Salvini, a declarat pentru Reuters o sursă care a vorbit sub condiția anonimatului. Contextul: tensiuni crescute pe dosarul Liban Deși guvernul de dreapta condus de Meloni a fost considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai Israelului în Europa, în ultimele săptămâni Roma a criticat atacurile israeliene asupra Libanului, notează Reuters. Tensiunile s-au accentuat după ce guvernul italian a acuzat forțele israeliene că au tras focuri de avertisment asupra unui convoi italian din cadrul unei misiuni ONU în Liban. Incidentul nu a avut răniți, dar ar fi avariat cel puțin un vehicul, iar Italia l-a convocat pe ambasadorul Israelului pentru a protesta. Ministrul de externe Antonio Tajani a condamnat luni „atacurile inacceptabile” ale Israelului împotriva civililor din Liban, în timpul unei vizite la Beirut, și a cerut dialog și un „armistițiu necesar și durabil”, avertizând că trebuie evitată „cu orice preț” o nouă escaladare, precum cea din Gaza. [...]
China amenință cu represalii comerciale dacă SUA cresc tarifele pe fondul acuzațiilor că Beijingul ar sprijini militar Iranul, potrivit Stirile Pro TV . Beijingul spune că va aplica „contramăsuri” în cazul în care Statele Unite „vor merge mai departe cu majorarea tarifelor împotriva Chinei”, iar Ministerul chinez de Externe susține că acuzațiile apărute în presă sunt „pur și simplu inventate”. „Informațiile din presă care acuză China că ar oferi sprijin militar Iranului sunt pur și simplu inventate.” În același mesaj publicat pe X, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei afirmă că, dacă SUA vor justifica majorări de tarife pe baza acestor acuzații, China va răspunde. Totodată, oficialul chinez susține că Beijingul „acționează întotdeauna cu prudență și responsabilitate” în privința exporturilor de produse militare și că aplică un control strict „în conformitate cu legile și reglementările Chinei” și cu obligațiile internaționale. Miza economică: tarifele, folosite ca instrument de presiune În context, Știrile Pro TV arată că președintele Donald Trump a amenințat China — unul dintre principalii parteneri comerciali ai SUA — cu tarife vamale de 50% dacă Beijingul va oferi ajutor militar Iranului în războiul din Orientul Mijlociu. Ce alimentează tensiunile: informații despre posibile livrări către Iran Potrivit CNN, SUA ar deține informații că China ar pregăti furnizarea către Iran, în săptămânile următoare, a unor sisteme de apărare aeriană. Ar fi vorba despre sisteme de rachete antiaeriene portabile, lansate de pe umăr, cunoscute și ca MANPAD (sisteme portabile de apărare antiaeriană). Conform surselor citate de CNN, China ar lucra la livrarea acestor echipamente prin intermediul unor țări terțe, pentru a disimula originea lor. Beijingul respinge însă acuzațiile și le califică drept fabricate. [...]
